3,182 matches
-
diateza dinamică în sintagme cu trei termeni (Mihaela s-a îngrijit de trandafiri.) Verbele din prima clasă se pot întrebuința și fără pronume reflexiv (deci, la diateza activă), dar întrebuințarea curentă, ca și specifică, este însoțirea lor cu un pronume reflexiv; aceasta permite considerarea sintagmelor pronume reflexiv + verb (a se bucura, a se speria) ca variante primare (la diateza dinamică), iar întrebuințarea lor fără pronume reflexiv (a-l bucura = a-l face să se bucure), ca variante derivate 16 (la diateza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termeni (Mihaela s-a îngrijit de trandafiri.) Verbele din prima clasă se pot întrebuința și fără pronume reflexiv (deci, la diateza activă), dar întrebuințarea curentă, ca și specifică, este însoțirea lor cu un pronume reflexiv; aceasta permite considerarea sintagmelor pronume reflexiv + verb (a se bucura, a se speria) ca variante primare (la diateza dinamică), iar întrebuințarea lor fără pronume reflexiv (a-l bucura = a-l face să se bucure), ca variante derivate 16 (la diateza activă). Pronumele reflexiv, numai relativ liber
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la diateza activă), dar întrebuințarea curentă, ca și specifică, este însoțirea lor cu un pronume reflexiv; aceasta permite considerarea sintagmelor pronume reflexiv + verb (a se bucura, a se speria) ca variante primare (la diateza dinamică), iar întrebuințarea lor fără pronume reflexiv (a-l bucura = a-l face să se bucure), ca variante derivate 16 (la diateza activă). Pronumele reflexiv, numai relativ liber (situându-se între condiția de morfem, ca la diateza reflexivă, de exemplu: a se pieptăna, și condiția de „formant
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
considerarea sintagmelor pronume reflexiv + verb (a se bucura, a se speria) ca variante primare (la diateza dinamică), iar întrebuințarea lor fără pronume reflexiv (a-l bucura = a-l face să se bucure), ca variante derivate 16 (la diateza activă). Pronumele reflexiv, numai relativ liber (situându-se între condiția de morfem, ca la diateza reflexivă, de exemplu: a se pieptăna, și condiția de „formant” lexical, ca la verbele pronominale: a se uita, a se căciuli), stă în legătură, la aceste verbe, cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
primare (la diateza dinamică), iar întrebuințarea lor fără pronume reflexiv (a-l bucura = a-l face să se bucure), ca variante derivate 16 (la diateza activă). Pronumele reflexiv, numai relativ liber (situându-se între condiția de morfem, ca la diateza reflexivă, de exemplu: a se pieptăna, și condiția de „formant” lexical, ca la verbele pronominale: a se uita, a se căciuli), stă în legătură, la aceste verbe, cu conținutul semantic al diatezei dinamice, dar dezvoltată ca o trăsătură semantică lexico-gramaticală, de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conținutul lor lexical, verbele din această clasă dezvoltă diferite trăsături semantice lexico-gramaticale de gradul II, variante ale „subiectivității” sau complementare „subiectivității”17: - eventiv: a se cuminți, a se înroși, a se întrista etc. - pasiv: a se speria Întrebuințate fără pronume reflexiv, aceste verbe dezvoltă, în interiorul diatezei active, sensul „factitiv”: a se cuminți ® a-l cuminți = a-l face să se cumințească a se speria ® a-l speria = a-l face să se sperie La verbele care dezvoltă sensul „+pasiv”, în varianta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înscrise în opoziția gramaticală activ/pasiv: Problema s-a știut (a fost știută) de toți./ Toți au știut problema. O comportare similară caracterizează verbul a-și aminti (și locuțiunea a-și aduce aminte), fără însă ca subiectivitatea asigurată de pronumele reflexiv să-i anuleze „tranzitivitatea”, impusă de nevoia descrierii unor limite exterioare sferei subiectului, ceea ce și face ca sintagma diatezei dinamice să cuprindă trei termeni obligatorii. La diateza dinamică, în semantica verbului coexistă trăsătura „subiectiv” cu trăsătura „obiectiv”: El își amintește
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bagajele)/ân sus (a urca bagajele). Verbele din cea de-a doua clasă se disting de celelalte verbe prin două particularități: • Varianta primară este sintagma diatezei active; verbul însoțit de pronume este o variantă derivată, la fel ca variantele diatezei reflexive, reciproce etc.: El folosește calculatorul. ® El se folosește de calculator. • Trăsătura semantică „+subiectivitate” a verbului întrebuințat cu pronume reflexiv, în complementaritate cu trăsătura „+obiectiv”, comună ambelor întrebuințări (cu și fără pronume reflexiv, adică dinamic sau activ), rămâne autonomă față de conținutul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două particularități: • Varianta primară este sintagma diatezei active; verbul însoțit de pronume este o variantă derivată, la fel ca variantele diatezei reflexive, reciproce etc.: El folosește calculatorul. ® El se folosește de calculator. • Trăsătura semantică „+subiectivitate” a verbului întrebuințat cu pronume reflexiv, în complementaritate cu trăsătura „+obiectiv”, comună ambelor întrebuințări (cu și fără pronume reflexiv, adică dinamic sau activ), rămâne autonomă față de conținutul lexical, constituindu-se în sens gramatical, dezvoltat la nivelul variabilei (al flectivului): El a îngrijit copilul. - sens activ +obiectiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o variantă derivată, la fel ca variantele diatezei reflexive, reciproce etc.: El folosește calculatorul. ® El se folosește de calculator. • Trăsătura semantică „+subiectivitate” a verbului întrebuințat cu pronume reflexiv, în complementaritate cu trăsătura „+obiectiv”, comună ambelor întrebuințări (cu și fără pronume reflexiv, adică dinamic sau activ), rămâne autonomă față de conținutul lexical, constituindu-se în sens gramatical, dezvoltat la nivelul variabilei (al flectivului): El a îngrijit copilul. - sens activ +obiectiv El s-a îngrijit de copil. - sens dinamic (subiectiv) +obiectiv Între cele două
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a raportului semantic, rezultă că diateza dinamică este o categorie în același timp (pentru mai multe clase de verbe) lexico-gramaticală și (pentru alte verbe) gramaticală; este o categorie lexico-gramaticală la verbele a căror sintagmă primară implică prezența cvasiobligatorie a pronumelui reflexiv (a se coborî, a se întrista, a se speria etc.) și este o categorie gramaticală pentru verbele a căror variantă primară de întrebuințare este situarea lor la diateza activă (a achita/a se achita, a îngriji/a se îngriji etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se sustrage continuității de număr și persoană caracteristică celorlalți termeni: Dinamic: El s-a îngrijit de copil./ Eu m-am îngrijit de copil/copii. șps.I,sg.ț șps. III,sg./pl.ț șps.I, sgț șps.III, sg/plț Reflexiv: El s-a îngrijit de sine./ Eu m-am îngrijit de mine. șps.III,sg.ț șps.I,sg.ț Deosebirea de celelalte diateze care se caracterizează prin aceeași discontinuitate la nivelul termenului al treilea (al patrulea) este asigurată de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin prezența morfemului se, care se opune unui pronume personal, însoțitor obligator al verbului la diateza activă: Mihai s-a întristat. Mihai l-a întristat pe Ion. și se opune celorlalte diateze, în sintagma cărora verbul este însoțit de pronume reflexiv, prin poziția ambiguă a pronumelui între statutul de formant lexical și statutul de morfem, ceea ce face imposibilă reluarea lui sintactică: Dinamic: M-am îngălbenit de spaimă. Reflexiv: M-am îngălbenit (și pe mine) cu șofran. Gradul de generalitate a diatezeitc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și se opune celorlalte diateze, în sintagma cărora verbul este însoțit de pronume reflexiv, prin poziția ambiguă a pronumelui între statutul de formant lexical și statutul de morfem, ceea ce face imposibilă reluarea lui sintactică: Dinamic: M-am îngălbenit de spaimă. Reflexiv: M-am îngălbenit (și pe mine) cu șofran. Gradul de generalitate a diatezeitc "Gradul de generalitate a diatezei" Legătura strânsă a diatezei verbale cu planul semantico-sintactic al verbului și al enunțului face ca realizarea concretă a opozițiilor sale interne să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
strâmta, a timbra etc. Realizează numai diateza activă, verbele care, prin conținutul lor lexical - asigurat uneori printr-un prefix - implică dezvoltarea unui sens sintactic de reciprocitate sau asociere: a conlucra, a conversa, a dialoga, a semăna (cu cineva) etc. Diatezele reflexivă și reciprocă sunt dezvoltate numai de către verbe tranzitive cu tranzitivitate directă și nu de toate; nu admit reflexivul verbe precum a abroga, a contesta etc., dar și verbe care cer substantive (pronume) cu trăsătura semantică „+ uman”: a asista, a anunța
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prefix - implică dezvoltarea unui sens sintactic de reciprocitate sau asociere: a conlucra, a conversa, a dialoga, a semăna (cu cineva) etc. Diatezele reflexivă și reciprocă sunt dezvoltate numai de către verbe tranzitive cu tranzitivitate directă și nu de toate; nu admit reflexivul verbe precum a abroga, a contesta etc., dar și verbe care cer substantive (pronume) cu trăsătura semantică „+ uman”: a asista, a anunța, a condiționa, a ancheta etc. Nu admit diateza reflexivă verbele tranzitive care implică o detașare a subiectului de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu tranzitivitate directă și nu de toate; nu admit reflexivul verbe precum a abroga, a contesta etc., dar și verbe care cer substantive (pronume) cu trăsătura semantică „+ uman”: a asista, a anunța, a condiționa, a ancheta etc. Nu admit diateza reflexivă verbele tranzitive care implică o detașare a subiectului de obiect, care trebuie să corespundă la două realități distincte și să nu reprezinte doar două ipostaze gramaticale ale aceluiași real: eu/mă. Verbele pronominale, cu pronume reflexiv, sunt, în general, defective
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. Nu admit diateza reflexivă verbele tranzitive care implică o detașare a subiectului de obiect, care trebuie să corespundă la două realități distincte și să nu reprezinte doar două ipostaze gramaticale ale aceluiași real: eu/mă. Verbele pronominale, cu pronume reflexiv, sunt, în general, defective, din punctul de vedere al opoziției de diateză; ele dezvoltă un singur sens de diateză: • activ: a se uita, a se răsti etc. • reflexiv: a se sinucide, a se autocontrola etc. • reciproc: a se intercondiționa, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două ipostaze gramaticale ale aceluiași real: eu/mă. Verbele pronominale, cu pronume reflexiv, sunt, în general, defective, din punctul de vedere al opoziției de diateză; ele dezvoltă un singur sens de diateză: • activ: a se uita, a se răsti etc. • reflexiv: a se sinucide, a se autocontrola etc. • reciproc: a se intercondiționa, a se coaliza, a se duela etc. • impersonal: a se întâmpla, a (i) se cuveni etc. • dinamic: a se gândi etc. Rămân înafara diatezei verbele pronominale libere (cu pronume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al modului: infinitivul, gerunziul, participiul și supinul nu realizează morfologic categoriile gramaticale de număr și persoană. Referiri la persoană intervin doar la nivel lexical (în cazul verbelor pronominale) și la nivel morfo-sintactic (la diatezele în sintagma cărora intră un morfem-pronume reflexiv) pentru infinitiv și gerunziu: a se uita, a se căciuli ® nu mă pot uita, nu mă pot căciuli; uitându-mă, căciulindu-se; a se îmbrăca, a se întâlni ® nu mă pot îmbrăca, nu ne-am putut întâlni; îmbrăcându-te singur
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramaticale ale verbului, doar diateza poate fi interpretată ca având și un termen neutru, complementar infinitivului: diateza activă; în sistemul lexical, verbul este reprezentat de infinitivul activ. Fac excepție verbele pronominale: a se uita (infinitiv activ), a se sinucide (infinitiv reflexiv), a se duela (infinitiv reciproc), a se ajunge (infinitiv dinamic), a se întâmpla (infinitiv impersonal). DIATEZATC "DIATEZA" Sensurile gramaticale dezvoltate odată cu trecerea verbului din sistemul lexical în sistemul gramatical al limbii se actualizează, în primul rând, din perspectiva deschisă de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rând, din perspectiva deschisă de opoziția de diateză, care marchează toate celelalte opoziții: Activ/Pasiv Prezent indicativ interpretează (sonata)/este interpretată conjunctiv să interpretezi/ să fii interpretat imperativ interpretează/ fii interpretat! Imperfect indicativ interpreta (sonata)/era interpretată etc. (Activ) Tranzitiv/ Reflexiv Prezent indicativ pictez/mă pictez conjunctiv să pictezi/să te pictezi imperativ pictează!/pictează-te! Imperfect indicativ picta/se picta etc. (Activ) Tranzitiv/Reciproc Prezent indicativ (ei) îngrijesc/se îngrijesc (unul pe altul) conjunctiv să îngrijească/să se îngrijească imperativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Voi aveți să cântați etc. Ei, ele au să cânte etc. Sintagma este dislocabilă, în structura conjunctivului, prin adverbe modale (de subliniere, de aproximație, iterative etc.): cam, prea, mai, și, tot: „Am să mai merg o dată.” prin pronume personale sau reflexive: „Speră că are să-l întâlnească la vară...”; „Aveți să vă certați așa mereu?” sau concomitent prin amândouă tipurile de elemente: „Sunt sigur că n-are să te mai recunoască nimeni așa.” În acest din urmă caz, pronumele precede totdeauna adverbul. Accentul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prindă Sintagma conjunctivului prezent este disociabilă prin adverbe modale-regim (mai, tot, și etc.): „Să mai salut o dată colibele din vale.” (M. Eminescu), prin adverbul de negație nu: „I-ai spus să nu întârzie?” (D. Zamfirescu) sau prin pronume personale și reflexive, forme scurte, neaccentuate: „Ea din trestii să răsară / Și să-mi cadă lin pe piept;” (M. Eminescu) Când, între morfemul conjunctivului și forma de prezent a verbului, intervin mai multe tipuri de elemente lingvistice, adverbul de negație se situează pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
participiu. Sintagma este disociabilă, în general, între morfemul modal și cel temporal, de adverbe-regim: „Aș fi vrut să mai fi cântat o dată...”, de adverbul de negație nu: „Să nu fi rămas, dacă nu-ți plăcea...” sau de pronume, personale și reflexive, forme scurte: „Nu trebuia să i-o fi dat...” „Trebuia să se fi gândit mai bine atunci...” Adverbul modal și disociază sintagma, de obicei, între auxiliarul temporal și tema participiului: „Să fi și strigat dacă voia...” Când, în structura sintagmei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]