3,846 matches
-
-o în același fel și s-a retras... - ... Cum a fost? au întrebat amândoi aproape în același timp, izbucnind simultan în râs. - Mie mi-a plăcut, recunosc! a răspuns Eugen. - Și mie mi-a plăcut și recunosc cu plăcere, a replicat Iuliana, intrând în jocul început copilărește. - Repetăm jocul? Dorești? întrebă el, privind-o cu duioșie și dorință nedisimulată. Iuliana nu a răspuns. A închis ochii, a făcut un pas către el și a întins brațele. El a prins-o ușor
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ițul acestei serii, Chick, care era destul de aproape de Joe Dodge, zise murmurînd: "E(ți jalnic. (n bowling nu valorezi nimic!". Joe nu spune nimic, dar Chick repet( aceast( remarc( de mai multe ori. Atunci Joe, scos din fire, i-a replicat: "(i tu, tot timpul te lauzi, specie de...! Nu (tiu ce m( re(ine s(-(i trag o mam( de b(taie. Un (ngîmfat că ține n-am mai v(zut!"" [Whyte, 1995, p. 56]. Acest exemplu este util pentru
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
2 Pitirin Sorokin, Fads and Faublis, în Modern Sociology and Related Sciences, Chicago, H. Regnery Campany, 1956. Autorul calific( cu aceast( ocazie abuzul de chestionare (i de date cantitative drept chestionaromanie sau cuantofobie. Pozi(ia să se dore(te o replic( la sociologia de tip empiric ce luase avînt (n perioadă anilor '56 (n America. 3 Elisabeta St(nciulescu, Teorii sociologice ale educa(iei, Editura Polirom, Ia(i, 1996, p. 146. 4 Sociologul român d( observa(iei un sens diferit, mult
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Însuși Stănică își dădu seama că limbajul acesta era cam prea nepotrivit, și făcu semn domnișoarei să tacă. Îi spuse mai încet: - Unchiul meu e cam bolnav, nu trebuie să-l supărăm. - De bolnav, e bolnav, n-ai grijă dumneata, replică fata, nepăsătoare. Are un gât congestionat, ceva de speriat! Mult n-o duce așa. - Crezi? întrebă Stănică mai mult interesat decât speriatsau scandalizat de cinismul fetei. - Dumneata, domnule Felix, zise domnișoara de la pian,îmi faci impresia că nu te simți
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cărămidă roșie învelită cu iederă și despărțită de Operă printr-un gard înalt. Acolo pe alee, câteodată încingeau miuțe și printre goluri se auzeau zbierăturile cântăreților exersând vocalize amestecate cu ale lor care mai scăpau o înjurătură. Imediat se auzea replica tenorilor sau basiștilor controlându-și timbrul, repetată în ritm de Aida. Repetițiile atingeau punctul culminant când interveneau sopranele strigându-și indignarea, pe note muzicale, de ce recepționau urechiușele lor gingașe. - Nu se poate, nu se poate, să auzim așa ceva! Și astfel
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
englezii materialiști, voi trăiți mult, și te-ncredințez eu, iubitule, că tu, cu toată afectațiunea ta, cu toată fața ta de-un eroism palid, ai să trăiești mai mult decât mine. Pe ce ne prindem? - Pe ce ți-am spus, replică Toma, pe biografiile noastre scrise în formă de nuvele. De-oi muri eu înainte, ți-o las pe-a mea, de-i muri tu, moștenesc eu pe-a ta, și - atîta-i tot. Într-o noapte venisem la Toma. Luna strălucea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
3 secunde. E vorba aici despre o caracteristică sau despre un beneficiu?”. El a răspuns entuziasmat: „E un beneficiu!”. „Nu și dacă n-ai vrut niciodată să mergi cu mare viteză. E un beneficiu atunci când ai nevoie de el”, am replicat. I-am explicat teoria mea, că este mai ușor să satisfaci o nevoie decât să creezi una. „Cred că Înțeleg unde vreți să ajungeți”, a spus el, „dar ați putea să-mi faceți un serviciu?”. L-am Întrebat despre ce
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
noastre în cadrul misiunilor europene, ca parte integrantă a acestui proces. Dacă se iau în considerare unele elemente comparative, se poate afirma faptul că Uniunea Europeană ar putea construi un adevărat "Pentagon european", condus de la Bruxelles sau din alt loc din Europa, replică celui din Statele Unite ale Americii, cu rol decisiv în probleme de securitate și apărare europeană și cu aportul substanțial al statelor membre. Desigur, din această perspectivă, este important a se lua în calcul răspunsurile țărilor membre ale Uniunii Europene, inclusiv
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
plus în consolidarea pozițiilor celor care erau pentru constituirea C.E.A., Franța fiind amenințată cu o "reevaluare exigentă" a politicii americane dacă tratatul nu va fi ratificat și chiar se avea în vedere "ruperea" relațiilor diplomatice americano-franceze. Adversarii tratatului, însă, replicau, adresându-se mai mult la sentimente de nuanță psihologică: frica de Germania prin evocarea inamicului ereditar și a ocupației naziste; refuzul reînarmării Germaniei ca motiv de limitare a pericolelor; îngrijoarea pentru soarta armatei franceze, care putea fi împărțită între trupe
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
se aventureze afară de una singură. Mediul ei imediat nu este restrictiv; dimpotrivă, faptul că are parte de îngrijire, dragoste și protecție îi dă forța să iasă în exterior, cel puțin pentru perioade limitate. În stadiile mai târzii, acest model este replicat alături de persoane care nu fac parte din familie, prieteni și superiori din armată, directori de școală și profesori care se apropie de Sara cu diverse ocazii. Deși preferă să rămână într-un mediu familiar, face totuși niște pași curajoși și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
la procesul de tranziție a unui grup marginalizat; Realizarea unor campanii de promovare în vederea schimbării atitudinii societății față de persoanele cu deficiențe locomotorii. Proiectul „Instruire, Independență, Integrare” a fost conceput astfel încât să folosească drept model, iar structura acestuia să poată fi replicată/adaptată pe plan local și de alte organizații ce au ca scop reintegrarea socială a persoanelor cu handicap. De aceea, o dată cu încheierea proiectului-pilot, rezultatele și metodologia folosită stau la dispoziția tuturor partenerilor organizației, precum și a altor organizații din țară. La
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în motocondrii. Cele mai multe maladii au o componentă genetică, a cărei importanță variază în funcție de context. Factorii de mediu interni și externi pot să altereze informația genetică prin mutații sau prin alte modificări structurale și numerice. Capacitatea ADN-ului de a se replica reprezintă baza transmisiei ereditare a informației genetice. ADN-ul constituie, de asemenea, codul genetic ce determină dezvoltarea celulelor și metabolismul, prin controlul sintezei de ARN. Secvențele de elemente (nucleotide) care constituie ADN-ul și ARN-ul determină compoziția proteinelor și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în pahar. Shiva își întindea aripile deasupra tejghelei, umbrele lor alcătuiau pe tavan un cerc rotitor, precum șarpele Kundalini mușcându-și coada. — Cine începe ? întrebă. — Începutul a fost deja făcut, spuse Cosmina, privind spre Efrem. — Suntem oameni în toată firea, replică acesta. — Poate că n-ar fi trebuit să venim aici, interveni Papi, care se vedea că plânsese. Nu ne mai folosește la nimic... — Aiurea, spuse Efrem. N-a murit nimeni. Șarpele se rostogoli pe deasupra capetelor lor. Strălucirea globurilor de sticlă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de libertate, mai mulți de-ai noștri decât am pierdut prin Dictatul de la Viena și prin cedarea Basarabiei și Bucovinei la un loc... De ce spui că i-am pierdut ? îl repezi Efrem. Sunt oameni vii, cu nume românești... — Ei da, replică Filip. Zilele trecute, scriam un articol despre diaspora și am vrut să spun ceva și despre fiii exilului. Adică despre români importanți care s-au născut și s-au educat în afara ținuturilor istorice, cum ar fi România de acum, plus
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
E cum ar fi o direcție, nu un loc. — Aicea e răsăritul... repetă Isaia, mulțumit că-și regăsise echilibrul. — De unde știi ? întrebă Bunelu, care urmărise nedumerit toată cusătura privirilor lui fără nod la ață. — Da’ voi de unde știți că nu ? replică Isaia. — Păi, nu știm... mărturisi Bunelu. — Atuncea aici e ! hotărî Isaia. De aicea plecăm, de la altar. Ne trebuie prapuri. Puțică se înființară, obișnuiți cu corvoadele de orice fel. Aduseră prăjini și cârpe, care putrede, care peticite, dar de o culoare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cele cinci simțuri și acela era chipul său. Desenul lui Luca avea și aură, un cerculeț deasupra capului. „Ai văzut-o tu ?“, întrebase Tili. „N-am văzut-o...“, mărturisise Luca. „Dar toți magii au aură.“ „Numai cei care au găsit“, replicase Tili. „Al nostru n-a găsit. Poate că nu s-a născut încă Iisus al frunzelor.“ Iar Luca ștersese aura și o păstrase doar pentru el. Punând laolaltă cele patru desene, ca să le compare, copiii aflară că există pe lume
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din țigară, cu ochiul pe jumătate închis, prețăluindu-l. Maca zâmbi către sfânta familie. — Hei, bună seara ! — Ce treabă ai tu ? răspunse hârâit bărbatul, mutându-și iscodeala de la un ochi la celălalt. Maca puse piciorul pe prima treaptă, fără a mai replica, și bine făcu, căci mucul de țigară ateriză cu precizie chiar pe urmele sale. — Mă bucur, aruncă el peste umăr, fără a mai lua în seamă hârâielile bărbatului, că sunteți bine. La primul etaj, dădu în casa scării peste un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
strigă. Dar numaidecât gemu : Dacă mă lăsați în pace, n-o să spun nimic... — ăia la care spuneai mata nu mai sunt, șuieră Maca. Și pe ăștia noi îi doare undeva de ce- ai putea să le spui... Bătrânul vru să replice repede, pe negândite, dar se înecă, tușind la fel de uscat. — De ce ne faci hoți ? întrebă Tili, împungându-l cu degetul în piept, acolo unde, ascunzându-și punga de plastic, îl durea cel mai tare. Ce ți-am furat ? — Nu sunteți hoți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Într-adevăr, clamase de multe ori împotriva siluirii conștiințelor juvenile, dîndu-se exemplu pe sine, care, ignorat complet de părinți, se orientase singur, izbutind a se ridica după căderi temporare. Propria experiență, zisese, nu poate fi înlocuită cu precepte. "Am zis, replică el, și ce-i cu asta? Teoria este bună cu mine și cu tine, cu elementele normale; nu rezultă de aici că trebuie să abandonăm cu totul pe cine nu confirmă regula." "De unde știi tu că Pica e anormală? Îți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
știindu-l maniac; observase cu toate astea ce lipsiți de tact sunt mulți oameni care insistă asupra trecerii timpului asupra noastră, ca și când navigația cronologică n-ar fi egală și fatală pentru toți. Dacă vreunul îi amintea că e îmbătrînit, Ioanide replica îndată că într-adevăr îmbătrînise cu exact atâți ani ca și interlocutorul său. Un fost elev, tânăr, îl revoltase cu câțiva ani în urmă prin declarația că atunci când va avea și el cincizeci de ani, ca Ioanide, se va decide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ambarasat și susținu că itinerarul îl au prietenii. - Îmi închipui că ai nevoie de bani, înțelese arhitectul; sper că nu-ți trebuiesc prea mulți. Nu prea am. Doru zise că n-are nevoie de nici o sumă. - Asta nu se poate, replică Ioanide, cine are să-ți plăteascătrenul, masa? - Avem combinații. Ioanide se supără de-a binelea. - Vorba asta "combinații" nu-mi place deloc. Fiul arhitectului Ioanide trăiește pe spinarea altora, tapează? Înțeleg să fii găzduit de prieteni, să faceți astfel încît să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acolo, în salonul în care lucra în imobilul neterminat. Ioana nu era de față, poate plecase acasă, întoarcerea ei se putea produce oricând. - Ce cauți aici? sări în sus Ioanide, într-o șoaptă masivă, sonoră. - Tu ce cauți aici? Îi replică Sultana cu reproș. Aceasta era foarte întunecată la obraz de soarele meridional, arăta a fi în cea mai perfectă stare de sănătate și cearcănele de la ochi îi dispăruse. Era îmbrăcată foarte elegant și simplu, tot în tailleur marron (culoarea ei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prin poștă. Spunând asta Conțeștilor, aceștia fură de părere că Tudorel procedase așa ca să deruteze pe aceia în mâinile cărora ar cădea eventual hârtia. - Și asta, opină Ermil Conțescu foarte judicios, dar și o juvenilă veleitate de senzațional. - Ceea ce înseamnă, replică Ioanide, că în timp cedumneata citeai pe Pliniu și eu pe Vitruviu, copiii noștri devorau romane polițiste. XIII Nu mult după aceasta, madam Ioanide trimise câteva rânduri arhitectului, rugîndu-l să treacă pe acasă, deoarece Tudorel se afla cam bolnav. Venind
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Introducerea aceasta mi s-a părut foarte nostimă și inedită, și felul lui Gavrilcea de a clarifica noțiunile meticulos, pedagogic, aproape religios extrem de interesant.) Gavrilcea ne-a întrebat atunci dacă ceea ce facem noi în acel moment este fapt istoric. Am replicat că nu. Atunci, a tras o primă concluzie Gavrilcea, istoria nu se ocupă cu toate faptele oamenilor, ci numai cu unele. "Cu ce fapte se ocupă istoria ?" Eu am răspuns, fără să-mi dau bine seama ce spun, "cu faptele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nararea de fapte omenești, se ocupă numai cu "faptele istorice", deci rămâne să ne lămurim ce este un fapt istoric". Atmosfera era încordată, ședeam cam nedumeriți, și unul a afirmat că sunt istorice faptele mai importante. "Ce înseamnă important? a replicat Gavrilcea. Care fapt e mai important, revoluția franceză sau inventarea mașinii de cusut?" "Revoluția franceză", am zis noi. Da, a obiectat Gavrilcea, și asta, dar mașina de cusut a răsturnat ordinea producției, mecanizând o anume ramură a manufacturii, de unde mari
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]