2,875 matches
-
pentru aproape o jumătate de secol n-au avut parte de „un vie en rose”, trăgând la jugul comunist împreună cu autohtonii. În anul 1949, pe data de 12 mai, MAI trimitea Comitetului Provizoriu al Județului Vaslui (organism politic Declarația de „repatriere” a cetățeanluui Grigore Jidoveanu premergător Sfatului Popular Raional) o telegramă „strict secretă”, în care erau inserate următoarele „indicății” și precizări: „...vi se face cunoscut că până la noi dispozițiuni, nu se va oficia nici o căsătorie (subl.ns.) între cetățeni și cetățene
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în care erau inserate următoarele „indicății” și precizări: „...vi se face cunoscut că până la noi dispozițiuni, nu se va oficia nici o căsătorie (subl.ns.) între cetățeni și cetățene române și cetățeni și cetățene sovietice care se încadrează în dispozițiunile de repatriere (subl.ns.) Stop. Prezentul Ordin este strict confidențial și va fi transmis verbal (subl.ns.) primăriilor din județ”. Ce s-a întâmplat cu „repatriații sovietici”, nu este prea greu de ghicit dar, în mod concret s-ar putea ocupa de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lor adevărații istorici din Republica Moldova, câți vor mai fi rămas. Încă de la început trebuie să specificăm faptul că acest articol se referă strict la teritoriul județului Vaslui de dinainte de 1950, care reprezenta cam o treime din suprafața actuală. CAPITOLUL XI Repatrierea în URSS a refugiaților basarabeni și nordbucovineni aflați pe teritoriul județului Tutova Răfuiala lui Stalin După epuizarea problemei refugiaților din județele Fălciu și Vaslui, iată că a venit și rândul județului Tutova, un județ foarte important pe atunci și mult
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
după cum îi dictau muscalii. În acest caz, viitorii „repatriați” își puneau amprenta degetului mare pe o cruce făcută din cerneală neagră sau albastră. 3) Cei din ultima categorie, puteau fi considerați a fi privilegiați, deoarece, ei erau cei ce REFUZAU repatrierea, din diverse motive dar care musai trebuiau a fi plauzibile. Dintre aceștia, aproape niciunul nu avea documente de identitate sau nu voia, pur și simplu, să le declare. Pe alocuri, se poate face o distincție între cei care voiau să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din Wehrmacht. Iahamov Afanase (1905), stabilit la Băcani Tutova pentru „munca câmpului”, voia să se întoarcă în com. Chirutna, jud. Cahul, de unde-și avea obârșia. Cetățeanca Griuneac Solomonia (1890), ce se declarase de cetățenie „basarabeană”, stabilită în com. Bogdănești-Tutova, cerea repatrierea în Ungheni Târg, chiar dacă fusese născută în localitatea Coșcodeni, jud. Bălți. Polizov Nicanor și Ecaterina, ambii autodeclarați „basarabeni”, cereau repatrierea în orașul Ungheni. Soțul se născuse la data de 28 decembrie 1902 la Chișinău și avea meseria de brutar. Din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Cahul, de unde-și avea obârșia. Cetățeanca Griuneac Solomonia (1890), ce se declarase de cetățenie „basarabeană”, stabilită în com. Bogdănești-Tutova, cerea repatrierea în Ungheni Târg, chiar dacă fusese născută în localitatea Coșcodeni, jud. Bălți. Polizov Nicanor și Ecaterina, ambii autodeclarați „basarabeni”, cereau repatrierea în orașul Ungheni. Soțul se născuse la data de 28 decembrie 1902 la Chișinău și avea meseria de brutar. Din păcate, declarase același lucuru ca și alții și anume că fusese luat „cu forța de către germani”. Scurtul lor sejur în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nr.65. Tânăra de numai 16 ani Rutkovski Anastasia Alexandrovna, venită la Bârlad „... în iunie 1944 cu Cantina Crucei Roșii” și angajată ulterior ca „...translator la Comandantul militar URSS la Gara din Bârlad”, fusese, probabil, obligată să semneze declarația de repatriere în localitatea Ungheni, jud. Bălți, chiar dacă se născuse în satul Basarabeasca din același județ. c.Prada cea mai căutată de către ruși: adevărații cetățeni sovietici fugari! După cum am probat și în alte ocazii, în țara noastră nu se refugiaseră numai cetățeni
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Nechita (n.12 iunie 1910). Rusul stabilit tot la Zorleni, voia să plece la domiciliul său din Mariopol, jud. Zaporojie. Tractoristul rus Suvorov Alexei (20 mai 1914), sosit în aprilie 1944 în compania trupelor hitleriste și stabilit la Zorleni, solicita repatrierea în com. Samoilovca, jud. Harkov. După cum prea bine se știe, împărțirea administrativ-teritorială a uniunii sovietice, nu era pe comune și județe ci, pe sate, raioane și regiuni, însă noi am respectat scrierea originală. Tânărul muncitor Melnik Ivan (n.1926), voia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai 1923 în orașul Harkov (actualmente, oraș ucrainean redenumit Harkiv). Se declarase a fi funcționară adusă „cu forța de către germani” în România în luna aprilie, 1944. De la 12 septembrie 1944 (data semnării odioasei Convenții) și până la data înregistrării cererii de repatriere, 28 octombrie 1944, Klaudia lucrase la „Comandamentul Sovietic din Râmnicu Sărat”. La Bârlad, susținea că lucra tot pentru galonații compatrioți. La capitolul „solicitări” pe banii contribuabililor români, cerea „1 pereche de pantofi” și atât. Înainte de a solicita „o haină groasă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
noiembrie 1944, trimisă Prefecturii Tutova de aceiași șefi ai poliției din Bârlad: „... cetățeanul sovietic Nicolschi Nicolae din Krasnodar, adus de trupele germane în cursul lunei Martie 1944. A primit ordin dela Comandamentul Sovietic pentru a se repatria (subl.ns.)”. Aceste repatrieri urgente, se făceau în baza unui act deosebit față de altele emise în mod curent cu sutele și miile de către mahării ruși de la București, semn că spânzurătorile puse la treabă oficial de către „tătucul” Stalin pe tot cuprinsul URSS, imediat după ce armatele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de la București, semn că spânzurătorile puse la treabă oficial de către „tătucul” Stalin pe tot cuprinsul URSS, imediat după ce armatele străine au fost respinse, se uscaseră de atâta așteptat marfă umană proaspătă: „Conform Ordinului Special nr.3172/1944 al Serviciului pentru repatriere, urmează ca formele de transferare să fie făcute de Dvs., cum și hrana, îmbrăcămintea să fie asigurate tot de către Prefectură”. După ce nu uitase să-i transmită prefectului că susnumitul nu are acte de identitate, Zainea Buhuși și Nicolae Teodoru, semnaseră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fusese adus (bine-nțeles!) tot de trupele germane, în luna martie a anului 1944. Cu toate acestea, își găsise de lucru la atelierul lui Gheorghe Cucu, de pe strada Prof. Pârvan din Bârlad. Dacă și-a mai profesat meseria vreodată după „repatriere”, nu avem de unde să știm dar, cel mai probabil, NU. e. Cum era tratat un ofițer român atașat C.Al.C... Pentru a demonstra uriașa diferență dintre cheltuielile pe care le suporta statul român cu solda unui ofițer de-al
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
rurali sau orășenești. Toate punctele Convenției de Armistițiu au fost înrobitoare pentru țara noastră, însă cel de-al cincilea se distingea în mod deosebit deoarece Stalin ne obligase să facem vânzare de frate și tot noi să plătim și spezele repatrierilor, ofițerii ruși din comisiile aliate de control neavând altceva de făcut decât să dea ordine și să semneze hârtiile care pecetluiau destinele oamenilor. Unii basarabeni și nord bucovineni rămăseseră în vechile provincii românești de baștină după marile cedări din iunie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
000 de lei iar Vasiliev Grigore, pentru 8.000 de lei. La fel procedaseră și Caba Vasile ori Țulea Anastasia, pentru suma cumulată de 4.000 de lei. k. Transfer de bani: din averea românilor în buzunarele unor români Aceste repatrieri se făceau atât prin Galați cât și pe la Iași-Ungheni, așa cum reiese din chitanța unui gardian public „clasa a III-a”, care primise suma de 3000 de lei pentru: „...însoțirea unui număr de cetățeni sovietici la Iași (subl.ns.) ce s
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prefecturii. Astfel, în 4 februarie solicitase suma de 28.000 de lei ce reprezenta „...masa pentru 5 repatriați dela 21 ianuarie la 1 februarie” iar gardianul Grigore Profiroiu 4.000 de lei pentru că însoțise la Iași „...5 cetățeni sovietici pentru repatriere”. l. Case la Bârlad pentru prea „scumpii” noștri tovarăși aliați Se pare că nici așa-zisa „casă a oștirii sovietice”, aceea cu paturi suprapuse din cherestea de brad, nu mai era suficientă ca spațiu de cazare de vreme ce superiorii bucureșteni (puși
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
așteptau pe celălalt mal al Prutului cu nările fremătând a sânge uman proaspăt. Dintr-o „Notă asupra articolelor ce trebuiesc inspectate la instituții”, am extras câteva date extrem de interesante dar și de convingătoare: „Articolul 5 (cel ce ținea de ticăloasele repatrieri, n.n.): La Legiune: Ordine Posturilor de jandarmi pentru verificarea în ceea ce privește repatrierea cetățenilor sovietici (subl.ns.); Poliția Orașului: vigilență multă în descoperirea cetățenilor sovietici (subl.ns.). Două Domnișoare care au luat suma de 320.000 de lei și nu s’au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
uman proaspăt. Dintr-o „Notă asupra articolelor ce trebuiesc inspectate la instituții”, am extras câteva date extrem de interesante dar și de convingătoare: „Articolul 5 (cel ce ținea de ticăloasele repatrieri, n.n.): La Legiune: Ordine Posturilor de jandarmi pentru verificarea în ceea ce privește repatrierea cetățenilor sovietici (subl.ns.); Poliția Orașului: vigilență multă în descoperirea cetățenilor sovietici (subl.ns.). Două Domnișoare care au luat suma de 320.000 de lei și nu s’au repatriat până în prezent sunt acasă”. Concluzia? Vânătoarea de oameni nevinovați era
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Comerț. r. „Urmăriți, prindeți și arestați” Acesta a fost consemnul dat atât de către ruși cât și de guvernele comuniste succesive al doctorului Petru Groza, întregii armate a forțelor de ordine și represive românești, puse la dispoziția acestor venali ocupanți, în vederea repatrierii forțate a concetățenilor noștri din Basarabia și Bucovina de Nord, teritorii considerate de către Stalin și anturajul său compus exclusiv din alcoolici incurabili și criminali de cea mai joasă speță, a fi „sovietice” și „naționale”. Mulți dintre acești refugiați trăiseră pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Toate acestea precum și amintirile ce-i bântuiau, i au determinat pe mulți frați de-ai noștri să le arate pur și simplu dosul, celor de care crezuseră că scăpaseră pentru totdeauna: rușii. Așa cum aminteam prin toate aceste studii dedicate fenomenului „repatrierilor în URSS”, foarte mulți sărmani se înscriau pe la birourile județene al Comisiilor Aliate de Control, doar pentru a-și încasa drepturile bănești și efectele prevăzute a fi furnizate gratuit de către statul nostru, în contul articolului 5 al Convenției de Armistițiu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prevăzută în Convenția de Armistițiu ca o supremă umilință, dar după cum s-a văzut până acum, nu ultima. După mai bine de un an de la semnarea documentului de mai sus la Moscova, pe 16 octombrie 1945, când toate termenele de repatriere trecuseră, Prefectura Tutova trimisese la Serviciul Special pentru repatriații Sovietici de la București adresa nr.160 ce fusese însoțită și de o „Situație (pe luni, n.n.) a repatriaților și a sumelor cheltuite în cadrul executării art.5 din C.A. dela 12
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
20 octombrie 1905, Chișinău, casnică); Bâcov Serghei (25 septembrie 1886, Tighina, viticultor); Bâcov Pelaghia (12 august 1888, Tighina, casnică); Nicolschi Nicolae (14 septembrie 1906, Krasnodar, cizmar); Solcanu Anton (1882, Gura Căinari, muncitor); Gabără Toader (18 februarie 1905, Chișinău, fierar)”, ș.a. Repatrierea celui de-al II lea lot fusese hotărâtă a se face prin punctul de frontieră Ungheni, urmând ca cetățenii „sovietici” să fie urcați într-un tren pe ruta Bârlad-Iași. Ca la orice marfă, se întocmise și un proces verbal de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Valentina (mama), Claudia (1934), Sava (1936), Nicolae (1938) și Vania (1940). Și familia Cărăușu din Mândrești-Bălți se hotărâse să facă pasul, dacă nu cumva fusese luată pe sus: Ioan (tatăl, 1899), Maria (mama, 1912) și Elena (fiică, 1934). Tot varianta repatrierii o alesese și Cântărețul bisericesc Șerban Nicolae (1887, Cotuleni-Cahul). După cum amintisem ceva mai sus, cu cât trecea timpul, cu atât se răreau rândurile amatorilor de URSS așa că, spre exemplu, lotul al XIIlea din 28 iunie 1945 fusese compus din numai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din diferitele intervenții din timpul colocviului de la Freiburg, două sunt coordonatele care structurează discuțiile legate de istoria exilului românesc: cea dintâi ar fi prelucrarea terapeutică a trecutului, o versiune românească a Vergangenheitsbewältigung din Germania. Cea de-a doua privește procesul repatrierii sau reinserției exilului și a valorilor acestuia În România după 1989. Ambele constituie surse de frustrare: acuzarea complicităților intelectuale cu regimul Ceaușescu nu a dus la o clară despărțire de trecut, iar reintegrarea fostului exil În România după 1989 a
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Deutsch-Rumänischen Symposions der Südosteuropa-Gesellschaft und der Fundația Culturală Română, Hrg. von Eva Behring, Freiburg, 26-27 Oktober 1998, Aus der Südoseuropa-Forschung, Bând 11, München, 1999. Distincție propusă de Florin Manolescu. Principalele intervenții critice din cadrul colocviului au privit tocmai „prelucrarea trecutului” și repatrierea exilului: cea a ambasadorului României la Bonn, el Însuși un fost exilat, ori cea a lui Laurențiu Ulici, care a pus În cauză Însăși existența unui „exil românesc” de vreme ce membrii acestuia nu se implică În soluționarea problemelor României de azi
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ați amintit de un coleg Korpas, care s-a întors din Germania? Da, el a fost și la Dachau, unde a fost și lagărul, și a fost acolo bucătar... A fost atât de naiv că, atunci când a fost decretul cu repatrierea, el a crezut în gogorița asta, și s-a dus la ambasada din Paris și-a depus acolo toată averea, ca să vină în țară. Și ăia i-au păpat toată averea! Și-a venit golan aicea. Când a văzut ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]