4,011 matches
-
poate dovedi la operație că este un chist sau o tumoră de paratiroidă, biopsia în paratiroidele cervicale poate fi indicată pentru a stabili dacă nu există hiperplazie paratiroidiană;- neidentificarea și neimplantarea țesutului paratiroidian în sternocleidomastoidian după rezecție incidentală în cursul rezecției esofagului și tiroidectomiei, poate fi urmată de hipocalcemie, chirurgul toracic trebuie să fie familiarizat cu aspectul și localizarea acestor glande liliputane;- hipoparatiroidismul poate fi mascat de alte boli, inclusiv de cancerul epidermoid de pulmon și esofag;- chirurgul toracic trebuie să
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Căile de abord sunt reprezentate de cervicotomie, sternotomie, cervicosternotomie. Alegerea se face în funcție de topografia glandei paratiroide tumorale sau a glandelor hiperplazice [9, 12, 13, 15, 22, 55]. În caz de adenom se va practica adenomectomia, în cancer tumorectomia radicală și rezecția structurilor nevitale invadate. În hiperplazie se vor rezeca trei glande paratiroide plus 1/2 din paratiroida restantă (trebuie evaluat numărul total al glandelor, care pot fi supranumerare). Morbiditate postoperatorie Hipocalcemia postoperatorie poate fi severă, mergând până la tetanie și opistotonus. Hiperparatiroidismul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Radiografia arată o opacitate mediastinală necaracteristică sau/și fleboliți (10%). Tomografia computerizată precizează relația cu structurile vasculare și prezența infiltrației. Tratamentul este chirurgical; abordul este prin sternotomie, toracotomie postero-laterală sau toracotomie transternală. Se poate practica excizia completă, incompletă, biopsia sau rezecția de venă cavă și protezare. Prognosticul este bun; nu s-a observat degenerare malignă. Angiosarcomul Până în prezent nu s-a observat localizarea la nivelul mediastinului. Fac excepție cele cu origine în cord, pericard sau vasele mari. Tumori vasculare tip II
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
chirurgical, practicându-se excizia. Hemangioendoteliomul Poate fi de mai multe tipuri: - hemangioendoteliomul epitelioid;- hemangioendoteliomul cu celule fusiforme;- tumora Dabska. Tratamentul se face prin excizie chirurgicală și a ganglionilor limfatici regionali. Se mai poate practica radioterapie, chimioterapie, rerezecție în recidivă și rezecția metastazelor [24]. Leiomiomul Localizarea mediastinală este foarte rară, iar excizia sa chirurgicală este urmată de succes. Leiomiosarcomul Tumora primară cu localizare mediastinală este rar întâlnită. Este o tumoră a vaselor pulmonare (frecvent) sau a venei cave superioare (rar). Se aplică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
chirurgicală care conferă un prognostic bun [37] (fig. 7.63, 7.64). Tratamentul sclerozant sau cel radiant sunt ineficace. Tumori cu origine în țesutul fibros Fibromul mediastinal Are origine în fibroblaști; tumora nu metastazează, dar poate recidiva în caz de rezecție incompletă. Tratamentul este deci excizia chirurgicală completă. Fibrosarcomul Este simptomatic: tuse, dureri toracice, dispnee, disfagie, crize de hipoglicemie [79]. Invadează structurile mediastinale și metastazează rar. Tratamentul se face prin excizie chirurgicală completă (care însă este rar posibilă). Radioterapia și chimioterapia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
în special legate de lungime, pentru a putea fi protezat, și-a pierdut mult din importanță odată cu apariția dispozitivelor moderne, care sunt practic,,personalizate” pentru fiecare pacient și pot proteza în mod satisfăcător orice bont bine vindecat. Intervenții distale limitate: - Rezecția transfalangiană, când leziunea (gangrenă umedă sau uscată) este limitată la nivelul vârfului degetului (prima sau a doua falangă) și constă în îndepărtarea primei și segmentului distal al celei de-a doua falange. - Rezectia de tip „rază”, când leziunea cuprinde întreg
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
INTRODUCERE Prognosticul rezervat al cancerului pancreatic (CP), grevat de o înaltă letalitate, dependența prognosticului de stabilirea diagnosticului într-o fază cât mai precoce, absența simptomatologiei clinice sugestive în stadiile în care intervenția chirurgicală de rezecție cu scop curativ este posibilă și eficientă, impun cu necesitate identificarea de biomarkeri care să facă posibil diagnosticul, stadializarea și predicția bolii [1-3]. Prognosticul nefavorabil al cancerului pancreatic se datorează diagnosticării în stadii evoluate, lipsei unui tratament eficient, recurențelor precoce
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
echivalentul surogat al biopsiei, având avantajul neinvazivității [69], iar într-un context mai restrâns reprezintă un marker surogat pentru prezența metastazelor [75]. Determinarea numerică a CTC are valoare și în urmărirea preși postoperatorie a pacienților cu CP. În cazurile de rezecție cu intenție curativă, numărul acestora scade, dar crește în cazul recurențelor [79]. Având în vedere cercetările încă inițiale în CP, privind CTC, se consideră totuși că studiul lor aprofundat ar conferi nu numai valoare diagnostică și prognostică, dar și posibilități
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
surprinderea precoce a acestora. [123]. Valoare prognostică și predictivă Valoarea prognostică a nivelului seric miR-221 este evidențiată de utilitatea sa în predicția metastazelor la distanță, nivelul său seric corelându-se cu metastazarea la distanță și nerezecabilitatea [125]. Nivelul miR-221 scade după rezecția chirurgicală, reflectând statusul și dinamica tumorală, iar creșterea corelându-se cu prezența de țesut rezidual sau recurența. Din complexul de șapte miR (124), nivelul seric înalt al miR-21 se corelează cu durata mai scăzută de supraviețuire, având o evidentă valoare prognostică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
cu o supraviețuire mai lungă, acest sublot de pacienți putând beneficia de o terapie mai agresivă [163]. Un nivel de prag de 92,77 UI/ ml și un volum tumoral de 11,85 cm3 au o valoare predictivă pentru probabilitatea rezecției R1/R2 sau nerezecabilitate de 90,6%. La valori mai mici de acest nivel de prag valoarea predictivă pentru rezecția Ro este însă de numai 27,1%. În analiza multivariată, factorii predictivi pentru rezecabilitate (Ro) sunt: valoarea CA19-9<92,77
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
prag de 92,77 UI/ ml și un volum tumoral de 11,85 cm3 au o valoare predictivă pentru probabilitatea rezecției R1/R2 sau nerezecabilitate de 90,6%. La valori mai mici de acest nivel de prag valoarea predictivă pentru rezecția Ro este însă de numai 27,1%. În analiza multivariată, factorii predictivi pentru rezecabilitate (Ro) sunt: valoarea CA19-9<92,77 UI/ ml, volum tumoral<11,85 cm3 și un stadiu mai puțin avansat în clasificarea AJCC [164]. Determinarea nivelului seric
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
consideră că un titru >300 UI/ ml este un criteriu de nerezecabilitate [161,166]. S-a propus ca la pacienții cu un titru >130 UI/ ml să se efectueze întâi o laparoscopie de stadializare, înainte de a hotărî intervenția chirurgicală de rezecție, indiferent de rezultatele explorărilor imagistice [167]. Prin analogie cu evaluarea răspunsului tumorilor solide la chimioși radioterapie pe baza criteriilor RECIST (Response Evalution Criteria in Solid Tumors) [168], care au stabilit că răspunsul complet determină creșterea duratei de supraviețuire, s-a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
creșterea duratei de supraviețuire, s-a încercat o translatare a acestor criterii în cancerul pancreatic abordat chirurgical, adoptându-se termenul RECIST chirurgical [169]. S-a definit răspunsul chirurgical complet (rCC), ca fiind situația în care s-a obținut intraoperator o rezecție Ro sau R1 și biomarkerii serologici tumorali s-au normalizat postoperator și răspuns chirurgical parțial (rCP) situația în care rezecția a fost de tip R2 și/sau nivelul markerilor tumorali este persistent crescut (evaluarea s-a făcut prin determinarea nivelului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
RECIST chirurgical [169]. S-a definit răspunsul chirurgical complet (rCC), ca fiind situația în care s-a obținut intraoperator o rezecție Ro sau R1 și biomarkerii serologici tumorali s-au normalizat postoperator și răspuns chirurgical parțial (rCP) situația în care rezecția a fost de tip R2 și/sau nivelul markerilor tumorali este persistent crescut (evaluarea s-a făcut prin determinarea nivelului CA19-9 și DUPAN II). Nivelul de prag al markerilor serologici utilizați pentru această clasificare a fost de 70 UI/ ml
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
-ATP-ază) este puțin eficace și, de aceea, se recurge la tratament chirurgical: aspirație percutană și sclerozare cu alcool a chiștilor de dimensiuni mari; este o operațiune dureroasă (în 60% din cazuri), iar 30% din pacienți trebuie retratați din cauza reapariției simptomatologiei; rezecția segmentară (cel mai frecvent segmentele 7 și 8) și fenestrația chistului este operațiunea care se preferă ori de câte ori este posibil; fenestrația extensivă a chistului, metodă însoțită de mortalitate și morbiditate crescute; transplantul hepatic, metodă folosită la pacienții care nu au răspuns
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
reacumularea lichidului în chiștii tratați, creșterea chiștilor intacți sau dezvoltarea de noi chiști, dar prima posibilitate pare a fi mai puțin probabilă, deoarece a fost demonstrată o corelație semnificativă între doza de substanță sclerozantă folosită și scăderea volumului renal (12). Rezecția percutanată și marsupializarea endoscopică (intrarenală) au fost considerate procedee alternative moderne, deși fiecare dintre acestea prezintă anumite limitări, din punct de vedere al indicațiilor, neputând fi aplicate în toate situațiile. Un chist situat pe fața posterioară sau la nivelul polilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
al indicațiilor, neputând fi aplicate în toate situațiile. Un chist situat pe fața posterioară sau la nivelul polilor renali este în general rezolvat cu minimă invazivitate prin decompresiune percutanată, urmată de injectarea de alcool sau tetraciclină. în caz de recidivă, rezecția percutanată a peretelui chistului este metoda minim invazivă de elecție (8). Rezecția retroperitoneoscopică renal (săgeata indică imaginea acului) a unui chist renal (săgeata indică locul secționării) în cazurile ce nu pot fi rezolvate prin intervențiile descrise anterior, există posibilitatea alegerii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fața posterioară sau la nivelul polilor renali este în general rezolvat cu minimă invazivitate prin decompresiune percutanată, urmată de injectarea de alcool sau tetraciclină. în caz de recidivă, rezecția percutanată a peretelui chistului este metoda minim invazivă de elecție (8). Rezecția retroperitoneoscopică renal (săgeata indică imaginea acului) a unui chist renal (săgeata indică locul secționării) în cazurile ce nu pot fi rezolvate prin intervențiile descrise anterior, există posibilitatea alegerii unei alternative minim invazive, reprezentată de rezecția parțială a chistului prin retroperitoneoscopie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
minim invazivă de elecție (8). Rezecția retroperitoneoscopică renal (săgeata indică imaginea acului) a unui chist renal (săgeata indică locul secționării) în cazurile ce nu pot fi rezolvate prin intervențiile descrise anterior, există posibilitatea alegerii unei alternative minim invazive, reprezentată de rezecția parțială a chistului prin retroperitoneoscopie (pentru cel unilateral), laparoscopie (pentru abordul bilateral) sau incizia multiplă a chiștilor prin microlaparoscopie. între posibilele indicații pentru rezecția retro-peritoneoscopică a chiștilor renali se numără și eșecul scleroterapiei percutanate. întregul rinichi trebuie expus retroperitoneal pentru
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pot fi rezolvate prin intervențiile descrise anterior, există posibilitatea alegerii unei alternative minim invazive, reprezentată de rezecția parțială a chistului prin retroperitoneoscopie (pentru cel unilateral), laparoscopie (pentru abordul bilateral) sau incizia multiplă a chiștilor prin microlaparoscopie. între posibilele indicații pentru rezecția retro-peritoneoscopică a chiștilor renali se numără și eșecul scleroterapiei percutanate. întregul rinichi trebuie expus retroperitoneal pentru marsupializarea chistului, folosind 4 trocare; după aspirația chistului și recoltarea specimenului pentru examen citologic, peretele chistic este rezecat până la nivelul capsulei renale (fig. 2
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
efectuat drenajul chistic minim invaziv printr-o fereastră ce asigură evacuarea continuă intraperitoneală. Microlaparoscopul poate fi utilizat și pentru inspecția peretelui chistic atât percutanat, cât și laparoscopic (6). în unele servicii specializate, se preferă intervenția chirurgicală conservatoare de incizie sau rezecție multiplă a chisturilor, pentru care sunt raportate cele mai durabile rezultate în timp. Astfel, Bennett și colab. (1) au notat faptul că răspunsul la aspirația percutanată este în general mai puțin persistent în timp, față de cel remarcat după chirurgie. în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
trebui abandonate datorită posibilității pierderii de nefroni funcționali prin însăși procedura chirurgicală. începând din 1980, au reapărut articole care prezintă rezultate încurajatoare sub aspectul remisiunii durerii pe termen lung, după decompresiunea chirurgicală a chiștilor; practicată în centre specializate, incizia sau rezecția multiplă a chiștilor oferă posibilitatea remisiunii simptomatologiei pentru mai mulți ani. Conform unor studii care au comparat eficiența aspirației percutanate a chiștilor, comparativ cu excizia chirurgicală a acestora, probabilitatea ca un pacient să nu prezinte dureri la interval de 18
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
compresiune și nici hiperperfuzia glomerulară, ce a fost asociată afectării glomerulilor restanți după ce unii au fost distruși. Având la bază ipoteza că atrofia prin compresiune este o cauză de insuficiență renală la pacienții cu DPK, s-a practicat incizia sau rezecția parțială a chiștilor proeminenți; totuși, acest tip de intervenție nu este întotdeauna eficientă, iar unii autori au remarcat că sunt astfel înlăturați și nefroni funcționali. Deși s-a considerat că decompresiunea chistică ar contribui la declinul global al ratei filtrării
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pe fondul sindromului dureros cronic din ADPKD se pot suprapune dureri ce pot fi intense, cu caracter colicativ și pot fi produse de obstrucția ureterală prin compresiune chistică, cheaguri de sânge, calculi sau formațiuni tumorale. Puncția chisturilor și incizia sau rezecția multiplă a acestora sunt opțiuni terapeutice, care sunt luate în considerație atunci când chiștii determină obstrucția sistemului colector cu dureri lomboabdominale importante. Tomografia computerizată abdominală este investigația de elecție pentru diagnosticarea unor complicații, cum ar fi hemoragia intrachistică sau retroperitoneală, litiaza
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de produse care conțin săruri alcalinizante (de potasiu și magneziu). Tratamentul chirurgical Este practicat frecvent dar prezintă unele controverse, mai ales În stadiile III și IV de evoluție a bolii, deoarece s-a constatat că nu se poate obține o rezecție completă a țesutului limfoid malign datorită diseminării Încă din stadiile incipiente. S-a constatat că În cazul intervenției chirurgicale este necesară și eliminarea splinei. Tratamentele fitoterapeutice Se bazează pe utilizarea speciilor de plante medicinale cu efecte cicatrizante la nivelul nișelor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]