3,646 matches
-
de mii de italieni, fugind de comuniști și de persecuțiile iugoslave. Vroiau să construiască viitorul fericit al lumii și, În momentul când Tito s-a opus lui Stalin, „disidenții”, credincioși până la capăt crezului stalinist, fuseseră Încarcerați În două insule ale represiunii titoiste. Ignorați de Kremlin, dar și de anglo-americani, care nu vroiau să irite iugoslavii ostili blocului sovietic, militanții aveau să se reîntoarcă, până la urmă, după decenii, În Italia. Priviți ca niște nebuni și fanatici, respinși de Însuși partidul comunist italian
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
afla nimic. El funcționează neîntrerupt alimentând centrele legionare cu sute de exemplare chiar și după ce poliția află și face arestări și intră în posesia unor exemplare dresând actele pentru proces. Această organizare magistrală punea într-o flagrantă inferioritate organele de represiune. Pentru ca cititorul să-și poată dea seama de amploarea acțiunii, dăm în continuare extrase dintr-o parte a rapoartelor unităților de jandarmi și poliție după descoperirea broșurilor. Focșani 27 August 1938 a) în ziua de 27 August, gardienii publici au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Corneliu Zelea Codreanu” s-au luat măsuri de întărirea pazei la penitenciarul Rm. Sărat, pentru ca cei 27 de legionari arestați să nu poată lua legătura cu cei de afară. După cum se va vedea mai jos, se trăiește de către organele de represiune o teamă, justificată doar de psihoza celui care știe că face o mare nedreptate și de undeva așteaptă să-i vină o pedeapsă. Desigur că la Râmnicul Sărat, unde se produseseră atâtea crime contra legionarilor era mai îndreptățită, dar peste
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a gândit să fie în Ardeal, la Brașov, adică acolo unde nemulțumirea era cea mai puternică. Bucureștiul era trecut pe al doilea plan, nescontându-se o mișcare populară de amploare în Capitală, unde regimul avea cele mai multe forțe la dispoziție pentru represiune: armată, poliție, jandarmerie, plus serviciile secrete. în realitate nu a fost așa, căci Bucureștiul, prin oamenii, care au ridicat masele populare din Obor și apoi din toată Capitala, Vică Negulescu și Fane Cârjan, unul suporter, celălalt mijlocaș centru, apoi antrenor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trudă, gospodărie și economie. Va lua însă pogoanele și averile acumulate în mod necinstit prin defraudarea banului public... După un șir neîntrerupt de lupte, calomnii, închisori, lovituri și umilințe, într-o țară cu moravuri politice bizantine și cu metode de represiune brutale și barbare, în pragul biruinței, episodul final al vieții Căpitanului capătă un tragism de epopee. E condamnat la muncă silnică, apoi sugrumat într-o noapte de călăii regelui Carol al II lea, pe șoseaua dintre Ploiești și București. Drama
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
rând fostul ministru de interne și șeful Securității Drăghici Alexandru a replicat la 30.10.1968: Eu înțeleg toată problema aceasta, ați vrut să mă excludeți din partid, dar atunci să excludeți din partid și pe aceia care au făcut represiuni în Raionul Focșani, pentru că acolo au fost împușcați oameni, au fost împușcați copii. Desigur, fără a nominaliza, Alexandru Drăghici se referea la adversarii săi din conducerea PCR, nou venită la putere și în primul rând la cel care ordonase ancheta
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
justiției constituie ea însăși o faptă penală favorizarea infractorilor de care se fac vinovați „toți tovarășii care au fost de acord” în frunte cu noul secretar general PCR. Răspunderea pentru această faptă este în prezent prescrisă. Cu privire la caracterul organizat al represiunii sunt de citat și afirmațiile învinuitului col (r) Crăciun Gheorghe (filele 319 - 320). Acesta relatează momentul trimiterii sale la Aiud și ordinele primite de la generalul Pintilie („Pantiușa”): „La Aiud sunt bandiți și trebuie bătuți la c... să intri în fiecare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ceea ce nu l-a împiedicat să continue instituționalizarea muncii forțate a evreilor după ianuarie 1941, sistem care prin pedepsele aplicate a dus la deportări sau moartea unor evrei - n.n.]. Acest gen de teroare se exercita concomitent cu alte forme de represiune. Munca pe care evreii trebuiau să o îndeplinească în această perioadă nu era la fel de grea cum a fost mai târziu, sub regimul exclusiv al lui Antonescu, odată cu înființarea detașamentelor de muncă; dar faptul a contribuit la demoralizarea populației evreiești. De
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
anonimizat) organizatorul “Rezistenței din Iași” al cărui membru este și el, Tacu Alexandru. L-am întrebat dacă nu a avut necazuri cu organele de securitate pentru această activitate iar el mi-a răspuns că a fost chemat la organele de represiune și i s-a propus să dea relații despre activitatea acestui grup de rezistență de la Iași. Tacu Alexandru a spus că în loc să informeze “organele de represiune”despre cele discutate s-a dus și a informat Grupul de rezistență asupra propunerii
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
această activitate iar el mi-a răspuns că a fost chemat la organele de represiune și i s-a propus să dea relații despre activitatea acestui grup de rezistență de la Iași. Tacu Alexandru a spus că în loc să informeze “organele de represiune”despre cele discutate s-a dus și a informat Grupul de rezistență asupra propunerii “Organelor de represiune”, iar consecința a fost că într-o dimineață a fost acostat pe stradă la ieșirea din curte și bătut de un necunoscut până
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
s-a propus să dea relații despre activitatea acestui grup de rezistență de la Iași. Tacu Alexandru a spus că în loc să informeze “organele de represiune”despre cele discutate s-a dus și a informat Grupul de rezistență asupra propunerii “Organelor de represiune”, iar consecința a fost că într-o dimineață a fost acostat pe stradă la ieșirea din curte și bătut de un necunoscut până a căzut jos în nesimțire. La repetarea întrebării privind faptul că în combinat se discută că totuși
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
luase gândul de la dărâmarea sistemului.( Ziarele) Apelurile noastre n-au avut succes . MULȚIMEA NU S-A ADUNAT ÎN PIATĂ AȘA CUM PLĂNUISEM . (A se vedea paginile 118 - 119) . C.M.Spiridon Pag. 189 - “Mai bine pregătite., vigilente la fiecare pas, forțele de represiune au reușit să suprime orice început de revoltă . Singurul lucru pe care l.- am simțit cu toții atunci, A FOST ACELA AL SPAIMEI TERIBILE PE CARE LE-AM PROVOCAT-O NOI, CEI CU MÂINILE GOALE ! (Nu chiar goale domnule ; cu un
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
detecție și sancționare (r2). Această soluție presupune investiții În performanța sistemului de monitorizare și sancționare și implică, Într-o progresie rapidă, costuri prohibitive, având În vedere dimensiunile actuale ale statului. Chiar și cele mai performante sisteme (de exemplu, aparatele de represiune ale statelor totalitare) s-au bazat mai degrabă pe teroare decât pe performanța efectivă În Îndeplinirea celor două funcții. Soluția de fond1 pe care o are la Îndemână antreprenorul politic la problema de corupție cu care s-a exemplificat mai
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ardelenilor, iar în 1939 era trimis din nou în străinătate, ca atașat de presă. În 1940-1941, îndeplinește, la Ministerul Propagandei, funcția de comisar al guvernului pe lângă agenția Orient-Radio (Rador). În 1945, este exclus din ziaristică, ajungând apoi să cunoască duritatea represiunii în închisorile comuniste. Contribuția literară cea mai însemnată a lui D. o constituie eseurile publicate în reviste de prestigiu ale vremii. Debutează la „Românul” din Arad, în 1911, semnând apoi articole în mai multe reviste și ziare din Ardeal și
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
Vrabie, „nu se poate face nici o cercetare” a vreunei probleme de etnografie fără consultarea ei. G. a publicat și literatură memorialistică și documentară, o literatură a faptului trăit, precum însemnările din lucrarea intitulată Cruzimi (1921), ce conține pagini tulburătoare despre represiunea răscoalei țărănești de la 1907. Cartea a fost apreciată de Mihail Sadoveanu ca una „dureroasă”, „stăpânită de durerile și năcazurile oamenilor”. O serie de amintiri literare, apărute prin reviste (unele, solicitate de G. Ibrăileanu, în „Viața românească”), au fost strânse în
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
ca temă „edificarea” omului nou de tip comunist), iar în partea a doua ca o receptare sociologică a memorialiștilor români. Aici, câteva subcapitole urmăresc istoria Gulagului românesc, analizează o tipologie (o caracterologie, ar fi mai exact) a membrilor aparatului de represiune, schițează „o încercare de fenomenologie” a torturii (reeducarea de la Pitești, descrisă în mecanismele cele mai obscure, cu finețe extremă) și revelează componentele comportamentale și de mentalitate ale rezistenței înăuntrul și în afara Gulagului. Rezultatul este, până la urmă, o sinteză a eticii
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
el se impune categoric, demontând jocul tăcerii convenabile de până atunci. Aparențele nu mai pot fi păstrate, tirania este dată în vileag, iar ilegitimitatea alegerii Strutocamilei devine clară pentru toată lumea, chiar dacă ceilalți se codesc să recunoască acest lucru, de teama represiunii Corbului: "Cu toții cât de ascuțite țidéle Liliacul împotriva alégerii Strutocamilii arunca vădzind și pildele între Cămilă și între Fii, între buăr și între Inorog ce arăta socotind, carile măcar că până la ficați îi atingea..."23. Degeaba încearcă Moimâța să-i arunce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
medievală, literă de lege. Ciacalul din Istoria ieroglifică intervine în dezbaterea privind "hirișia" Strutocamilei într-un moment critic, imediat după ce Corbul emanase "siloghismul" cel șchiop, iar celelalte păsări acceptaseră obediente natura de pasăre a hibridului, în timp ce animalele, de teama vreunei represiuni, din lașitate, se arătau dispuse să primească judecata strâmbă a tiranului. Într-o astfel de atmosferă încordată, Ciacalul are intenția de a o provoca pe Vulpe, renumită pentru istețime și viclenie, să ia cuvântul și să salveze onoarea patrupedelor. E
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Ceaușescu, dar și de înaintașii lui și care adesea a înlocuit confortul absent în viața de zi cu zi a românilor (Chirot, 1978). 7. Cotidianul comunist în România lui Ceaușescu Caracteristicile vieții în regimul comunist din România au fost: „corupția, represiunea și sărăcia”(Tismăneanu, 1991, p. 85). „Nu era garantată libertatea intelectuală și cei care-i explorau limitele” primeau șocuri neplăcute””(Hoivic, 1974, p. 295) Existau două limbi române vorbite de români: limba oficială, promovată de învățământul de partid devenit obligatoriu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cerute de rememorarea unui eveniment traumatic individual sau colectiv; 2) nevoia acumulării unor resurse sociale care să susțină activitățile comemorative necesare; 3) îmbătrânirea progresivă și manifestarea selectivă a amintirilor/uitărilor celor care fuseseră implicați; 4) efectele proceselor de îmbătrânire asupra represiunilor politice. 2. Cum ar fi rețelele sociale, umorul, planificarea soluțiilor. Considerând că anterior, în acest capitol, am expus factorii principali de protecție, environmentali și individuali, vom relua sintetic, aspectele specifice schimbărilor pozitive, în evoluția posttraumă a persoanelor reziliente, așa cum le
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1-94 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CONSTANTIN ILAȘ (coord.) Exil în propria țară Prefață de Sorin BOCANCEA INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: comunism, represiune, deținuți politic, memorie Cuprins Prefață. Obligația de a nu uita, necesitatea de a pedepsi (Sorin BOCANCEA) / 9 Introducere / 15 Dramaticul efort de a rămâne om (Spiru ȚUȚU) / 31 În cultul muncii și al Regelui / 31 Din universitate în penitenciar / 32
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
secțiune importantă denunțului, pentru că, în toate cazurile, arestările pe care le efectua Securitatea s-au petrecut în urma delațiunilor, turnătoriilor pe care colaboratorii și informatorii, răspândiți în toate mediile sociale, le ofereau contra-cost, benevol sau din diverse alte motive organului de represiune. Starea de suspiciune generalizată precum și acel articol din Codul Penal (Art. 228.) care pedepsea omisiunea denunțului au făcut ca denunțurile să devină parte din viața cotidiană a nației: cel mai adesea celui care denunța îi era frică, ca nu cumva
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
accede la mici privilegii sau promovări rapide în funcții. Au avut chiar curajul, deși nu toți, de a părăsi vastul penitenciar comunist și de a o lua pe calea exilului. Ceea ce, în ansamblu, înseamnă că te puteai opune și rezista represiunii unui partid și unui stat totalitar. Personal am înțeles în sfârșit și în deplinătatea sensului său expresia folosită de Hannah Arendt "banalitatea răului": izolarea egoistă provocată de șocul răului răspândit cotidian la care nu mai reacționezi întrucât ești anesteziat, atrofiat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu se împăcau cu ideea că un partid de o mie de membri (atât avea când a pus mâna pe țară) va rămane veșnic la putere vor fi omorați, închiși, bătuti, urmăriți, hărțuiți, în cel mai bun caz marginalizați. Cruzimea represiunii "în prima etapă" a fost, după cum bine știți, terifiantă. Și ea a durat până când atomii fricii au pătruns în ultimul pliu al societății. Până când în jur s-a făcut liniște și lumea a înțeles că, de-acum înainte, lucrurile așa
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
refugieze cu seminariștii din Iași la Beiuș; astfel, ultima Liturghie înainte de plecare, a celebrat-o la 19 martie 1944 în capela seminarului. A delegat pe preoții Grigore Enariu și Anton Trifaș să aibă grijă de parohiile din dieceza de Iași. Represiunile armatelor germane și ungare au făcut ca la jumătatea lunii septembrie 1944, episcopul Mihai Robu să se refugieze în munți. Aici a contractat o dublă pneumonie, care a dus la decesul său în 27 septembrie 1944.A fost înmormântat două
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]