16,853 matches
-
ei. Marin. [Tovarășului Mihai Gafița, Editura pentru Literatură, Bulevardul Ana Ipătescu, nr. 39 sau 35. Bucarest - Roumanie]. Epistola, necunoscută până acum, se constituie, de fapt, într-o sumă de instrucțiuni și indicații pe care i le lasă lui Mihai Gafița, redactor-șef al Editurii Cartea Românească (1970-1977) care, în pofida faptului că se înființase doar de un an, dădea vizibile semne de independență și, totodată, semne de îngrijorare celor de la cenzura națională. [București], marți, 2 noiembrie [19] 71 Dragă Mihai, Eu am
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
în contradicții. Despre George Vulturescu ni se spune, de pildă că, „dintre poeții care s-au apucat de critică (...) e singurul cu comportament de critic”, afirmație nu doar exagerată, ci, se va dovedi mai jos, de-a dreptul falsă, de vreme ce redactorul-șef al „Poesis”-ului nu reușește să identifice niciun criteriu de organizare a poeților comentați, iar cartea lui reprezintă, de fapt, „o scară de amabilități și entuziasme”. Și mai e ceva: Al. Cistelecan se arată, în general, ceva mai blând
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
Tot în Dilema, dar în numărul 482 (9-15 mai), Dosarul revistei este consacrat unei teme provocatoare, Comunismul pe înțelesul celor tineri. Însă, ca să înveți pe cineva ceva, trebuie să vezi, mai întâi, ce știe acea persoană despre subiectul dat. Drept care redactorii revistei publică un test făcut cu copii din clasa a VI-a (12-13 ani), puși să-și reprezinte și să rezume ce înseamnă pentru ei comunismul. Rezultatele sunt amuzante, dar și amare: „Cît despre telefonul mobil în comunism - catastrofă! Nu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3642_a_4967]
-
Se simte „desfigurat de oboseală”, „obosit ca un cîine” neaflîndu-și nicăieri locul: „Mă convoacă toată lumea, ba la liceu, ba la colegiu, ba la scriitori. Ce să fac acolo?”. Existența i se compune dintr-un set amplu de refuzuri: postul de redactor la RFR, cel de la „Jurnalul lui TeodorescuBraniște”, de consilier de presă la Externe, propus de C. Vișoianu, de colaborator al lui N. Carandino la un periodic nou nu-l „interesează”. Dar se retrage și din redacția „României libere”, siderat de
Mihail Sebastian mîntuit? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3646_a_4971]
-
urmă expresia culturală, iar pentru Wagner această expresie poartă numele de Theaterfest, oficiu teatral (nu „festivitate teatrală”, care respinge prin tenta frivolităților fastuoase) care e sinonim cu „opera de artă totală“. În fine, cititorul e nedumerit de nota pe care redactorul o pune la începutul cărții și deopotrivă pe coperta a patra, din rîndurile căreia aflăm că Thomas Mann, după susținerea conferinței despre Pătimirile și măreția lui Richard Wagner„a părăsit pentru totdeauna Germania”, unde „nu avea să se mai întoarcă
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
făcea parte și cel ce a scris Ora fantastică (1944). 2. Trimiterea se face, în chip explicit, la angajarea scriitorului în noua orientare a literaturii momentului. Geo Dumitrescu făcea parte din redac- ția revistei Flacăra, unde, între anii 1947-1950, este redactor-șef. 3. Nu dețin încă informații despre o astfel de carte. Nu figurează în bibliografia lui Dimitrie Stelaru. 4. Mihail Davidoglu (1910-1987), dramaturg, jurnalist și memorialist. În anii 1945-1948 era funcționar superior în Ministerul Artelor. 5. Ben Corlaciu (1924-1981), poet
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
de debut. 6. Sergiu Filerot (1921-1989), poet, gazetar și memorialist. Autor al unei importante cărți de amintiri, Reîntâlniri (1985), în care-i evocă și pe albatrosiști. 7. Mihai Gafița (1923-1977), istoric și critic literar. Îndeplinea în acea vreme funcția de redactor-șef la Editura pentru Literatură. A susținut și promovat pe mulți dintre confrații săi. A intrat, grație unora din colaboratorii și confrații săi, într-un nemeritat con de umbră. 8. Liviu Călin (1930-1994), poet, prozator, eseist și editor. A fost
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
-șef la Editura pentru Literatură. A susținut și promovat pe mulți dintre confrații săi. A intrat, grație unora din colaboratorii și confrații săi, într-un nemeritat con de umbră. 8. Liviu Călin (1930-1994), poet, prozator, eseist și editor. A fost redactor la Editura pentru Literatură.
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
care doi aveți peste 80 de ani; vă descurcați, s-au descurcat oameni de-ai voștri la Jilava, la Gherla, la Aiud, dară-mi-te acum, în buricul Bucureștiului?” Mai că ne-ar veni să le plângem de milă octogenarilor redactori ai „Memoriei”, dacă n-am ști că mai nimic din lăcrămație nu e adevărat. Să le împrospătăm memoria colegilor noștri de la „Memoria”. USR găzduiește de la început, de bună voie și nesilită de nimeni, redacția revistei „Memoria”, aflată sub egidă, dar
„Memoria” și memoria () [Corola-journal/Journalistic/3419_a_4744]
-
de bună voie și nesilită de nimeni, redacția revistei „Memoria”, aflată sub egidă, dar nu în proprietate, fără a pretinde chirie și suportând toate costurile de întreținere. Când USR a pierdut în justiție sediul din Casa Monteoru, lucru de care redactorii „Memoriei” aveau neîndoielnic cunoștință, a fost obligată să se mute în anexele Casei Vernescu într-un termen scurt, prevăzut de tribunal. Ca urmare, spațiul din Casa Vernescu a trebuit reorganizat. Și într-un termen la fel de scurt, deși nu se poate
„Memoria” și memoria () [Corola-journal/Journalistic/3419_a_4744]
-
această ultimă cauză, e tipul de om căruia nu știu ce să-i spun. Marta Petreu a publicat frumosul poem trimis mie, în ‘87, de Florin Mugur, cu versul dureros al unui om sensibil, cald și, de frică, dintr-o neliniște ancestrală, redactor necruțător: „Dragul meu prieten care mă detești”. Mircea Mihăieș: „Paradoxul face ca Faulkner să fie citit în continuare - mai ales în universități -, deși impactul prozei sale pare să-și fi pierdut fervoarea”. În dispută amicală cu farmazonul Iluziilor literaturii, eram
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
decât să urmărim rezultatele acestei cercetări: demersul ni se pare demn de tot interesul. Un editorial remarcabil Sunt multe texte de citit în numărul triplu 7-8-9 al revistei HYPERION. Și am vrea să semnalăm aici chiar editorialul lui Gellu Dorian, redactorul-șef al publicației care apare la Botoșani. În rubrica sa Accente, acesta răspunde, coerent, convingător, la întrebarea Are nevoie Mircea Cărtărescu de apărare? Scrie Gellu Dorian: „Cum se poate considera un scriitor izolat, ignorat, marginalizat, când este deținătorul a numeroase
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3154_a_4479]
-
de doamna Simona Coleș-Popescu)”, în vol. - în curs de apariție la editura Muzeului Literaturii Române - Mircea Popescu, un cărturar, un ziarist și o conștiință. Studiu introductiv, note și comentarii de Mihaela Albu și Dan Anghelescu. iii Revista scriitorilor români. (În calitate de redactor al Revistei, Mircea Popescu reușise să facă din aceasta, așa cum Virgil Ierunca aprecia într-un interviu inclus în volumul său memorialistic Trecut-au anii, „o publicație a tuturor tendințelor culturale și estetice din exil”. Și tot Ierunca își amintește: „M-
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori. Volumul 1-2. București, Editura Minerva, 1989, XXXVIII + 478 p. (1) și 450 p. (2). [Folclor din Oltenia și Muntenia. Texte alese din colecții inedite. București, 1967-1989. Volumul XI-XII]. 5. Ioan Șerb (1932-2006), poet și folclorist. Redactor la Editura pentru Literatură între anii 1959-1969. 6. Vasile Voiculescu - Nuvele. Volumul 1-2. Ediție îngrijită și tabel cronologic de Ion Voiculescu. Prefață de Mircea Tomuș. București, Editura Minerva, 1972, XLI + 318 p. (1) și 360 p. (2). [Biblioteca pentru toți
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Una dintre prietenele și confidentele sale este și prozatoarea Sandra Cotovu (1898-1987), care a primit îndrumări și lecții de stilistică literară, încă de la debut, de la George Topîrceanu, unicul redactor al revistei Viața Românească, ce selecta, citea cu un gust sigur și corija neglijențe sau erori în exprimare. Epistola ce se publică, acum, de dimensiuni apreciabile, conține o tulburătoare mărturie privitoare la posteritatea lui George Topîrceanu. Confesiunile Otiliei Cazimir, transcrise
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
publică un deceniu și jumătate. Campaniile acelor ani au culminat cu aceea contra lui Arghezi. Articolul de tristă amintire care l-a trimis pe marele poet să-și cultive livada de la Mărțișor a fost scris de Sorin Toma, care era redactorul-șef al „Scânteii”, în colaborare cu forurile superioare de partid. Autorul, vorba vine, va recunoaște, cu puțin înainte de a muri, cum au stat lucrurile în realitate. Avem și mărturia prețioasă a lui Pavel Țugui, care confirmă tardiva mărturisire a lui
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
Ion Buzași Iordan Datcu era cel mai indicat să realizeze această monografie, fiind el însuși folclorist, istoric literar și editor. Ca editor, l-a cunoscut mai bine pe Ovidiu Bârlea, căruia i-a editat la „Minerva”, unde era redactor, câteva din cele mai importante cărți de etnologie și folclor. Deși Ovidiu Bârlea este unul din cei mai mari folcloriști români, cu o operă de proporții hasdeiene, n-a fost și nu este apreciat după merit. A avut o existență
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
consistentă, desprinsă din experiența biografică ante-și post-’89: toate datele arată că Victor Pașadia îl are ca model real pe criticul literar și jurnalistul Victor Atanasiu, închis acum cîțiva ani pentru corupție la penitenciarul din Giurgiu; Florea Pirgu - austerul redactor la SLAST și poet ajuns, după un episod politic halucinant, într-un spital de psihiatrie - are, la rîndul său, datele biobibliografice ale scriitorului Mircea Florin Șandru; iar Alexandru Pantazi corespunde perfect tipografului Alexandru Chivoiu, fost coleg de complot anticeaușist cu
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
de documente fotografice, ca și textele inedite de Gellu Naum și o pagină din corespondența sa. Reproducem aici un răspuns al lui Gellu Naum, intervievat la Paris, în 1977, de către Sebastian Reichmann (acesta este, de altfel, unul dintre cei trei redactori ai caietelor Athanor, alături de Dan Stanciu și Iulian Tănase): „Și, în acest context, întîlnirea dvs. cu Victor Brauner...? Ea nu ține de domeniul amintirilor, nu ține de istorie, nu ține de timp. E ceva care s-a petrecut și care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3130_a_4455]
-
Andrei Moisoiu (Google) Adi Ilinca, redactor la săptămânalul Ancheta din Argeș, a fost diagnosticat cu tumoră cerebrală de gradul II/ III. Potrivit argesplus.ro, pe data de 10 iulie 2014, Adi Ilinca a fost diagnosticat cu „tumoră cerebrală de gradul II/III", iar vestea i-a
Adi Ilinca, jurnalist din Argeș, diagnosticat cu tumoră cerebrală by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/31470_a_32795]
-
în Italia, [București], Fundația Culturală Memoria, [2003], 181 pagini + 11 pagini cu facsimile și iconografie. 2. În acel moment, 1953, Mihai Niculescu colabora asiduu la France Internationale pentru România. Aici îi întâlnește pe Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, care erau redactori de mai multă vreme. În 1956 este invitat de BBC ca realizator de programe culturale în limba română. Acceptă fără ezitare.
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
Cronicar Din sumar Am primit numă rul 5-6 din acest an al revistei LUMINA, revistă de literatură, artă și cultură transfrontalieră, care apare în limba română la Pancevo, în Serbia (director - Nicu Ciobanu, redactor-șef - Ioan Baba). Este o publicație cu un trecut glorios și cu apariție neîntreruptă din anul 1947, când a fost înființată sub conducerea lui Vasko Popa, și până astăzi. În anii comunismului, pentru scriitorii români din țară, o prezență în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2929_a_4254]
-
francez. E încă o minciună și care de la primele pagini sare în ochi. Acea "version française de l'auteur" a fost refăcută, de la a la z, în redacția editurii. Apar în text nenumărate și neîndoielnice semne ale colaborării tutelare dintre redactor și autor. De n-ar sta ca dovadă decât scăpările din vedere ale redactorului revizuitor și tot ar fi prea de-ajuns ca să ne dăm seama în ce fel de jargon francez de București trebuie să se fi auto-tălmăcit autorul
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
version française de l'auteur" a fost refăcută, de la a la z, în redacția editurii. Apar în text nenumărate și neîndoielnice semne ale colaborării tutelare dintre redactor și autor. De n-ar sta ca dovadă decât scăpările din vedere ale redactorului revizuitor și tot ar fi prea de-ajuns ca să ne dăm seama în ce fel de jargon francez de București trebuie să se fi auto-tălmăcit autorul. El scrie, de pildă, când unul din personajele sale, un ziarist, întreabă la o
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
faza ieșeană (1 martie 1867 - martie 1885) și În cea bucureșteană (aprilie 1885 - iulie/august 1916; ianuarie 1919 - februarie/ martie 1944). Începând din 1970, revista va cunoaște o nouă Înflorire, la Iași (ca o continuatoare a revistei „Iașul literar”), având redactori pe: Dumitru Ignea, Corneliu ștefanache, Corneliu Sturzu, Alexandru Dobrescu; iar În „seria nouă”, Începând din 1996, sub direcția poetului Cassian Maria Spiridon. În istoricul revistei „Convorbiri literare” merită a reține trudnicul efort al slujitorilor condeiului românesc, responsabili coordonatori fiind: Iacob
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]