3,106 matches
-
operează cu concepte cristalizate pe altă cale decât cele din fizică, sunt cumva concepte vii, cu interesele și conștiința la purtător, ca să zic așa. Or, acest tip de concepte sunt înainte de toate și în esență de o calitate specială, sunt reflexive, se autoîmplinesc prin încercare și eroare (Popper, 1981), se împlinesc în contexte. Reflexivitatea conceptelor economice creează conținuturi în mod direct contextelor, le configurează în repere situaționale de natura certitudinilor subiective. În timp ce științele experimentale explică natura, Economia, ca și alte științe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
știință și ca tip de acțiune, pornește și revine la om. Adevărata circularitate a Economiei se întâmplă în legătură cu omul ca ființă socială. Omul redevine măsura tuturor lucrurilor Economiei. Semnificațiile conceptelor și ale finalității acțiunii definesc universul conștient al omului, și reflexiv și acțional, mai precis acea componentă ce susține procedurile raționale și de raționalitate ale interactivării procesuale prin care nevoile existenței implică transformarea resurselor, în condiții de presiuni și constrângeri specifice complexității subîntinse de intersubiectivitate. Funcția randamentală a Economiei, în ambele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de poeți), transă (de magicieni), dicteu (de inițiați), toate fiind însă aproximări ale inversiunii, trăiri subiective ale conexiunii la universul mental, la mișcarea subtilă a minții. Inversiunea despre care vorbim vizează transformările în context intersubiectiv, de schimbare radicală a poziției reflexive, care configurează prin alte referențiale cognitive universul conceptual. Inversiunea pe care am numit-o abstractă se referă la prima mare străpungere înspre autoreflexivitate, o întoarcere a conceptului spre sine însuși, spre interior, echivalentă cu învestirea conceptului cu conștiință de sine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în valorile primei modernități, respectiv valorile celei de-a doua modernități, una împlinită și pe cale de a-și epuiza forța de inspirație, și alta aflată în faza embrionară a unei experiențe viitoare, a unei alte aventuri a omului, a forței reflexive a spiritului care-l particularizează în univers. Ceea ce exprimă această viziune reprezintă, pe de o parte, o soluție la problema propensiunii metafizice de a dogmatiza cunoașterea și, pe de altă parte, o recunoaștere a dramei permanente a cunoașterii ca luptă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
logici în formulele vagi de relaționare cu concretul, cu faptele, adică fiind vorba despre aproape-consistență, de cvasiconsistență (Priest et al., 1989), concordant cu teoria sistemelor departe-de echilibru (Prigogine, Stengers, 1984). Că într-un fel de neevitat cunoașterea în formele ei reflexive foarte avansate ajunge, paradoxal, în situația de cvasiconsistență este tulburător și în același timp pilduitor, în privința finitudinii cunoașterii ca lucrare a spiritului. Atunci când ajunge în forme complexe, cunoașterea se îndepărtează foarte mult de ceea ce am putea numi placenta ei vitală
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
refuza evidența noii realități. Societatea cunoașterii nu este o răsucire a continuității în formula spiralei materialismului dialectic și istoric, ci expresia declanșării unei sinteze cognitive și praxiologice fondate pe cu totul alte valori decât cele la care se așteaptă adepții reflexivi ai saltului calitativ datorat acumulărilor cantitative. În primă instanță, societatea cunoașterii este o problemă de masă critică a resurselor, a uneltelor utilizate, pentru ca în ultimă instanță să fie o altă modernitate. Este vorba despre modernitatea centrată pe om și pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ritualul stingerii cositorului) se realizează într-un întreg context gestual. Din acest motiv femeia care toarnă cositorul este surprinsă în întregime, împreună cu obiectele pe care le folosește în mediul său, și nu fragmentar. Cadrajul de bază al unor tehnici corporale reflexive poate varia, în funcție de desfășurarea acțiunii. Astfel, imaginea corpului poate fi întreagă, în plan apropiat (de exemplu, momentul ducerii mâinii la gură sau la tâmplă). În acest caz imaginea poate să cuprindă chipul persoanei și activitatea reflexivă a acesteia. Un alt
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al unor tehnici corporale reflexive poate varia, în funcție de desfășurarea acțiunii. Astfel, imaginea corpului poate fi întreagă, în plan apropiat (de exemplu, momentul ducerii mâinii la gură sau la tâmplă). În acest caz imaginea poate să cuprindă chipul persoanei și activitatea reflexivă a acesteia. Un alt tip de imagine poate fi crearea unui prim-plan al activității propriu-zise (acest cadraj apare atunci când ne concentrăm pe însăși activitatea reflexivă). Putem avea însă și o imagine fragmentară sau în decupaj (prezentarea anumitor posturi ale
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau la tâmplă). În acest caz imaginea poate să cuprindă chipul persoanei și activitatea reflexivă a acesteia. Un alt tip de imagine poate fi crearea unui prim-plan al activității propriu-zise (acest cadraj apare atunci când ne concentrăm pe însăși activitatea reflexivă). Putem avea însă și o imagine fragmentară sau în decupaj (prezentarea anumitor posturi ale unor segmente ale corpului, făcând abstracție de imaginea întregului de exemplu, se surprinde numai imaginea mâinii și a gurii). Aceste maniere de observare și surprindere pot
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unghiul de bază al filmării, el se situează perpendicular pe axa de acțiune a corpului uman. Mai poate să înconjure corpul uman doar în cazul în care elementul corporal nu efectuează mișcări de rotație. Dacă în cazul unei activități corporale reflexive putem realiza o prezentare fragmentară a corpului, acest neajuns poate fi compensat de unghiul de bază. Operatorul-observator trebuie să se poziționeze față de agentul observației în așa manieră încât să sugereze unitatea corpului, indiferent de distanța la care se află. Cadrul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și momentul enunțării; b. contextul psihologic - supozițiile, intențiile, opiniile, orizontul de așteptare al inter locutorilor; c. contextul lingvistic - referentul/realitatea la care se referă mesajul. Fiecare dintre aceste elemente ale situației de comunicare activează câte o funcție. FUNCȚIA EMOTIVĂ/EXPRESIVĂ/ REFLEXIVĂ denotă capacitatea emițătorului de a personaliza discursul, de a se exprima clar, logic, nuanțat, argumentat și, în același timp, capacitatea mesajului de a semnala, dincolo de intențiile și voința emițătorului, date despre personalitatea acestuia (prin bogăția și diversitatea vocabularului, prin felul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
obiective, impersonale, printro terminologie specifică (adecvată ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică, politică, diplomatică ș.a.); creația lingvistică este eliminată în favoarea stereotipiilor de limbaj, a clișeului lingvistic; - nivelul morfosintactic este caracterizat prin ocurența mare a verbelor (la indicativ sau infinitiv, la diateza reflexivă și pasivă)/a expresiilor verbale impersonale, a unor adverbe specifice (obligatoriu, permis, interzis, efectiv, corespunzător etc.) sau a locuțiunilor prepoziționale (cu privire la, în funcție de, în raport cu, față de, în afară de, în decurs de, în vederea, referitor la, în consens cu, în scopul, în calitate de etc.), prin tipare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
modernității și recuperează, fără ezitări, fără com plexe, decalajul generat de confiscarea ideologictotalitaristă a literaturii. Particularitățile neomodernismului, care se va prelungi până în anii ’70, sunt numeroase: Stereotipiile tematice și discursive din anii proletcultismului sunt spulberate, prin re venirea la poezia reflexivă, la lirica eului, la teme existențiale: cunoașterea, minunea co municării prin cuvânt și trădarea cuvântului, creația și jertfa întru creație, fragilitatea și limitele condiției umane, iubirea, viața, moartea. Cultivă o poetică a cunoașterii și a existenței, exprimând universul cognitiv și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
i se adaugă cel puțin încă o funcție. Ilie Moromete, de exemplu, devine și personaj narator (funcție narativă și de regie) când relatează și comentează călătoria la munte cu Bălosu sau întâmplări din vremea secetei din 1922 (se adaugă funcția reflexivă și cea actorială). - Personajul reflector (raisonneur) este eroul învestit cu funcție reflexivă, dublată sau nu de funcția actanțială. El formulează judecăți de valoare/cugetări, despre evenimente, situații sau despre celelalte personaje, în discurs asertiv sau apodictic (bătrâna, mama Anei din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
devine și personaj narator (funcție narativă și de regie) când relatează și comentează călătoria la munte cu Bălosu sau întâmplări din vremea secetei din 1922 (se adaugă funcția reflexivă și cea actorială). - Personajul reflector (raisonneur) este eroul învestit cu funcție reflexivă, dublată sau nu de funcția actanțială. El formulează judecăți de valoare/cugetări, despre evenimente, situații sau despre celelalte personaje, în discurs asertiv sau apodictic (bătrâna, mama Anei din Moara cu noroc de I. Slavici). - Personajul focalizator (focal character) este „personajul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un mijloc de cunoaștere. Un formidabil mijloc de pătrundere și de obiectivare a sufletelor omenești, acolo unde știința nu poate ajunge și cu rezultatele exprimate așa cum știința nu lear putea în nici un caz exprima“ (Camil Petrescu, Teze și antiteze). Lirismul reflexiv este focalizat asupra unor idei filozofice, surse ale tensiunii semantice și ale emoției artistice. O fațetă modernă a reflexivității este poezia autorefențială, care își află substanța în oglindirea propriului conținut. 3.4.5. Lirism subiectiv, lirism obiectiv, lirism narativ. Tipuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
primul caz, perspectiva descriptivă a poetului este disimulată sub aparența unei viziuni nonfocalizate, chiar dacă, prin epitete calificative, prin topică afectivă se întrezărește percepția subiectivă „primară“. În al doilea caz, ideația filozofică este, de fapt, a poetului, dar locutorul liric, instanța reflexivă nu se trădează în text, discursul gnomic având astfel o maximă deschidere spre generalitate. Sensibilitatea modernă a poeților din secolul XX, fascinată de exercițiul depersonalizării, reactualizează lirismul obiectiv al parnasienilor, în poezia avangardistă sau în cea modernist ermetică (Ion Vinea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
întro orientare literară, întro perioadă, întrun curent cultural/literar sau întro orientare tematică Încă din prima etapă (etapa metaforică/„luciferică“), lirica stănesciană își etalează noutatea limbajului poetic și a formelor de expresie artistică, viziunea poetică inedită, discursul conceptualizat, ambiguu și reflexiv. Această înnoire la toate nivelurile textului liric - care va deveni emblematică pentru neomodernism - este definitorie și pentru poezia Leoaică tânără, iubirea. Aparținând liricii erotice, poezia (publicată în volumul O viziune a sentimentelor, 1964) dezvoltă tema erotică întro viziune artistică originală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se încheie astfel rotund, prin revenirea la prezențele inițiale: omul și Erosul. Întregul discurs, formulat la persoana întâi (în versuri cu o metrică variabilă, liber sau cu semirimă), situează eul liric în centrul viziunii artistice, înscriind poezia în sfera liricii reflexive. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat În opinia criticului Ion Pop (Nichita Stănescu - spațiul și măștile poeziei) leoaica tânără este „expresia metaforică a iubirii [...], transformată întro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
subiectivității sunt indicii persoanei I - pronume personale și verbe la persoana I prin care eul liric se proiectează în text -, tonalitatea elegiacă, simbolurile poetice care personalizează imaginarul artistic. Eul liric apare în două ipostaze complementare: cea a omului modern, ființă reflexivă ce conștientizează limitele condiției umane și solitudinea iremediabilă întrun univers agonic (Sunt singur și mă duceun gând... ), și ipostaza atemporală a omului ca ființă fragilă, copleșită de teama ancestrală de moarte, de spaime instinctuale în fața stihiilor naturii (Tresar prin somn
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din SilișteaGumești, Moromete este prețuit pentru inteligența sa nativă și pentru calitatea de bun vorbitor, adesea ironic, este recunoscut drept liderul care animă întrunirile duminicale din poiana fieră riei lui Iocan. Complexitatea psihică a personajului moromețian, firea sa contemplativă și reflexivă, natura dilematică și comportamentul disimulant sunt reliefate prin contras tul dintre manifestările exterioare și eul de adâncime reflectat în cugetările perso na jului, prin acțiunile și opțiunile eroului, prin relațiile sale cu celelalte personaje. Dacă în primul volum planul narativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
țărănească, devenind mai întâi activist de par tid, apoi inginer horticultor. Ultimul statut social îl încadrează definitiv în tipologia inte lectualului, caracterizat complex, prin neobosită aspirație spre cunoaș tere - a sinelui și a lumii -, prin inteligență și luciditate, prin fire reflexivă, introvertită. Prin intermediul celor două personaje, tată și fiu, romanul pune în dezbatere teme defi nitorii pentru existența satului românesc, surprins din perioada interbelică până în anii ‘50, ai colectivizării forțate, dar și pentru destinul intelectualului întro epocă totalitaristă. Toate liniile tematice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de cel care i la inspirat. Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin referire la două episoade/secvențe/citate comentate Structurile de semnificație asociate eroinei sunt multiple, stratificate. Fata - pe care autorul însuși o definește drept „exuberantă și reflexivă, cultă, nebunatică, serioasă, furtu noasă, meditativă, muzicantă“ - însumează toate crizele și contradicțiile adolescenței, dar și toate incertitudinile, neputințele și victoriile omului modern. Comportamentul fetei este contradictoriu, derutant (motivul oglinzilor mobile din odaia Otiliei și motivul celor trei fotografii sugerează mobilitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a înțelege procedeul mitic în lumina întregii lui consecințe inevitabile, lipsit de orice element speculativ, este important să-i urmărim evoluția pas cu pas. Transpusă pe plan mitic, problema esențială se prezintă sub forma unei întrebări referitoare la originea deloc reflexivă, ci pur emotivă: Cine a creat lumea și viața?" "Cine" din întrebare conține deja antropomorfismul personificant. Răspunsul, el însuși pur emotiv, nu va putea fi decît o sugestie magic profundă, căci verbul "a crea" inclus în între-bare presupune un act
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]