9,883 matches
-
a construi imperii utilizând arta războiului. Ideea democrației ca motor generator al păcii universale este în mod constant atribuită filozofului german Immanuel Kant care, în celebrul său eseu din 1795, Zum ewige Frieden (Despre pacea perpetuă), scris în perioada transformării radicale a Europei sub efectele Revoluției franceze din 1789, schițează o teorie a păcii între ceea ce el numește „republici”. Pentru Kant, rațiunea morală practică impune un veto absolut la adresa folosirii războiului ca instrument al politicii externe între statele republicane construite pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
termenii operaționali folosiți pentru caracterizarea revoluției în afacerile militare figurează atacuri cu precizie, război informațional, război paralel (Conetta, 2002). La nivel strategic, revoluția în afacerile militare și în special distanța dintre Statele Unite și restul lumii se pot traduce prin schimbarea radicală de la strategii dependente (amenințări și riscuri anticipate) la strategii „cu consecințe pozitive”: Profitând de dinamismul intrinsec al noului mediu de securitate, războiul se declanșează în vederea creării condițiilor care pot duce la instaurarea păcii durabile, stabilității, prosperității, și nu pentru pregătirea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
părți, noi condiții de folosire a forței, tendințe de legalizare, diverși actori implicați în acțiuni militare. Andrei Miroiu, Simona Soare RĂZBOI ȘI SECURITATE NUCLEARĂ Începând cu perioada celui de-al doilea război mondial, armele nucleare au schimbat într-o manieră radicală modul de concepere și desfășurare a războaielor. În ce a constat această schimbare concretă vom încerca să aflăm în cele ce urmează, căutând să identificăm o serie de elemente care au determinat modificarea pentru totdeauna a relațiilor internaționale începând cu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acesteia fiind testată cu câteva luni înainte de încheierea conflictului cu Japonia, în 1945, în poligonul de la Almogordo (New Mexico), la 17 iulie 1945. Acesta este, practic, punctul de început al istoriei armelor nucleare, istorie care va schimba într-o manieră radicală și ireversibilă istoria relațiilor internaționale postbelice. Impactul acestei descoperiri istorice a fost relevant prin însăși testarea inițială - însă el se va dezvălui în mod tragic întregii omeniri odată cu folosirea armei nucleare în Japonia, la Hiroshima și Nagasaki (6, respectiv 9
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe care o va lua noua ordinea mondială. Sistemul internațional în tranziție Odată cu sfârșitul „războiului rece”, literatura de specialitate a fost dominată de ideea că lumea se află într-o perioadă de tranziție, când, pe lângă redistribuția capabilităților, au loc modificări radicale în normele și instituțiile ce guvernează sistemul internațional, fază de tranziție asemănătoare celei din secolul al XVI-lea, când s-a creat sistemul modern de state. Dacă această opinie este împărtășită pe larg în comunitatea de experți, în schimb în privința
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
decalajelor economice: în prezent, 258 de persoane dețin o bogăție egală cu cea posedată de 2,5 miliarde de oameni. Proliferarea și consolidarea rețelelor comerciale pentru droguri, arme, persoane, organe umane, spălare de bani etc. Paralizarea strategiilor naționale de reforme radicale. Cultura tradițională a societăților dispare sau se preface în spectacol și marfă; cultura umanistă este eliminată treptat, tot mai mult, de tehnică și știință. Scăderea influenței politice și a puterii de negociere economică a forței de muncă organizate (sindicate, de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
drept psihoterapie. Un număr mare de asistenți sociali sunt încadrați în servicii care furnizează terapie individuală, de familie sau de grup, ajungând să reprezinte peste 60% din totalul celor angajați în astfel de servicii, la nivelul anilor ’90. Această schimbare radicală a fost mult mai rapidă decât reacția de adaptare a instituțiilor de învățământ, capabile să pregătească specialiștii în acord cu nevoile practicii. Numărul tot mai mare de asistenți sociali cu activitate în domeniul sănătății mentale. Numărul psihiatrilor a rămas constant
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
fiind pozitivă; „respinșii” - se simt foarte nesiguri de situația lor la momentul respectiv în organizație, percepând mediul de lucru ca fiind unul ostil; „revoluționarii” - pentru care ideea de schimbare și progres se află la loc de cinste, ei apreciind schimbările radicale și rapide ce au loc în organizație. Bineînțeles că, odată nominalizate persoanele din cele trei categorii, cercetătorul poate utiliza analize ulterioare vizând distribuția pe departamente, vârstă sau poziție în organizație a celor trei categorii de oameni. Mai mult, o analiză
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mea, nu eu sunt responsabil!”, care creează delimitările tipice între posturile tradiționale. În loc să se concentreze asupra satisfacerii cerințelor unui singur post, angajații urmăresc interesele întregii organizații, ceea ce duce, practic, la desființarea posturilor tradiționale. restructurarea (reengineering) - restructurarea înseamnă „regândirea și proiectarea radicală a proceselor de muncă, pentru a le adapta schimbărilor contemporane dramatice și pentru a măsura performanțele actuale în termeni de cost, calitate, servicii și timp” (Hammer și Champy, 1993). Principiul diviziunii muncii este înlocuit cu principiul multifuncționalității angajaților, care are
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
-l excludă direct pentru că, în timp ce atenția șefilor se concentrează asupra acestuia, greșelile lor pot trece neobservate. Prin urmare, grupurile vor face tot ce le stă în putere pentru a aduce deviantul pe linia de plutire, până a recurge la pasul radical al excluderii lui din grup (cf. Spector, 2000). În confruntarea cu efectele deranjante ale atitudinii deviantului și încercarea de a-l „reabilita”, grupul recurge adesea la un compromis în forma etichetării acestuia ca excentric, cu retragerea atenției de la intervențiile acestuia
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fiecare individ trebuind să aibă acces și să fie evaluat la locul de muncă în funcție de ceea ce este el, de propriile merite și nu ținând cont de apartenența sa la un grup social sau altul. Contrar acestui punct de vedere, perspectiva radicală susține asigurarea unei distribuții echitabile a recompenselor la locul de muncă, a cărei absență se constituie într-o evidență a discriminării (Kirton și Greene, 2000). O astfel de abordare propune însă utilizarea unei „discriminări pozitive” pentru a realiza egalitatea, adică
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
loc o creșterea a practicii și credinței religioase atât la sat, cât și la oraș, distanța dintre cele două spații reducându-se simțitor. Pe fondul ridicării restricțiilor impuse religiei de către regimul comunist și în contextul creșterii insecurității existențiale datorate transformărilor radicale care au avut loc în societatea românească, orășeanul a început să se gândească tot mai mult la divinitate și la rolul acesteia în viața lui. Întrebarea care se ridică este legată de evoluțiile viitoare ale religiosului în spațiul românesc. Vor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cu țărani” a lui Marin Preda nu e o „literatură rurală”, cum nu e rurală literatura cu țărani a lui Steinbeck sau a lui Faulkner. Voi reveni mai pe urmă asupra acestui punct, dar vreau să subliniez numaidecât caracterul de radicală și exemplară intelectualitate ai scrisului lui Preda. Sentimentul fundamental al operei acestui scriitor este, după părerea mea, unul care la o judecată superficială și conform cu toate clișeele opiniei curente, pare să vină în contradicție cu intelectualitatea. Acest sentiment, din care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a fostului principat al Moldovei, unde ajungi dormit, mâncat și odihnit. Călătoria, mâncare cu bacșiș cu tot, te-a costat 80 de franci*. Ei vezi, acum 40 de ani nu era așa.” Scrisorile lui Ion Ghica sunt memorialul celor mai radicale schimbări ca stil de viață și cadru social care s-au putut produce într-o singură generație. Dar, deși de pildă viața Bucureștilor de prin anii 1800 ni se pare azi ceva de pe altă lume, portretele din La Bruyère sau
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
sunt romane, nuvele, povestiri etc. sau memorii, amintiri, autobiografii etc. Asta nu înseamnă că formula e prea largă și deci nu determină precis speciile, ci înseamnă că între memorialistică și ficțiune există ceva fundamental comun. În calitate de cititor nu fac o radicală deosebire între Saint-Simon și Balzac sau Tolstoi. Bineînțeles, în ordinea compoziției, adică a dezvoltării temei și a orânduirii elementelor, a împlinirii operei ca întreg, ficțiunea se supune unor obligații de care memorialistica e în aparență scutită, și se bucură de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai grevat decât cel de „retorică”. „Ceea ce putem afirma însă fără teamă este faptul că perioada de constituire a retoricii ca disciplină riguroasă coincide cu perioada caracterizată de modificarea structurală a polis-urilor cauzată de prăbușirea aristocrației gentilice. Această transformare radicală a dat naștere la noi concepții despre lume, om și educație, și exponenții lor au fost sofiștii. Oricâte contradicții s-ar putea identifica în mișcarea sofistică, este imposibilă separarea ei de ascensiunea demos-ului pe care îl reprezintă pe plan
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cercurilor oligarhice și că sofiștii făceau parte socialmente din sau erau primiți de aceste cercuri, împărtășind chiar vederile lor politice sau eventual numai gusturile și stilul lor de viață (ceea ce nu înseamnă totuși același lucru) nu alterează deloc sensul de radicală revoluționare socială pe care-l reprezintă sofistica. În fapt, lucrurile s-au petrecut cam totdeauna așa sau măcar și așa; să ne gândim, de pildă, nu mai departe decât la Rousseau, Diderot și Chamfort: oare au fost cercurile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
recomandă, de obicei, cu un soi de euforie ce obnubilează inteligența și gustul, niște produse literare bastarde și fastidioase. Proza mare e prozaică, iar sublimul în proză nu se obține niciodată cu sublimități, ci numai cu cel mai acut și radical realism (vezi Balzac, Tolstoi, Dostoievski). Despre Craii de Curtea-veche am citit undeva că ar fi un „poem în proză”. Ce idee! Doar dacă dăm termenului de „poem” accepția sa etimologică de „creație”, așa cum opera lui Sadoveanu constituie ca totalitate un
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de „fatum” pe care ți-l faci, adică trebuie să discerni dintre virtualități pe cea mai pozitivă, pe cea mai fecundă, pe cea mai conformă rațiunii. — Sunteți un marxist? - Cred că da. Marxismul, care este, cum se știe, o doctrină radicală și revoluționară, are totodată o forță integratoare și conservativă (nu conservatoare) prin care e solidar cu toate valorile trecutului. In esență, nu cred că există valori negative. Tot ce e valoare este progresist, de multe ori chiar împotriva părerii celor
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
exprimă atitudini ca a lui T.S. Eliot în poezia lui sau a lui E.R. Curtius în marea lui carte Literatura europeană și evul mediu latin. Există un aparent cosmopolitism oare, de fapt, exprimă convergența manifestărilor spiritului. Marxismul, doctrină revoluționară și radicală, are meritul de a integra dialectic aceste valori. De aceea, dacă există indiscutabil în marxism o necesară forță conservativă, ea nu trebuie și nu poate să fie conservatoare și dogmatică. A conserva nu înseamnă a colecționa lucruri moarte, ci a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pentru sine.” La limită, critica ajunge la forma ei ideală atunci când nu are deloc de-a face cu opera. Paradoxul lui Wilde constă din faptul că face din critică o activitate intranzitivă și fără suport, sau, mai degrabă, prin deplasarea radicală a suportului. Altfel spus, obiectul său nu este opera - ea nu contează așa cum nici la Flaubert nu contează burghezia de provincie -, ci critica Însăși: „Întotdeauna mă amuză vanitatea prostească a acelor scriitori și artiști din zilele noastre care par să
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ei numai verbal au condamnat pentru totdeauna. Au apărut vechile fețe de preoți, de judecători, de ofițeri, de falși anarhiști, de funcționari bufoni, de Avocatul Sforărie, de Don Ferrante 1, de mercenari, de escroci, de huligani conservatori. Altfel spus, condamnarea radicală și nediscriminată pe care au proferat-o la adresa părinților - ca reprezentanți ai istoriei în evoluție și ai culturii precedente -, ridicând în fața lor o barieră de netrecut, a ajuns să-i izoleze, împiedicându-i să aibă cu părinții lor un raport
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
două revoluționări, făcute din interiorul burgheziei: cea a infrastructurilor și cea a sistemului de informații. Străzile, motorizarea ș.a.m.d. au unit strâns periferia de Centru, abolind orice distanță materială. Dar revoluționarea sistemului de informații a fost cu atât mai radicală și mai decisivă. Prin intermediul televiziunii, Centrul și-a asimilat întreaga țară, care în trecut era atât de bine diferențiată și de bogată în culturi originale. A început astfel o operă de omologare distrugătoare a oricărei forme de autenticitate și de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dezvoltarea” așa cum o înțeleg industriașii. În lumina acestor considerații, eu sunt pentru o confruntare directă, care să ducă CD la prima sa înfrângere. Așadar, nu numai că nu mă tem de „referendum”1, ci sunt pentru marea provocare lansată de radicalii adepți ai „celor opt referendumuri”. Las la o parte alte două considerații care ar fi suficiente ele singure ca să mă determine să iau această poziție: 1. abrogările cerute de „cele opt referendumuri”2 sunt sacrosancte, sunt minimul ce se poate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și un antifascist (de vârstă medie sau tânăr, din punctul acesta de vedere, bătrânii încă mai pot fi deosebiți între ei). Aceasta în ceea ce-i privește pe fasciștii și pe antifasciștii medii. Cât despre extremiști, omologarea este încă și mai radicală. Fasciștii sunt cei vinovați pentru cumplitul masacru de la Brescia. Dar să aprofundăm acest fascism al lor. Se întemeiază el oare pe ideea de Dumnezeu? De Patrie? De Familie? Pe bunăvoința tradițională, pe moralitatea intolerantă, pe ordinea militară adusă în viața
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]