4,056 matches
-
așa cum se arăta încă în luminism" (s.n. Existența romantică, p. 12). E. Spranger evidențiază și el metamorfozele iluminismului, care "s-a transformat chiar în opusul său, dar de murit, n-a murit niciodată": "Tocmai raționalismul berlinez este leagănul nemijlocit al romantismului" (Wilhelm von Humboldt..., p. 40). O altă dovadă a deschiderii iluminismului către romantism (fie el și în ipostaza de "iluminism istorist", cum îl numește Schnädelbach vezi infra nota imediat următoare) este faptul că prelungiri iluministe pot fi depistate până și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
evidențiază și el metamorfozele iluminismului, care "s-a transformat chiar în opusul său, dar de murit, n-a murit niciodată": "Tocmai raționalismul berlinez este leagănul nemijlocit al romantismului" (Wilhelm von Humboldt..., p. 40). O altă dovadă a deschiderii iluminismului către romantism (fie el și în ipostaza de "iluminism istorist", cum îl numește Schnädelbach vezi infra nota imediat următoare) este faptul că prelungiri iluministe pot fi depistate până și în neoromantica "filozofie a vieții". În acest sens, Thomas Mann face o observație
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de conștiință din Germania, mult după apariția istorismului": "Școala romantică" (începând cu Hamann, Herder, Fr. Schlegel etc.), "Școala istorică juridică" (mai ales Savigny) și "Școala teologică de la Tübingen". Totodată, autorul admite ideea lui Meinecke, care consideră că, "în ciuda criticii la adresa romantismului și a istorismului în formare", până și Hegel, iar ulterior tinerii hegelieni și Marx au contribuit la "impunerea istorismului". La această idee ne vom referi de mai multe ori în continuare. 7 Ibid. 8 Istoricizarea despre care am vorbit este
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
știința nu respectă acești parametrii. În special "supratemporalitatea" nu mai constituie de mult o temă majoră a dezbaterii despre știință în condițiile în care știința este privită contextual, ca emanație a unui Zeitgeist 45. Încă din 1925, Blaga vorbea despre romantismul geometriilor non-euclidiene, despre naturalismul lui Kirchhoff, despre impresionismul lui Mach, ori despre "noul stil" reprezentat în știință de Lorentz și Einstein 46, sesizând "corespondențele stilistice" dintre creațiile spiritului în cadrul uneia și aceleiași perioade. De altminteri, o relativizare a conceptului de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
București, Editura Univers, 1984. Idem, Scrisori despre logica lui Hermes, București, Editura Cartea Românească, 1986. Idem, Jurnal de idei, București, Editura Humanitas, 1990. Edgar Papu, Barocul ca tip de existență, București, Editura Minerva, 1977. Idem, Existența romantică. Schiță morfologică a romantismului, București, Editura Minerva, 1980. Idem, Apolo sau ontologia clasicismului, București, Editura Eminescu, 1985. Helmuth Plessner, Diesseits der Utopie, Düsseldorf/Köln, E. Diederichs Verlag, 1966. Karl R. Popper, Mizeria istoricismului, București, Editura All, 1998, traducere de Dan Suciu și Adela Zamfir
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
București, Editura Humanitas, 1995, traducere de Mihai D. Vasile (ed. americană: 1971). Wilhelm Wundt, Einleitung in die Philosophie, Leipzig, Verlag von Wilhelm Engelmann, 1906. Theobald Ziegler, Die geistigen und sozialen Strömungen des XIX. Jahrhunderts, Berlin, Georg Bondi, 1911. * * *, Arte poetice. Romantismul, București, Editura Univers, 1982, volum coordonat de Angela Ion. Auswahl, Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1978, volum coordonat Gerda Heinrich. * * *, Epistemologia științelor sociale, București, Editura Politică,1981, volum editat de A. Botez, V. Tonoiu, C. Zamfir. * * *, Filozofia greacă până la Platon
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
universală în general și, în special, în paradigma postromantică reprezentată de Swinburne, D. G. Rosetti, W. H. Pater, Th. Gautier, G. de Nerval, Charles Baudelaire ș.a. Cu alte cuvinte, autoarea operează o dislocare a poetului nostru din paradigma pură a romantismului european, unde a fost plasat de majoritatea cercetătorilor, spre a demonstra apartenența poeziei și a prozei eminesciene la o tendință formalizantă, estetizantă, decadentă. Explorând nuanțat lucrarea "Fragmentarium", dar și multe poeme postume eminesciene, Maria-Ana Tupan insistă asupra gândirii net kantiene
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
religie a romanticilor, Eminescu focalizează drama în planul conștiinței. Întâlnindu-se în planul modernității "omului de litere" și al surselor comune post-kantiene, cu Eliot, Pater, Swinburne, Edgar Poe și chiar cu Marchizul de Sade, Eminescu (în viziunea eseistei, scos din romantismul patetic și narcisic) devine poetul filosof al autonomiei conștiinței. Astfel, marile texte eminesciene pot fi receptate, coform argumentelor autoarei, și ca embleme epistemologice în eternitatea operei de artă. Despre filosofia lui Lucian Blaga, în sincronie cu fenomenologia secolului XX, autoarea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
maximalismul literar se afla la apogeu. Să nu-l uităm însă nici pe celebrul gânditor și scriitor "eretic" Tommaso di Campanella care a ispășit pentru propriile idei 27 de ani în temnițele Inchiziției din Calabria și Campania. Pregnante pagini despre romantism scrie autorul, "incandescenta totalitate a gândirii și sentimentelor" fiind atinsă de Nietzsche, precursorul decadentismului, sintetizatorul apollinicului cu dionisiacul, al cultului violenței (figura arhetipală a războinicului, heroic fantasy) cu raționalitatea frumuseții geometrice (conștiința propriei tragedii). Caius Dobrescu se desparte succesiv de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o idee reducționistă, ce exclude din start poezia eminesciană din competiția cu urmașii săi Blaga, Barbu, Arghezi, Bacovia. Mai degrabă decât național, șarjează europeanul comparatist, Eminescu a fost naționalist, un conservator radical, adversar al liberalismului, simptom paseist prezent în tot romantismul european. La fel de radicale ni se par opiniile lui Gelu Ionescu despre Caragiale exprimate în 2002. Geniul caragialian a indus involuntar românilor acomodarea cu prostia, cu viciul și frauda morală; ridiculizându-le, trecându-le cu vederea, îngăduindu-le ca pe o
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
care amintim "Venere și Madonă", cele cinci "Scrisori", "Glossa" și bineînțeles "Luceafărul". Vom descrie mai întâi contextul exegetic ce-l propulsează pe poet în arena lirismului european, receptarea find bilunivocă, ca să zicem așa. Astfel, în afara eseului Geniul morții. Eminescu între romantism și decadentism de Sauro Albisani, cititorul italian și, în egală măsură, cel român au privilegiul să parcurgă judecăți de valoare și proiecții comparatiste semnate de critici, româniști și poeți de talia lui Mario Luzi, Piero Bigongiari, Gian Paolo Caprettini, Paolo
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a sa "a devenit Ceasornicul domnilor al lui Nicolae Costin": Francesco Antonio de Guevara. "Prin Menosprecio de corte y alabanza de aldea, Guevara profesează un ruralism și o oroare de viața citadină, care, atunci, în plină Renaștere, sînt semnul unui romantism blînd, în limitele clasicismului, caracterizat printr-o ușoară mizantropie și prin setea de liniște. Cartea, care face satira vieții de la oraș, ridică satului un imn curat sămănătorist (...). La țară, dacă-ți vine gustul să mergi cu mîinile la brîu sau
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
clasici. De data aceasta, opera lui Caragiale se bucură de o atenție în plus, Slavici este reconsiderat ca romancier, opera lui Macedonski este reevaluată. Capitolul următor are în vedere arta cu tendință din jurul revistei Contemporanul, după care este reliefat micul romantism (Delavrancea, Brătescu-Voinești, Coșbuc). G. Călinescu scoate notele caracteristice din analiza scriitorilor, insistă asupra mișcărilor literare: semănătorismul, poporanismul, simbolismul. Epoca 1920-1940 (perioada interbelică) este strălucit reprezentată de romancierii și nuveliștii: Rebreanu, H.P. Bengescu, Camil Petrescu, Gib Mihăescu, Ionel Teodoreanu, teoreticienii modernismului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
eminesciană cuprinde două etape. Prima etapă este dominată de imaginea optimistă a iubirii (Dorința, Lacul, Floare albastră, Sara pe deal, Crăiasa din povești). A doua etapă se caracterizează prin pesimism, melancolie, dezamăgiri în dragoste, în sonete care îmbină clasicismul cu romantismul: Afară-i toamnă..., Sunt ani la mijloc, Când însuși glasul. Natura are două ipostaze: natura terestră și natura cosmică. Natura terestră reprezintă un spațiu al iubirii (Dorința) sau un spațiu al morții (Mai am un singur dor). Natura cosmică, în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se descoperă semnele originalității (De-aș avea, O călărire în zori, Din străinătate, Misterele nopții, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie). Sunt poetizări pe teme patriotice și erotice, amintind de Alecsandri, Heliade, Bolintineanu. Perioada '68-'69 este una de romantism tenebros, configurată de titanism și demonism, cu eroi răzvrătiți care filosofează pe teme sociale, erotice, pe tema vieții și morții: profetul din Junii corupți, răzvrătitul din Înger și demon, proletarul comunard din Împărat si proletar, îndrăgostitul din Mortua est. Lumea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
una searbădă, nedreaptă. Eroul lui Eminescu este neadaptabil, neconformist, singuratic, răzvrătit cu chip demonic (Înger si demon), luptător pretutindeni înfrânt, căderea (moarte, singurătate amară, consolare prin cunoaștere filosofică) se îmbină cu răzvrătirea. Acum se conturează opera eminesciană dominată de motivele romantismului european și ale folclorului românesc: pesimism, viața ca vis (după Schopenhauer), atmosfera sumbră. Poezia din perioada '7376 valorifică două teme mari: bucuria și durerea dragostei. G. Ibrăileanu a identificat două secțiuni în această etapă. În prima etapă exaltă iubirea, într-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sunt unele ecouri din opera lui Eminescu, iar peste ani identificăm rezonanțe eminesciene în opera lui N. Stănescu. De reținut că "Poezia lui Eminescu răspunde unei neliniști mereu mai actuale, pentru că este de natură metafizică" (Rosa del Conte). DIMENSIUNI ALE ROMANTISMULUI EMINESCIAN Poetul își caută salvarea spirituală prin evaziunea în timp, în spațiu și în vis. Evaziunea în timp: sentimentul zădărniciei la gândul efemerității omului pe pământ, al deșertăciunii cu privire la dispariția civilizațiilor (Memento mori Panorama deșertăciunilor). Timpul este ireversibil (''Numai omu-i
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lacul (Lacul), comuniunea om-natură (Ce te legeni), crângul (Dorința). Cunoscător al culturii antice (indice: Rig-Veda, Mahabharata), al filosofiei grecești (Heraclit, Platon, Aristotel), al culturii și filosofiei moderne (Descartes, Spinoza, Hegel, Kant, Schopenhauer), poetul a cunoscut și marile valori artistice ale romantismului european, a studiat românismul prin Lepturariul lui Aron Pumnul. Unii exegeți s-au referit la indianismul eminescian cu ecouri din operele: Sakuntala, Ramayana, Vedele, Upanișade, Mahabharata. Noțiuni din religia budistă se regăsesc în: Venere și Madonă, Luceafărul, Geniu pustiu, Sărmanul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
oamenii interpretează roluri predestinate, cât și prezența cifrei șapte, cifră mistică, trimițând la facerea lumii. BIBLIOGRAFIE: Barbu, Constantin, Eminescu: poezie și nihilism, Editura Pontica, Constanța, 1991; Bhose, A., Eminescu și India, Editura Junimea, Iași, 1978; Bușulenga, Dumitrescu Zoe, Eminescu și romantismul german, Editura Eminescu, București, 1986; Bușulenga, Dumitrescu Zoe, Eminescu: viață, creație, cultură, Editura Eminescu, București, 1989; Bulgăr, Gheorghe, De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene, Editura Junimea, Iași, 1975; Bulgăr, Gheorghe, Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale operei, Editura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ei bea cu prietenii și pierde timpul la jocul de cărți, Persida își asumă responsabilitățile în afaceri. După nașterea copilului, soțul renunță la grupul pierde-vară, încearcă să se apropie de Persida, dar nu reușește. Nimic n-a mai rămas din romantismul de altădată. Slavici subliniază efectele destinului implacabil. Încălcarea normelor este sancționată ca în tragedia greacă. Caracterizarea Marei Mara este un personaj complex, reprezenativ pentru concepția lui Slavici, realist, viabil, plin de vigoare. Văduvă, Mara Bârzovanu era încă "tânără și voinică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1987. Conte, Rosa del, Eminescu sau despre Absolut, Editura Dacia, Cluj, 1990. Cotruș, Ovidiu, Meditații critice, Editura Minerva, București, 1983. Cornea, Paul, Studii de literatură română modernă, E.P.L., București, 1962. Cornea, Paul, Anton Pann, EPL, București, 1964. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972. Cornea, Paul, Oamenii începutului de drum. Studii și cercetări asupra epocii pașoptiste, Editura Eminescu, București, 1978. Cornea, Paul, Itinerar printre clasici, Editura Eminescu, București, 1984. Cristea, Dan, Arcadia imaginară, Editura Cartea Românească, București, 1971. Cristea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
despre Școala de la Târgoviște, Editura Dacia, Cluj, 1992. Dorian, Gellu, Iordache, Emil, Pașii poetului, Editura Timpul, Iași, 2000. Dumitrescu, Ion, Metafora mării în poezia lui Eminescu, E.P.L., București, 1972. Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Ion Creangă, E.P.L., București, 1963. Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Eminescu și romantismul german, Editura Eminescu, București, 1986. Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Eminescu: viață, creație, cultură, Editura Eminescu, București, 1989. Dugneanu, Paul, Nichita Stănescu poetica visării, în Universuri imaginare, Editura Cartea Românească, București, 1981. Eliade, Mircea, Despre Eminescu și Hasdeu, Editura Junimea, Iași, 1987. Eliade
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Românească, București, 1983. Pantea, Aurel, Simpatii critice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj, 2004. Pavel, Laura, Nicolae Breban sau personajul sub hipnoză, în România literară, nr. 21, 1991. Păcurariu, D., Clasicismul românesc, Editura Minerva, București, 1971. Păcurariu, D., Clasicism și romantism. Studii de literatură română modernă, Editura Albatros, București, 1973. Pecie, I., Romancierul în fața oglinzii, Editura Cartea Românească, București, 1989. Perian, Gheorghe, Scriitori români postmoderni, Editura Didadctică și Pedagogică, București, 1996. Petraș, Irina, Un veac de nemurire: Mihai Eminescu, Ion Creangă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
23 august 1944 22 decembrie 1989, Fundația Luceafărul, București, 2001. Popescu, M., Slavici, Editura Cartea Românească, București, 1977. Popescu, M., Chei pentru labirint, Editura Cartea Românească, București, 1986. Popovici, D., Poezia lui Mihai Eminescu, Editura tineretului, București, 1969. Popovici, D. , Romantismul românesc, Editura Albatros, București, 1972. Popovici D., Studii literare, I, Editura Dacia, Cluj, 1972. Popovici, D., Studii literare, III, Editura Dacia, Cluj, 1978. Popovici, V., Marin Preda timpul dialogului, Editura Cartea Românească, București, 1983. Protopopescu, Al., Volumul și esența, Editura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să te îndrăgostești la mare, la țară, în călătorie, pentru că satisfacțiile erotice sunt asociate cu satisfacții deja cunoscute, cum sunt senzația de libertate, confortul, sentimentul frumosului etc. Cine e mai romantic? Lumea spune că fetele sunt mai întotdeauna atrase de romantismul iubirii și că băieții se gândesc numai la sex. Dacă dăm însă crezare unor studii bine fundamentate, bărbații au o viziune mult mai romantică asupra iubirii, se aprind mai ușor decât fetele în fața persoanei iubite, se agață mai puternic de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]