5,495 matches
-
semnificația unei întăriri a autorității lui Gheorghiu-Dej și a unei alinieri a Bucureștiului față de Moscova. În sfîrșit, unele din principalele capete de acuzații contra lui Pătrășcanu sînt asemănătoare cu acelea formulate de Moscova contra lui Tito. Comuniștilor iugoslavi li se reproșează că nu au dus lupta de clasă la sate. Moscova consideră că partidul nu este democratic în privința funcționării sale interne și că vice-ministrul Afacerilor Externe ar fi un spion britanic. Pătrășcanu este acuzat de șovinism, de susținerea unor elemente burgheze
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
libertate pe ziariștii și tipografii care n-au comis altă greșeală decît aceea că nu suportă să trăiască în minciună. Spre cinstea lor". Și continuă asociindu-se comuniștilor reformatori: "Încetați să persecutați pe marii demnitari comuniști care, cu dreptate, vă reproșează că ați angajat țara într-un socialism anacronic și represiv. Ar fi mai inteligent să țineți seama de propunerile lor pentru a scoate țara din marasm". Acest text este scris în aprilie: la acea dată, aluzia la vechii înalți demnitari
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
chemat la Londra de Misa Glenni de la BBC. El confirmă că scrisoarea este autentică, că a contrasemnat-o. Convorbirea telefonică este întreruptă și Brucan declară: "Dădusem lovitura". Mesajul critic la adresa politicii lui Ceaușescu face figură de contraprogram. Acestuia i se reproșează că nu a respectat actul final de la Helsinki, că nu a respectat Constituția țării, că a blocat economia, că a lăsat agricultura să meargă în derivă. Măsurile de sistematizare, construcția centrului civic, pentru care s-au investit miliarde, sînt, de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
personal a funcționat sub alte guverne sau sub alte partizi. Și oare de ce partidul dominant pune atâta preț pe această reânnoire a personalului? Pentru că voiește să se servească de acesta ca de-un puternic agent electoral. Ceea ce partidul republican a reproșat atât de mult vechilor guverne și vechilor partizi, intervenția funcționarilor în luptele electorale, aceea practică el {EminescuOpXI 300} însuși fără nici un scrupul, fără nici o cruțare. Și nu se mulțumește numai a o face aceasta, dar o erige în principiu de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
intercondiționează: "lumea se întemeiază pe pământ", iar pământul, cel care-o adăpostește, "caută în permanență să atragă în sine lumea și s-o păstreze pentru sine" (Op.cit., p. 63). Această corelație este însă privită cu reticență de Gadamer care-i reproșa lui Heidegger lipsa de "demnitate teoretică" a conceptului pământ preluat din "cetatea poeziei" lui Hölderlin.43 Într-adevăr, sensul heideggerian nu diferă de vechile scrieri ale antichității pe care Eminescu le cunoștea din Rig-Veda (" Însă în pământul acesta întins și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lucru...".30 M. Eminescu nu gândește lumea în scindări, ci în armonie, în curgere. Mai departe decât pustiul (nimicul) nu se poate înainta. E "capiștea" nimicului: punct-zero, punct orb, unde înțelesul cuvintelor nu mai pot aproxima nimic. G. Călinescu îi reproșa că nu mai exprimă "progresul", ci "documentează nimicul".31 În morfologia prafului eminescian, nisipul, pulberea încă mai poate "aștepta" ceva, încă mai poate zvâcni o posibilitate, o încercare: pașii omului, sau vântul care să-i spulbere urmele -, dar "pustiul" nu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Un război...în numele catoli cismului? Evidenta înrâurire a lui Grama transpare. Recunoscându-i "poetului-gazetar" "aprecierile favorabile" pentru Biserica Catolică "cu atât mai vârtos, cu cât pe de-o parte Eminescu n`a aparținut acestei Biserici", V. Lucaciu pare a-i reproșa aceleași idei combătute de Grama influența nefastă asupra tinere tului. Rândurile preotului din Șișești sunt pline de ambiguitate: "...căci împregiurul numelui său s`a escitat după moarte, mai cu seamă printre tinerimea noastră un fel de entusiasm ce s`a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cel înalt sunt creații ale acestei biserici. Cum că prin învățământ biserica a urmărit și scopurile ei proprii e nu numai adevărat, dar și foarte natural. Nici n-am înțelege ca o instituție să înființeze școli contra sa...". Ce îi reproșează autorul articolului din Revista Catolică lui Eminescu "poetul-gazetar"? E interesant să urmărim cum încearcă să-l separe pe "poet" dar, prin ricoșeu, rândurile îl învăluie în chingile "principiilor evanghelice" pentru "încercările de speculație metafizică". Din nou mirarea noastră: V. Lucaciu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
se rupe I. Slavici a păstrat o legătură continuă cu V. Lucaciu, dovadă că veridicitatea "medalionului" de prieteni vienezi din jurul lui M. Eminescu (op.cit., cap. La Viena) trebuie luată în seamă. Câteva nedumeriri însă rămân: cum de nu i-a reproșat niciodată I. Slavici lui V. Lucaciu atitudinea din articolul Poezia lui Eminescu și Biserica catolică? Astfel, chiar în același an, 1891, la doar câteva luni după apariția textului din Revista catolică (15-28 februarie) Vasile Lucaciu în cadrul activităților Ligii pentru Unitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lucrul stă așa, că acești onorabili domni, după depărtarea dlui Babeș, la rugarea mea și a dlui Coroianu, au declarat că nici ei, nici amicii lor nu și-au schimbat de loc politica..." (op.cit., p. 60). Să nu-i fi reproșat niciodată I. Slavici aceste rânduri? De mirare este și faptul că nici într-o scrisoare, din corespondența celor doi oameni politici ai luptelor pentru drepturile românilor din Ardeal, nu este vreo referință la poetul M. Eminescu! Sau evitarea numelui său
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
întru cele înălțătoare), cum vor arăta acești tineri, atît de frumoși acum, nu putem ști. În același scuar, într-o vecinătate frapantă, se întîlnesc ceilalți adolescenți, mirenii, majoritatea: gîlgîind de viață frustă, viața ca atare. Cîntînd, dănțuind, îmbrățișîndu-se. Să le reproșăm că nu au ales și ei haina preoțească? Ar fi nerozie. Viața e miraculos de diversă. Să o acceptăm așa cum e, nu? Chiar și cînd sîntem la volan și, din față sau din spate, vin spre noi descreierații bolizi pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
locală, știind, nu?, că și Voltaire, "candidul", făcea periodic convocări amicilor: să se retragă undeva, în afara orașului, să bîrfească nederanjați, sistematic,.... mortal. • cum să nu guști inocența (jucată) a recent debutantului june căruia, după ce-i recunoscusem insolitul talent literar, îi reproșam, întrucîtva, melanjul supraabundent din prima sa carte tipărită!: Am vrut să debutez cu... opere complete, mi-a replicat, senin, vikingul de Tătărași. • nu numai la Eternitate sînt locuri de veci: fotoliul meu 1 din rîndul 28 de la Filarmonică îl concurează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
toate, că m-ați citit și că, mai mult, v-am determinat o meditație, iată, atît de pasionată. (De altfel, nici o mirare din parte-mi, știind prea bine că orice domnișoară de rasă pune în idei și pasiune.) V-aș reproșa însă din capul locului (cerîndu-mi imediat cavalerești scuze) tonul ușor umil vizavi (cum se zice) de cea mai nouă generație de... creatori ieșeni, făcîndu-vă, de fapt, avocata/ avocatul unor exemplare teribil de îndrăznețe în a-și impune și a-și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-vă, recentele intervenții din România literară, și poate că pictori de calibrul unor Marin Gherasim, Alexandru Chira, Sorin Dumitrescu, al criticului Pavel Șușară vă vor convinge mai mult decît mine în ce privește producțiile "la zi" ale congenerilor dumneavoastră. Și-mi mai reproșați, printre altele, că, laș cum aș fi, nu vreau să dau piept deschis cu antreprenorii ultimului val ieșean. Simplu, am mai spus-o: nu-mi place să mă amestec în Gîlcevile din Chioggia locală. N-am timp. Discut doar principii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adevărat. Că generalul Voronov, care răspunde de telefoane, este un birocrat, că i-a uitat aici. Iar în ce privește pe ceilalți, consideră că trebuie să rămână aici în baza acordului, cu aparatul lor tehnic. Treaba Dv., i-am răspuns. Mi-ați reproșat, i-am spus eu mai departe, că am adunat mai multe lucruri și după aceea le-am aruncat odată. Vă precizez că nu este adevărat, că fiecare caz a făcut obiect de discuție la timpul său, că am ridicat față de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
depus mandatul, iar regele l-a însărcinat cu formarea unui nou guvern, din care lipsea Titulescu. Incalificabil este modul cum a fost tratat Titulescu după îndepărtarea sa din guvern. Autorii acestei demiteri , pentru a-și justifica măsura luată i-au reproșat lui Titulescu anumite acțiuni care ar fi fost în contradicție cu interesele țării, cu toate că starea sănătății sale se agravase. La 21 mai 1939 o scrisoare adresată surorii sale, Cornelia Nenișor, justifică această afirmație: „În august se vor împlini 3 ani
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
a face din „La Pologne” o foaie generală a popoarelor, nu numai a slavilor. Revista nu corespundea însă integral concepției lui Adam Czartoryski, avansând idei republicane, de unde și atacurile la adresa ei din partea partidei aristocratice. Pe de altă parte, „Demokrata polski” reproșa revistei că sacrifică independența Poloniei pentru unitatea slavă. Concomitent, după iunie 1848, N. Kretzulescu a continuat negocierile cu fruntașii emigrației polone la Paris, în vreme ce la București, în august, se afla un agent ungur, urmărind să-i lege pe români de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să recunoaștem însă că dubla alegere este o mare cale spre Unire: „mai presus de toate, o eclatantă protestare contra dezunirii; aceasta este o dovadă solemnă a perseverenței românilor în voința lor națională”; ceea ce amicii românilor au putut să le reproșeze de mult timp, este de a nu fi contat pe ei înșiși și au contat totdeauna prea mult pe Europa, care nu le-a dat ce-au dorit; „iată; în sfârșit, că ei acționează prin ei înșiși; iată că ei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
despre Unire a rămas valabil. Partea sa de contribuție, care este preluată în cea mai mare măsură, privește tocmai relațiile internaționale în cadrul cărora s-a făurit Unirea. Vom întâlni în opera sa numeroase contradicții. Multe dintre ele i-au fost reproșate. El le-a găsit însă cu totul naturale, ca produse ale evoluției cunoștințelor sale și, în consecință, a opiniilor. Unora dintre contradicții trebuie să li se dea o altă explicație, și anume: lipsa unei concepții clare asupra dezvoltării societății, asupra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de Clarendon într-o depeșă, și anume că prăbușirea Imperiului Otoman ar fi fost un eveniment incert și îndepărtat, or Clarendon i-a luat din memorandumul rusesc din 21 februarie 1853 (vezi mai sus). Ignorând proveniența lor, țarul i-a reproșat cei doi termeni lui Seymour; ei - spunea țarul - se exclud: un fapt poate fi incert, ceea ce nu înseamnă ca poate fi și îndepărtat, la care Nicolae I a mai adăugat că guvernul englez este prost informat cum că creștinii din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
face în concordanță cu proiectarea didactică realizată de profesor la începutul anului școlar astfel: * profesorul alege tema și o propune elevilor; * alegere în colaborare - elevii și profesorul formulează împreună tema de studiat; * alegere liberă. Ultimelor două procedee li s-au reproșat că obligă elevii să aleagă teme dintr-o materie pe care nu o cunosc. În practică, există posibilitatea de a depăși problema prin prezentarea detaliată la începtul anului a materiei care urmează să fie parcursă. Chiar în faza în care
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
dacă e separat complet de toate celelalte niveluri de realitate. Un al treilea termen, să spunem T', care este situat pe același nivel de realitate cu opușii A și non-A, nu poate realiza concilierea lor. Ni s-ar putea reproșa că nu facem astfel decît să deplasăm problema. Dacă tolerăm existența unei infinități de aspecte pentru a descrie o lume de interconexiuni ireductibile, ajungem fatalmente la dizolvarea realului într-o multitudine niciodată accesibilă în ansamblul său. Tocmai aici se află
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
tratamentul necesită resurse mari, pe care nu și le poate permite orice stat. În prezent, de acest tratament beneficiază un număr mic de subiecți și există îndoieli serioase asupra faptului că aceștia nu vor recidiva. Doctrinei reeducării i se mai reproșează faptul că nu respectă valori precum demnitatea umană, libertatea, egalitatea indivizilor, presupunând că delincventul este sau nu o ființă adaptabilă sau care poate fi îndreptată și sfârșind prin a da naștere unor doctrine inumane, cum ar fi cea a "omului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a doua a fost Aida ) la care compozitorul nu avea să asiste la premiera. Și de fiecare dată când s-a întâmplat așa, patriotismul local s-a simțit ultragiat și primirea operei a fost ostilă. Lui Verdi i s-a reproșat că după ce își umpluse buzunarele cu lire englezești și franci francezi, ar fi putut să-și permită să studieze puțin și pe clasici. Era pur și simplu expresia resentimentelor locale. Dar nici alte teatre nu au preluat cu prea mare
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și se roaga cerându-i ajutorul. Cabaletta Perder dunque voi volete pentru aria Ah dagli scanni eternei Rezumat : Raffaele i-a spus Linei că o iubește și că preferă să lupte pentru ea decât să renunțe la ea. Lină îi reproșează că prin atitudinea lui, el va reuși să o piardă, compromițănd-o în fața lumii. Aria Lină pensai che un angelo - din actul III, scena 1 Rezumat : Stankar a găsit o scrisoare în care Raffaele o anunță pe Lină că a părăsit
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]