21,110 matches
-
le-am putut încadra în opt tipuri. Strachina, ca formă ceramică, are o origine foarte veche. Cele mai apropiate, însă, aparțin epocii geto-dacice din perioada clasică și mai apoi secolelor II-III d. Chr. ale dacilor liberi. Rămânem la concepția că recipientele de acest tip cuprind în denumirea de strachină toate formele care nu au torți, iar în cea de castroane doar cele care au două, trei sau patru torți, fără a mai folosi diminutivele - castronaș, castronel, străchinuță etc.. Toate exemplarele descoperite
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inelar, buza rotunjită și evazată. Au fost descoperite trei exemplare la mormintele de înhumație nr. 28 și 64 (Pl. 121/4; 140/5) și în mormântul de incinerație nr. 46 (Pl. 131/4). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de recipient a fost încadrat în tipul 6a de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 2 de străchini. Tipul 5. Străchini tronconice, fundul inelar, gâtul cilindric, buza ușor evazată și rotunjită. La Săbăoani a fost descoperit un singur exemplar în mormântul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
o canelură. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul nr. 64 de înhumație (Pl. 140/2). La Mihălășeni, acest tip de vas a fost inclus în categoria f de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 2 de străchini. Recipiente de acest fel au apărut în aproape toate necropolele din sec. IV d. Chr. Numărul lor este destul de mare, multe dintre ele fiind folosite drept capace la mormintele de incinerație în urne, dar și frecvent ca ofrande la mormintele de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
suficient să amintim aici numeroasele exemplare descoperite în marile necropole pe care le-am amintit aici pentru analogiile făcute, legate în special de faptul că numărul lor mare au permis realizarea unor tipologii foarte necesare în analiza unor astfel de recipiente. Numărul lor, deși este mai mic în comparație cu cele din două mari necropole, de la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, este edificator, mai ales pentru practicele funerare pe care le bănuim a fi existat la populația din sec. IV din această zonă a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în care s-au descoperit căni atât fragmentare cât și întregi, putem aminti Mitreni, Dămienești, Izvoare, Târgșor, Iacobenii Vechi, Barcea-Galați, Lunca-Galați, Negrești-Vaslui Boluri Trei morminte din necropola de la Săbăoani din sec. IV d. Chr. au avut ca inventar astfel de recipiente. Două din ele, M. 47 și 51 sunt de incinerație în urnă, iar al treilea, M. 64, este de înhumație. Exemplarul din mormântul 47 (Pl. 132/3; 195/1), păstrat întreg, are corpul semioval, fundul drept, un gât scurt-cilindric și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a gâtului. Ca decor, pe corpul vasului se află un decor de linii oblice-adâncite, incizate, formând litera V. În capetele de jos ale acestor linii adâncite se află alte câteva puncte, de asemenea, incizate. În marea necropolă de la Mihălășeni asemenea recipiente sunt trecute la categoria cupe, de tipul 1, fiind descoperite opt exemplare. La Bârlad-Valea Seacă sunt catalogate drept boluri și înseriate în tipul 2. Al doilea exemplar a fost descoperit în mormântul de incinerație în urnă nr. 51 (Pl. 135
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în necropola din sec. IV de la Izvoare-Neamț, Arsura sau Târgșor. Vase cu două torți În necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani s-a descoperit un singur vas cu două torți, în mormântul de înhumație nr. 11. Este un recipient destul de mic, are corpul bitronconic, fundul inelar, buza dreaptă-rotunjită. Echidistant este prevăzut cu două torți în bandă, care pornesc de deasupra buzei și se termină pe umărul vasului (Pl. 113/5). Face parte din inventarul mormântului de copil, împreună cu un
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pe o arie mult mai mare decât cea ilustrată de marile necropole pe care le-am folosit. Așa, de pildă, un asemenea vas a fost descoperit și în necropola din sec. IV de la Dămienești, Miorcani, Izvoare-Neamț, Lunca-Galați. Ulcioare Două asemenea recipiente au fost descoperite în necropola din sec. IV de la Săbăoani. Amândouă au făcut parte din inventarul a două morminte de înhumație:M. 24 și 31. Primul dintre ele (Pl. 118/4-176/4 ) este lucrat la roată, de culoare cărămizie, corpul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trompetiform. Pe gât, în zona din care pornește toarta în bandă se află o nervură în relief. Toarta se sprijină pe umărul vasului. Se afla în zona picioarelor. Deși nu sunt identice, exemplarul de la Săbăoani poate face parte din seria recipientelor cu gâtul strâmt pe care autorul cercetărilor de la Mihălășeni le încadrează în tipul 3 al acestor vase, iar la Bârlad-Valea Seacă, asemenea recipiente din necropolă au fost înseriate în trei tipuri, în unul din ele, și anume, tipul 1 se
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Se afla în zona picioarelor. Deși nu sunt identice, exemplarul de la Săbăoani poate face parte din seria recipientelor cu gâtul strâmt pe care autorul cercetărilor de la Mihălășeni le încadrează în tipul 3 al acestor vase, iar la Bârlad-Valea Seacă, asemenea recipiente din necropolă au fost înseriate în trei tipuri, în unul din ele, și anume, tipul 1 se poate încadra și exemplarul nostru. Cel de al doilea ulcior descoperit în mormântul de înhumație nr. 31 (Pl. 123/5, 182/5) este
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din sec. II-III d. Chr., a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 48 (Pl. 133/4), fiind așezat ca ofrandă, alături de două vase întregi, în zona capului. Așa cum notam mai înainte, în cazul cănilor de tip 6, și acest recipient face parte din contribuția populației autohtone la apariția și dezvoltarea noii culturi materiale din sec. IV d. Chr. Este curios faptul că în niciuna din cele două mari necropole prezentate integral din Moldova - Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, nu au fost
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din contribuția populației autohtone la apariția și dezvoltarea noii culturi materiale din sec. IV d. Chr. Este curios faptul că în niciuna din cele două mari necropole prezentate integral din Moldova - Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, nu au fost descoperite asemenea recipiente, atât de caracteristice epocii anterioare, respectiv populației locale, începând din sec. III-II î. Chr. și până la începutul sec. IV d. Chr. Este posibil ca fragmentul de la Săbăoani, deși prezent alături de alte vase caracteristice sec. IV d. Chr. la un mormânt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de acest fel, descoperite în anumite zone, care au fost datate la sfârșitul sec. III și începutul sec. IV d. Chr., cum sunt fructierele întregi de la Ciurchi și Băiceni. Faptul că atât în așezări, cât mai ales în necropole, asemenea recipiente nu mai sunt folosite, deși se consideră că la formarea culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, a contribuit din plin și populația locală, respectiv dacii liberi, suntem nevoiți să acceptăm ideea renunțării la unele forme ceramice caracteristice unei populații timp de mai
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
unele vase borcan caracteristice sec. II-III d. Chr. și a unor fragmente de vase eneolitice, toată ceramica prezentă la mormintele de incinerație este lucrată la roata olarului. Doar oalele sau vasele borcan sunt lucrate din pastă ciment, celelalte aparțin unor recipiente din pastă fină, de culoare roșie sau cenușie. Merită să notăm prezența, ca urne, a unor forme deosebit de frumoase, cum sunt castroanele cu trei torți, străchinile, paharul și cele două boluri. La acestea adăugăm bogata gamă de forme și decor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în necropolele din sec. IV d. Chr. îl reprezintă obiceiul de a pune în morminte unele obiecte de care s-a folosit persoana respectivă în viață, cum sunt: cuțite de fier, fusaiole, diferite forme de vase, folosite în special ca recipiente pentru băut, ofrande alimentare, arme, obiecte de toaletă etc. În necropola de la Săbăoani, deși nu sunt prea multe cazuri dintre acestea, semnalăm prezența unor cuțite din fier și fusaiole în mormintele de incinerație, precum și o mai mare varietate de forme
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care erau depuse resturile de la procesul de cinerare, menționăm diferitele forme de vase, care erau așezate ca ofrandă, chiar în mormintele de incinerație. Așa, de pildă, în mormântul de incinerație nr 13 și 14, pe lângă urnă au fost încă trei recipiente din categoria oalelor-borcan, din pastă ciment, o strachină în mormântul nr. 46 și patru în mormântul 47, precum și un bol. În mormântul de incinerație nr. 13 a mai apărut un fragment dintr-un borcan lucrat la mână din sec. II-III
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
lucrată la mână, din sec. II-III d. Chr. În mormântul de incinerație nr. 50, apare o strachină; o bună parte din strachină a fost folosită drept capac. Situația cea mai specifică acestui ritual este reprezentată de un mare număr de recipiente așezate în diferite părți ale defunctului. Cele mai frecvente sunt folosite zonele de la cap și picioare. Uneori apar și în zona toracelui sau a bazinului. Numărul acestor recipiente care, de regulă, aveau în interior, probabil, hrană sau lichide, este foarte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cea mai specifică acestui ritual este reprezentată de un mare număr de recipiente așezate în diferite părți ale defunctului. Cele mai frecvente sunt folosite zonele de la cap și picioare. Uneori apar și în zona toracelui sau a bazinului. Numărul acestor recipiente care, de regulă, aveau în interior, probabil, hrană sau lichide, este foarte diferit de la un mormânt la altul. De pildă, avem morminte cu 9 vase, de diferite forme, așezate, așa cum notam mai înainte, în special, în zona picioarelor sau a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
capului, cum a fost în mormântul nr. 11, unde toate erau așezate în zona picioarelor, un alt mormânt, nr. 64, din cele șase vase, cinci erau așezate în zona picioarelor și unul la cap. Alte morminte au avut câte patru recipiente (M. 24, 28), în primul din ele, două vase erau în zona picioarelor, unul în zona bazinului și unul la cap. În cel de al doilea, toate cele patru vase au fost așezate în zona capului. Alte morminte aveau câte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în primul din ele, două vase erau în zona picioarelor, unul în zona bazinului și unul la cap. În cel de al doilea, toate cele patru vase au fost așezate în zona capului. Alte morminte aveau câte unul sau două recipiente așezate la cap sau pe bazin. În mormântul nr. 31 ulciorul era așezat pe bazin și ținut de mâna dreaptă. Mormintele care au avut în inventar diferite recipiente sunt destul de numeroase și sunt dispuse în diferite zone ale necropolei. Cele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fost așezate în zona capului. Alte morminte aveau câte unul sau două recipiente așezate la cap sau pe bazin. În mormântul nr. 31 ulciorul era așezat pe bazin și ținut de mâna dreaptă. Mormintele care au avut în inventar diferite recipiente sunt destul de numeroase și sunt dispuse în diferite zone ale necropolei. Cele mai numeroase vase folosite ca ofrandă sunt oalele borcan, lucrată la roată, din pastă zgrunțuroasă, zisă ciment, descoperite în mormintele: 7, 11, 14, 17, 20, 21, 22, 24
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pe cea lucrată la mână, din pastă grosolană, caracteristică populației locale, respectiv, vasul-borcan și ceașca dacică. Noilor forme de vase romane li se adaugă cele lucrate în atelierele locale, vase care suferă o oarecare influență, mai ales în ceea ce privește forma unor recipiente, dar și în privința compoziției pastei sau a decorului. Întreaga gamă de vase cunoaște o schimbare destul de puternică schimbare care va duce la o nouă cultură materială net diferită de cea din sec. II-III d. Chr. Referindu-ne la orientarea mormintelor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
urnă câte o strachină cenușie. Mormintele de înhumație au avut, în general, un inventar mai bogat și mai variat, 34 din cele 88 de morminte de înhumație au avut ca inventar ceramică. Unele dintre acestea au avut și câte 9 recipiente, altele mai puține sau chiar câte un singur exemplar. Aceste recipiente erau așezate, de obicei, cu gura în sus sau puțin aplecate, dispuse în zona picioarelor, a capului și mai rar a bazinului. Opt morminte au avut ca inventar piepteni
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
general, un inventar mai bogat și mai variat, 34 din cele 88 de morminte de înhumație au avut ca inventar ceramică. Unele dintre acestea au avut și câte 9 recipiente, altele mai puține sau chiar câte un singur exemplar. Aceste recipiente erau așezate, de obicei, cu gura în sus sau puțin aplecate, dispuse în zona picioarelor, a capului și mai rar a bazinului. Opt morminte au avut ca inventar piepteni din os, zece morminte au avut fibule, în zece morminte s-
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormânt s-au descoperit câteva oase de animal, care constituiau, probabil, ofrande de carne, obicei foarte frecvent în alte necropole din această perioadă, cum sunt cele de la Bârlad-Valea Seacă sau Mihălășeni. Lipsesc însă unele pietre sau arderea secundară a unor recipiente, obicei des folosit în alte necropole din Moldova sau Muntenia. Nu avem niciun indiciu privind semnele de mormânt. Lipsesc, de asemenea, situații privind suprapunerile de morminte sau existența unor grupări, cu excepția mormintelor de incinerație. Totuși, din acest punct de vedere
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]