17,708 matches
-
spune că drumurile lor trebuiau să se despartă de mult. În felul acesta nu s-ar fi ajuns niciodată la asemenea poveste. Ce mai vreți de fapt unul de la altul, va întreba, ce naiba mai vreți și aplecându-și fruntea va rosti: Oh, copchiilor, voi o să mă scoateți din minți. Și Ovidiu, Ovidiu, băiatul acesta al meu? Niciodată n-o să scap de ideea că-i sunt mamă și trebuie să-i port de grijă? Va aduna de pe covor cioburile ceșcuței de cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
discuție cu un băiat de la financiar, Matei, fost coleg. Un om extrem de sensibil și de meticulos, rușinos ca o fecioară. Venea săptămânal și răsfoia presa cu o punctualitate de robot. Deschidea ușa, făcea în fața Carminei rugămințile, o ploaie de cuvinte rostite în șoaptă, încărcate de expresiile, dacă vreți, dacă sunteți amabilă, dacă nu vă este cu supărare... Răsfoind după o vreme colecțiile, Carmina observă că Matei scria pe margini observații personale de genul: Oho, formidabil, asta e prea de tot, culmea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
farfurie de tablă, când vezi atâta amor mare, mare amor mare, ți se strepezesc dinții. Zău, așa. Alexe a zâmbit. Avea o dantură foarte urâtă. A privit perechea ce se hrănea, insensibilă la vorbele lor. Nu fi cinică, Nina, a rostit mai apoi serios. Poate amândoi s-au gândit că ei niciodată nu au fost capabili de atâtea tandrețe? În tot cazul, Nina și-a încetat ironiile. Îi privea acum pe cei doi cu încântare, așa cum privești un pisc de munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mirositoare Aceluiași substantiv i se pot atribui însușiri prin comparație: alb ca zăpada înalt ca bradul negru ca tăciunele auriu ca bobul de grâu strălucitor ca soarele iute ca vântul verde ca mătasea Imaginează-ți că ești... Un elev va rosti un substantiv, iar un altul va spune un alt substantiv din câmpul lexical al celui numit anterior. De exemplu: cuibul și rândunica soarele și ghiocelul pomul și ultima lui frunză norul și ploaia creionul și radiera ziua și noaptea stejarul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
completul de judecată (președinte, procuror, doi asesori). Ea va fi flancată de două mese mai mici. La una dintre mese, va lua loc grefierul care, într-un ,,catastif” va redacta procesulverbal. Cealaltă masă va reprezenta ,,bara” de la care vor fi rostite intervențiile acuzatorilor și pledoariile apărătorilor. În desfășurarea propriu-zisă a procesului, succesiunea momentelor va fi următoarea: a) deschiderea făcută de un aprod care anunță cu glas tare: ,,Onorată asistență, Curtea!”; b) intrarea completului de judecată, salutat de public prin ridicarea în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
-n cer. Ei nu trebuie să fie aici, aproape, pentru ca să fie cu noi... Ne leagă de ei pământul, ne leagă adânc, pentru că ei au trecut pe aici, pentru că ei ne-au croit cărare peste hățiș și mlaștini, pentru că ei au rostit înaintea noastră cuvinte, le-au rostit mai frumos și mai apăsat. Și foarte românește. Călătorind pe drumul acesta șerpuitor, întorc capul și nici unde pornește cărarea, și nici unde au rămas răscrucile vechi, nu știu; câmpia adună toți pașii în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fie aici, aproape, pentru ca să fie cu noi... Ne leagă de ei pământul, ne leagă adânc, pentru că ei au trecut pe aici, pentru că ei ne-au croit cărare peste hățiș și mlaștini, pentru că ei au rostit înaintea noastră cuvinte, le-au rostit mai frumos și mai apăsat. Și foarte românește. Călătorind pe drumul acesta șerpuitor, întorc capul și nici unde pornește cărarea, și nici unde au rămas răscrucile vechi, nu știu; câmpia adună toți pașii în firul subțire al drumului. Întorc capul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cuvinte sau expresii. Citirea, reluarea, introducerea în enunțuri a acestor expresii determină pe elev să le utilizeze, devenind astfel componente definitive ale vocabularului activ. Toate aceste cuvinte și expresii vor fi, în prealabil, notate pe tablă, pentru fixarea vizuală, apoi rostite de către profesor și elev pentru fixarea auditivă și explicate pentru înțelegerea conștientă, iar în cele din urmă incluse în compoziții pentru verificarea practică. Din acest punct de vedere compoziția literară constituie cel mai bun mijloc de verificare, de îmbogățire și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
un popor care ne sărbătorim pungașii, că gloriile noastre se întemeiază pe jaf, că geniul nostru este o rușine, că n-am avea nici conștiință, nici demnitate!” 18.2. ALOCUȚIUNEA Alocuțiunea este o compoziție orală, scurtă, ocazională, de obicei spontană, rostită cu prilejul unui eveniment festiv, care exprimă câteva idei cu o încărcătură afectivă deosebită. Cerințele unei bune alocuțiuni sunt: să conțină idei adecvate evenimentului (festivitate de absolvire a școlii, aniversareă; să exprime trăiri afective, bazându-se pe argumente logice, dar
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de adresare, introducerea în care se arată importanța și semnificația evenimentului, cuprinsul în cadrul căruia sunt expuse ideile, impresiile și sentimentele trăite în momentul respectiv și încheierea care exprimă mulțumiri, urări, felicitări, angajament, în funcție de natura evenimentului. Iată un model de alocuțiune rostită de o elevă cu ocazia concursului de literatură ,,Mihai Eminescu”, ediția 1994. Dragi elevi, mult stimați domni profesori, Noi, toți cei care am participat la concursul de la Timișoara, ne putem numi un singur gând și o singură simțire de două
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
se prezintă evenimentul respectiv; cuprinsul este constituit dintr-un scurt elogiu adus calităților celor sărbătoriți; încheierea exprimă urările și felicitările adecvate, în formule familiare sau oficiale, potrivite situației și cadrului în care se desfășoară evenimentul. Iată un model de toast rostit de șeful unei promoții la despărțirea de profesorii și colegii săi: Stimați domni profesori, Este pentru noi o mare onoare de a vă afla cu toții în mijlocul nostru, răspunzând invitației noastre de a participa la aceste clipe festive, organizate în cinstea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
neamul ei creștea dârz și hotărât. Fecioara ridică buciumul spre lume. Chemarea ei de pace răsună pe întreg pământul. Ioana Vieru, clasa a V-a, Șc. nr.5 Vaslui Imn Patriei Patria nu este o definiție, nu este un cuvânt rostit cu aceeași obișnuință zilnică, ci este ceva oglindit în tot ceea ce ne înconjoară, în tot ceea ce simțim, gândim, iubim, este un cuvânt rostit de fiecare dintre noi cu o intimitate proprie, cu o strălucire și o căldură apare. Patria sunt
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
V-a, Șc. nr.5 Vaslui Imn Patriei Patria nu este o definiție, nu este un cuvânt rostit cu aceeași obișnuință zilnică, ci este ceva oglindit în tot ceea ce ne înconjoară, în tot ceea ce simțim, gândim, iubim, este un cuvânt rostit de fiecare dintre noi cu o intimitate proprie, cu o strălucire și o căldură apare. Patria sunt eu, ești tu, sunt părinții, frații, surorile, vecinii, alături de care ți-ai petrecut anii copilăriei: omul făuritor al atâtor minuni! Patria reprezintă copilăria
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
seama că, chiar dacă nu a reușit cântecul, a pornit din sufletul tău de copil și, ai pus în el toată dragostea și aceasta o simți, o trăiești, privind în ochii ce strălucesc plini de lacrimile fericirii. Patria este primul ,,a” rostit cu stângăcie și forțat, este primul bastonaș așternut pe hârtie cu ajutorul mâinii calde a învățătoarei, pentru tot ce ai să înveți în viață. Patria se simte în tot ceea ce plăsmuiește inima noastră, în tot ceea ce făuresc mâinile noastre, în tot
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
natura ei paradisiacă, este sufletul însuși al acestui popor capabil de profunde simțiri, este puterea lui creatoare, este modul nostru propriu de a exista sub soare. Această limbă dulce ca un fagure de miere este limba în care și-a rostit Amintirile humuleșteanul Creangă, este limba prin care Luceafărul poeziei românești strălucește în nemurire, este limba în care poporul român și-a tors dulce bogăția de suflet și gândire. De aceea, Lucia Blaga spunea: Limba este întâiul mare poem al unui
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
tocmai îl găsiseră. Îl văzui jos, căzut. Uf! Bine c-am scăpat de uriașii aceia! Te rog, Gulliver, du-te înapoi în carte! Vreau să citesc! Nu! Nu! Mi-e frică! Mai bine du-te tu în locul meu. Și Gulliver rosti câteva cuvinte magice. M-am trezit imediat într-un lan de grâu înconjurat de niște uriași. Ajutor! Ajutor! Guliver râdea: Ha! Ha! Ha! Du-mă mai bine să văd Lilliput-ul. Acolo e totul foarte mic! Sau mai bine nu-mi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
-mă mai bine să văd Lilliput-ul. Acolo e totul foarte mic! Sau mai bine nu-mi mai petrec aventurile în compania ta. Mai bine mă duc într-o călătorie cu Nils Holgersson prin Suedia. Nici n-am apucat să-i rostesc bine numele, că își făcu apariția prietenul meu Nils, care avea nu mai puțin de unsprezece ani. Împreună cu el am prins spiridușul care ne-a luat cu el în lumea lui. Acum înțelegeam limba păsărilor și a animalelor. Pe deasupra casei
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Înghețat al serii ceva din măreția misterioasă a nașterii Domnului. Tăcu nehotărât, temător la gândul că ar fi putut uita ceva, deși repetase de atâtea ori fraza asta la care muncise În taină, zile În șir și pe care o rostise cu glas tare abia aseară. E un citat din Marii Dascăli? Întrebă Flavius-Tiberius cu o curiozitate falsă, răutăcioasă. Citat pe dracu! veni prompt răspunsul bătrânului. Era dezamăgit de ușurătatea fiului său, dar și de propria sa limbuție. Hotărâse să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o cunoști, vrei să zici. Da... Uneori se Întâmplă să uiți cu totul de ea. Și să te bați orbește. Ori să nu o uiți niciodată. Caz fericit. Da. Caz fericit. Lumina care Îi scălda chipul și felul În care rostise ultimele cuvinte păreau să Îl așeze printre cei aleși. Bătrânul era Îmbrăcat Într-un halat gros de molton, de culoare zmeurie. Pe cap avea un fes de lână vechi, ca schiurile finlandeze din podul casei. Pe un taburet, lângă balansoarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
duse la culcare, nu Înainte de a pune peste genunchii bătrânului o pătură ușoară de lână. Teracota era caldă Încă. Ceasul trecuse de miezul nopții. 22. Fericirea, ca și războaiele, sunt date oamenilor ca să le ducă până la sfârșit... Cu câtă ușurință rostise bătrânul aceste cuvinte. Cu ușurința cu care el Însuși primise vestea că fata aceea a plecat. La câteva luni după ce petrecuseră noaptea de Înviere baricadați În mansarda căminului de fete. Cu mâncare puțină și o sticlă de vin. Prin geamul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de ramele de un auriu coclit ale tablourilor pe care zarurile colorate ale vieților lor fuseseră demult aruncate, fără să abolească Însă hazardul, vorba cuiva. 16. În sufragerie Însă, lucrurile stăteau cu totul altfel. Revelionul căpătase Încă de la primele cuvinte rostite de Eleonora ceva din solemnitatea și stranietatea unui vernisaj nocturn, inedit chiar și pentru cei foarte puțini obișnuiți ai expozițiilor de artă plastică din oraș, vârful de neatins rămânând Încă Atelier '35, un fel de TIFF plastic, vor putea spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În natură, se va uita la Pascu și la Abrudan. Și toate astea, scufundat până la umeri În uriașul său fotoliu din piele veritabilă, din livingrum. Era atât de fericit, Încât trebuia să facă ceva. Și făcu. Strigă: damen tango. Abia rosti cele două cuvinte că Zorela Îl și luă În brațe, spre mulțumirea lui Gheretă, care Își știa soția pe mâini bune. Putea În sfârșit să mai tragă un pui de somn. Povestea cu tablourile Îl cam obosise. 17. Petru era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lumină colorată, răsfrântă în sticlă. Am tras mâna înapoi și-am strigat imaginea din oglindă pe nume. Iar ea a răspuns cu aceleași cuvinte, numai că pe tăcute, mișcându-și doar buzele: Eric Sanderson. Eric Sanderson. Când m-am auzit rostindu-l, numele mi-a părut solid și real și bun și normal. Dar nu era. Era ruina unui zid sfărâmicios, a unor geamuri sparte și-a unor prelate albastre, fâlfâitoare. Era o epavă. O relicvă a unui lucru năruit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
bătut zgomotos din palme. Eu cred că ai suferit o pierdere de memorie provocată de ceea ce noi numim stare disociativă. Să trebuiască să întrebi aproape totul înseamnă adesea să nu poți întreba nimic - să nu poți pune nici o întrebare care, rostită înaintea tuturor celorlalte, să nu pară un punct de plecare ridicol. Iar eu mă simțeam destul de ridicol. Și rătăcit. Și rușinat. Așa că am stat pur și simplu acolo. — Disociativă, am spus. Bine. — Da. Asta înseamnă că nu e nimic în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
înseamnă că nu e nimic în neregulă cu tine din punct de vedere fizic. Din punct de vedere fizic, nu există absolut nici un motiv de îngrijorare. Punând astfel problema, desigur, sublinia de fapt altceva, singurul lucru pe care nu-l rostea. Asta m-a dus cu gândul la scheciul ăla vechi al lui Peter Cook: N-am absolut nimic cu piciorul tău drept. Problema e că nici tu n-ai. — Vreți să spuneți că sunt nebun? Randle ridică degetele arătătoare. — Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]