3,239 matches
-
și nu într-o zi oarecare, ci într-una în care i se făcu prima injecție cu morfină și se ridică în capul oaselor triumfătoare, ca și când durerile, care îi ținuseră sufletul în chingi, pierind, credință că se va face bine renăștea năvalnic), ei, lasă, îi zise, că mă dau eu jos din pat și o să-ți plătesc pentru toate, de-o să zici, mamă, de ce m-ai făcut." Blând, cu ochii umezi (plînsese mai înainte lângă patul ei, - fiindcă și el știa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și sfârșitului său.... fiindcă ultimele lui cuvinte, părinte, în mâinile tale îmi dau duhul, sânt mai degrabă expresia unei resemnări, decât a unei certitudini. S-ar putea spune însă că îndoiala e a trupului care piere și nu va mai renaște niciodată, spaima, revolta și regretul lui că n-a fost, cât a trăit, decât sclavul spiritului, acest tiran al bucuriilor vitale și frenetice... El, însă, spiritul, nu se îndoiește de sine și dacă tace în fața acestei revolte finale a celui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
reciprocitate. Când o privii pentru ultima oară, abia atunci îi văzui ochii, privirea mare care nu se mai putea desprinde de a lui, fascinantă și fascinată, cerând protecție și în același timp dominând... Iar Petrini, în fața ei, posomorât dar parcă renăscând, oferindu-i fără șovăială acea protecție și în același timp plecîndu-se în fața ei umil, nu umilit de ea, ci parcă de conștiința că, așa cum îmi spusese mie mai înainte, puterile acestei lumi îl pot pedepsi dacă, asemeni îndepărtatei Niobea, regina
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și au fost fericiți în același fel. Mitul acesta al fericirii prin iubire, ai acestei iubiri descrise aici și nu al iubirii aproapelui, n-a încetat și nu va înceta să existe pe pământul nostru, să moară adică și să renască perpetuu. Și atâta timp cât aceste trepte urcate și coborâte de mine vor mai fi urcate și coborâte de nenumărați alții, această carte va mărturisi oricînd: ...dacă dragoste nu e, nimic nu e!... FINE
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și înspăimântător. Nenorocirea altora era norocul meu, cu fiecare accident mi se prelungeau șansele de supraviețuire, mă simțeam împlinit și revigorat. Aș fi putut fi eu acolo, dar alții îmi luaseră locul, pieriseră simplu, statistic, iar eu mergeam mai departe, renăscut ca după o tentativă de asasinat într-o țară străină. Mă înfruptam din imaginile păstoase ca bătrâna doamnă Moscu din friptura desfăcută la conacul Z., cadru cu cadru, oscior cu oscior. Pofta mea nu se-oprea aici. Trebuia să trăiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bine și ei, atunci ar înțelege că de mult lui i se pare ciudată și îi e greu să vadă singurătatea ei; că la mijloc nu-i decât o beznă vagă, o neîncredere completă în înnoirea vieții, care ar putea renaște atât de minunat prin dragoste și familie, căpătându-și astfel un nou țel; că e vorba aici de pieirea unor talente, probabil strălucite, de complacere voluntară în propria tristețe, într-un cuvânt, chiar de un oarecare romantism, care nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
le-ar putea fi cu ceva de folos ar fi pentru ea, se pare, o fericire și o mândrie. Ce-i drept, acum îi e într-adevăr greu și urât, foarte urât; Afanasi Ivanovici i-a ghicit visul; dorea să renască, dacă nu într-o iubire, măcar într-o familie, descoperindu-și un nou țel; dar nu poate spune aproape nimic despre Gavrila Ardalionovici. Se pare că într-adevăr el o iubește; simte că și ea l-ar putea îndrăgi, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Nu îndrăznesc să-mi fac vreo speranță, pentru că nu sunt demn de ea. Dar, dacă vei rosti cuvântul, îmi voi accepta iarăși sărăcia, voi începe iarăși să-mi suport situația disperată. Voi accepta lupta, mă voi bucura de ea, voi renaște din ea cu noi puteri! Trimite-mi, dar, acest cuvânt de bunăvoință (îți jur, doar de bunăvoință!). Nu te supăra pentru îndrăzneala celui disperat, a celui care se îneacă, pentru că a avut curajul să facă o ultimă sforțare ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în care, de câțiva ani, după atâtea griji și încercări, îmi odihnesc sufletul... — Vreți să treceți pe acasă? Nu! Vreau să merg... la căpităneasa Terentieva, văduva căpitanului Terentiev, care cândva mi-a fost subordonat... și chiar prieten... Aici, la căpităneasă, renasc sufletește și tot aici îmi aduc amărăciunile vieții și ale familiei... Și, întrucât astăzi am o mare povară morală, aș... — Mi se pare că și-așa am făcut o mare prostie deranjându-vă adineaori, bâigui prințul. Pe deasupra, acum sunteți... La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sacrifică-te, doar ți se potrivește atât de bine postura asta! Doar ești un mare binefăcător. Și nu-mi mai spune „Aglaia“... Și mai înainte mi-ai spus, pur și simplu, „Aglaia“... Dumneata trebuie, ești obligat s-o faci să renască, trebuie să pleci cu ea din nou, ca să-i potolești și să-i liniștești inima. Doar o iubești! — Nu mă pot sacrifica așa, deși odată am vrut s-o fac și... poate, mai vreau încă și acum... Dar știu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
un singur act al său ilegal, încheiarea convenției primitive și punerea în executare fără votul Senatului, cum acel act neconstituțional, contra căruia n-am avut, în întreg mecanismul statului nostru, nici o garanție și nici un apărător, ne urmărește pas cu pas, renăscând cu puteri urieșești. Telegramele confecționate ad-hoc pe care le publică "romînul" după foi și pentru interese de bursă nu schimbă nimic din gravitatea sentenței Curții din Lipsca. [14 februarie 1881] ["CA PASĂREA PHOENIX... Ca pasărea Phoenix din anticitate care, prefăcută
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un singur act al său ilegal, încheiarea convenției primitive și punerea în executare fără votul Senatului, cum acel act neconstituțional, contra căruia n-am avut, în întreg mecanismul statului nostru, nici o garanție și nici un apărător, ne urmărește pas cu pas, renăscând cu puteri urieșești. Telegramele confecționate ad-hoc pe care le publică "romînul" după foi și pentru interese de bursă nu schimbă nimic din gravitatea sentenței Curții din Lipsca. [14 februarie 1881] ["CA PASĂREA PHOENIX... Ca pasărea Phoenix din anticitate care, prefăcută
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
30 - 40 de ani, timp prea scurt pentru ca, prin părinteasca oblăduire, cum se zicea, și prin bugetele cu baierele pungii legate cu șapte noduri, să poată îndrepta o țară a cărei inimă era stricată. Fanarul de la noi a trebui să renască mai puternic în vlăstarele rămase în pământul țării în fiii și nepoții de Caradale pân 'ntr-al șaptelea neam. Strămoșii au mâncat aguridă și nouă ni se strepezesc dinții. De aceea n-avea grijă, onorabilă tagmă! Starostele tău, starostele celui mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
facă, nici credem că e cu putință, nici admitem ca corectă o asemenea procedare. Din contra credem că e bine ca un partid {EminescuOpXII 128} să cază spre folosul său și al țării prin sleirea puterilor proprii, pentru a se renaște din sine însuși și a se întoarce iar prin puteri proprii, nu prin infuziune de sânge străin. Daca e vorba ca țara să crează în sinceritatea monarhismului și dinasticismului roșu, ea trebuie să-i vază din nou în opoziție. Aci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ne oprească de-a avea ochiul deschis asupra celor ce se întîmplă afară; pentru că din afară, mai mult decât dinlăuntru, pot veni pericolele pentru Franța și pentru Republică. Nu-i de ajuns c-am ajutat României de a [2se]2 renaște și de-a se constitui: cată să continuăm sprijinul nostru. Nu se creează copii pentru a-i părăsi. România este o fiică a Franței. E născută în adevăr din Roma și din Paris. Astăzi ea are nevoie de noi, de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
luare aminte la tot ce se mișcă în afară atingător de țara lor. Cestiunea libertății Dunării nu putea dar să nu deștepte mari îngrijiri în toată țara. De când acest mare fluviu a fost redat liberului trafic al popoarelor România a renăscut la o nouă viață politică și economică și repede s-a rădicat acolo unde se află astăzi. Românii țin dar la păstrarea libertății Dunării ca la cea mai puternică garanție a existenței și a viitorului lor. {EminescuOpXII 426} Mare a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
succed. Solul familial se identifică strict cu perimetrul locuinței atribuindu-i-se În trecut puteri magice În regenerarea familiei (Ghinoiu). În acest sens se găsesc și astăzi practici rituale ce privesc copilul bolnav care printr-un proces de Îngropare simbolică renaște În vederea Însănătoșirii, ca și așezarea muribundului În contact cu pământul locuinței În aceeași ideie a regenerării și revenirii. Ideia era că În contactul cu solul familial, atât nou născutul cât și muribundul primeau acea putere regeneratoare sau energie vitală care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
adoptivă a unui fiu anonim, nu își includ fiii în testament, dar testamentul dramatic datorat lui Frances îi aduce dramaturgului un alt premiu Pulitzer. "Astăzi, națiunea noastră născută din revoltă îți aduce omagiu, Edward Albee. În revolta ta, teatrul american renaște", i s-a adresat în mod foarte solemn președintele Clinton în 1996 (citat în Bottoms: 1) cu prilejul înmânării Medaliei naționale a artelor la Centrul Kennedy. Probabil și ca urmare a acestui omagiu, Albee se simte dator din nou să
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Sfântul Apostol Pavel ne cere ca „orice faceți, din suflet să faceți, ca Domnului” (Coloseni 3, 23). În viziunea patristică, cel de lângă noi este un alt eu ; așa se explică de ce Îi și numim frați pe cei care au fost renăscuți prin Același Cuvânt, În sensul că prin Botez, primim Înfie‑ rea cea duhovnicească și devenim unii față de alții frați În Hristos Fratele nostru, Care a luat trupul nostru din nemăr‑ ginita Sa iubire față de noi și pentru mântuirea noastră. Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În fața Evangheliei. Slăbind trupul, suferința facilitează acțiunea sufletului, mistuit poate de amintirea purității pier‑ dute”210. E bine de meditat și la modul În care suferința poate adeseori constitui o cale spre credința creștină, pentru cei care nu au fost renăscuți prin „baia cea dumnezeiască” a Botezului. Adeseori, Înmormântarea unui prieten se ilus‑ trează a fi un punct de cotitură În călătoria spirituală a unei persoane, când dintr‑odată piesele unui puzzle complex Încep să‑și găsească locul În viața lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
i-ar aduce satisfacție. iv. Exclusivismul Anscombe și MacIntyre au militat pentru renunțarea în totalitate la sistemul etic bazat pe principii în favoarea unei abord]ri corespunz]toare a virtuții. Acest „exclusivism” presupune loialitatea celor care cred c] pot face s] renasc] în epoca modern] virtuțile aristotelice sau codul etic aristocratic al secolului al XVIII-lea. Acest mod de gândire ignor] adesea, printre multe alte aspecte, și faptul c] societ]țile din vremea lui Aristotel precum și cele aristocratice nu erau societ]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de Smara, o tălmăcire de Radu D. Rosetti după François Coppeé (Veghea) și alta de N. Țincu după Paul Déroulède (Gazda bună) și Cugetări răzlețe. Izbucnirea la 16 iunie 1913 a celui de-al doilea război balcanic face să renască V.ț. sub forma unei „publicații patriotice ilustrate”, menite „a contribui la dezvoltarea și întreținerea cât mai vie a sentimentului patriotic”, ce va apărea la București între 30 iunie 1913 și decembrie 1924. Directori: D. Urzică și Temistocle Grigoriu, căruia
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
a exemplifica mai bine, hai să examinăm calendarul lunar chinezesc, care folosește cele două principii fundamentale yin și yang pentru a forma direcțiile cardinale și succesiunea anotimpurilor. Astfel, iarna se leagă de nord, când yin este la zenit și yang renaște. Solstițiul de iarnă celebrează acest eveniment. Primăvara corespunde estului și culorii verzi. Atunci natura reînvie. La rândul ei, vara se potrivește cu sudul, când yang este la zenit și yin renaște. În fine, toamna și vestul corespund soarelui care apune
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
de nord, când yin este la zenit și yang renaște. Solstițiul de iarnă celebrează acest eveniment. Primăvara corespunde estului și culorii verzi. Atunci natura reînvie. La rândul ei, vara se potrivește cu sudul, când yang este la zenit și yin renaște. În fine, toamna și vestul corespund soarelui care apune, când natura și-a terminat lucrarea și se pregătește de lunga hibernare. Diferența esențială dintre concepția chineză despre yin și yang și alte dualisme filosofice este faptul că acestea din urmă
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
revoluția persistă și ele În memoria colectivă a locuitorilor Transilvaniei și sunt capabile Încă să producă efecte. Revoluția de la 1848 reprezintă mitul fondator al modernității politice, atât pentru români, cât și pentru maghiari. Ambele popoare socotesc că la 1848 au renăscut, sub Înfățișarea unor națiuni moderne, În clipa de grație când a fost lansat prin voci entuziaste proiectul eroic al emancipării lor naționale. Dar Împrejurarea că tocmai În acest moment auroral cele două comunități etnice s-au Întâlnit În calitate de adversari, confruntându
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]