6,594 matches
-
de ex. a lua masa la restaurant), activități sportive etc. Aceste activități includ, de asemenea, interacțiuni de comunicare familiare, repetitive, care furnizează strategii eficiente de Învățare a limbajului pentru copiii cu autism (o caracteristică definitorie a autismului este preferința pentru rutină). Activitățile rutiniere interpersonale Îi permit adultului ca și copilului să se implice În interacțiuni sociale naturale, cu sens. Un efect pozitiv al lor ar fi că ele Îl Învață pe copil că Își poate Împărtăși experiențele cu ceilalți În procesul
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
de comunicare socială adecvate, și de asemenea casete cu ei Înșiși În situații similare. Acestea ajută la creșterea conștiinței de sine a copilului și a deprinderilor de autoobservare ale acestuia. D) Dezvoltarea/Îmbogățirea comunicării despre evenimentele trecute și viitoare Stabilirea rutinelor familiare și recurente: abilitatea unui copil de a se referi la evenimentele trecute și viitoare se manifestă mai Întâi Într-un context familiar, rutinier. Copilul se poate bizui pe sprijinul contextului imediat, familiar, Înalt predictibil pentru a-și reprezenta mental
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
referi la evenimentele trecute și viitoare se manifestă mai Întâi Într-un context familiar, rutinier. Copilul se poate bizui pe sprijinul contextului imediat, familiar, Înalt predictibil pentru a-și reprezenta mental sau a-și aminti evenimente. Exemplu: este stabilită o rutină la ora de muzică: grupul cântă Întâi la instrumente și apoi face baloane de săpun. La sfârșit, profesoara Întreabă copiii: “Ce am făcut la ora de muzică?”. Strategiile de suport vizual: variate strategii de suport vizual pot fi folosite pentru
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
Săptămâna 2 Înregistrarea comportamentelor Săptămăna 3 „Fii as!” Săptămâna 4 liste cu sarcini Săptămâna 5 liste cu sarcini Săptămâna 6 tehnica calendarului Săptămâna 7 tehnica calendarului Săptămâna 8 tehnica calendarului Săptămâna 9 consolidări ale tehnicilor folosite până acum Săptămâna 10 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 11 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 12 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 13 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
cu sarcini Săptămâna 5 liste cu sarcini Săptămâna 6 tehnica calendarului Săptămâna 7 tehnica calendarului Săptămâna 8 tehnica calendarului Săptămâna 9 consolidări ale tehnicilor folosite până acum Săptămâna 10 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 11 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 12 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 13 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 14 „Mai Întâi...” Săptămâna 15 „A greși este omenește
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
Săptămâna 7 tehnica calendarului Săptămâna 8 tehnica calendarului Săptămâna 9 consolidări ale tehnicilor folosite până acum Săptămâna 10 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 11 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 12 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 13 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 14 „Mai Întâi...” Săptămâna 15 „A greși este omenește!” Săptămâna 16 „10 greșeli” Săptămâna 17 „Tema În contract” Săptămâna 18
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
ale tehnicilor folosite până acum Săptămâna 10 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 11 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 12 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 13 rutine În rezolvarea de probleme și citirea unui text Săptămâna 14 „Mai Întâi...” Săptămâna 15 „A greși este omenește!” Săptămâna 16 „10 greșeli” Săptămâna 17 „Tema În contract” Săptămâna 18 „Tema În contract” Săptămâna 19 „Am zece minute să rezolv sarcina
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
nota Îi va fi schimbată, cu o ușoară penalizare. Treptat, Învățătorul Îi va cere copilului să corecteze lucrarea Înainte de a o preda, pentru a nu pierde puncte. 7. Găsiți 10 greșeli pe care Ionuț le-a făcut la scriere! 8. Rutine de rezolvare a problemelor și de citire a unui text. 9. Am zece minute să rezolv primul exercițiu!această tehnică va fi aplicată În cadrul orelor care nu ridică dificultăți de performanță. Copilul trebuie să fie Încrezător În abilitățile lui de
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
va fi atins nu trebuie să se poarte În prezența copilului, iar acest lucru trebuie reamintit familiei de către consilierul școlar. Pentru copilul cu ADHD este esențială o ambianță organizată, previzibilă, ea contribuind la focalizarea minții copilului. Astfel, trebuie respectată o rutină zilnică, evenimente care să se succeadă mereu la fel În viața copilului (orele de masă, de școală, de somn, regulile de igienă etc.). Părinții trebuie să cunoască, pentru a-și ajuta copilul, anumite tehnici de relaxare (exerciții de respirație pe
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
care să-i solicite spiritul de echipă, cum ar fi: artele marțiale, Înotul, dansul, tenisul etc. sub supravegherea strictă a unui adult care să-i acorde interesul și sprijinul său. Regularitatea orelor de practicare a acestor sporturi trebuie incluse În rutina zilnică. Părintele trebuie să acorde copilului său dreptul la intimitate. Astfel este bine ca acesta să aibă camera lui unde să se poată juca, Însă În această cameră să nu existe un televizor sau un calculator față de care copilul să
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
pentru a fi profesionist eficient, eficace, rațional, pragmatic, creativ, cel puțin sub trei aspecte fundamentale: ► Studiază, pregătește, acționează constructivist și cercetează, conform criteriilor științifice specifice, conceperea și realizarea proiectului (metodologia ca știință). Dovedește flexibilitate, suplețe, măiestrie, spirit inovator în depășirea rutinei, în adaptarea la varietatea faptelor, situațiilor din practica reală (metodologia ca artă). ► Precizează moduri concrete de acțiune, de aplicare a unor norme și reguli în obținerea performanțelor, de folosire a oportunităților, de dozare și combinare, de articulare și depășire a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai profund reflecții științifice asupra a cum să rezolve, cu atât găsește alternative mai eficiente, le verifică, le perfecționează ca metodologie. Apoi devine semn al profesionalismului, ca o competență mereu combinatorie a elementelor contextului de proiectat și rezolvat, pentru îndepărtarea rutinei conceptuale, metodologice, dar și un scop realizat al formării educaților pentru alternanță în afirmarea lor ulterioară. Unii autori insistă pe importanța acestui proces, pe etapele parcurse în formularea, alegerea unei paradigme alternative (Riegle, f.a.), de la identificarea oportunității, până la evaluarea aplicării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Proiectare-rea, pregătirea • Specializarea în conținut. • Pregătirea interactivă a sarcinilor, proceselor, pașilor, întrebărilor, listărilor, răspunsurilor, verificărilor. • Predarea este mai complexă și include coordonarea învățării directe. • Actualizarea ca expert în domeniu. • Pregătirea clară a prezentării conținutului, lecturilor. • Predarea este o activitate de rutină pentru transmiterea conținutului dat. Scopuri, obiective • Scopul ultim educații nu sunt produse finite, ci continuă dezvoltarea diferitelor dimensiuni. • Sunt combinate obiectivele generale, cele formative cu interesele, așteptările proprii ale educaților. • Scopul major educații ca produse ale școlii, instruirii. • Scopurile, obiectivele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la aceeași specialitate și fără raportare la efectele postșcolare. Și un alt aspect practic s-a remarcat: procedând în aceeași manieră de design, modelul repetat intră în stilul curent de pregătire și predare-dirijare a învățării, care neperfecționat însă duce la rutină, inadaptare în fața schimbărilor în evoluția elementelor contextului, a rezolvării situațiilor complexe și diferențiate, mai ales în cazul începătorilor sau a educatorilor tributari unor modele neprelucrate critic. Insistând însă pe legătura cu contextul, mediul pedagogic necesar realizării obiectivelor concrete prescrise, educatorul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de ipoteze și soluții varoiate, ci în baza experienței concrete, cu eforturi sporite, căi ocolitoare și nesigure, fără obiective clare, fără instrumente adecvate, cu o informare redusă, lipsa de programe clare, prin spontaneitate, pe bază de improvizație, prin acumulare de rutină, fără perspectivă, fără criterii precise de evaluare, pe baza bunelor intenții, prin îndeplinirea normativelor date ierarhic. Dimpotrivă, în sinteză, conducerea științifică managerială și leadershipul se bazează pe: • raționalitate, afirmarea și a creativității în adaptarea la situații concrete, • obiectivitate în concepere
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
îmbogățit, până la modul de tratare al educaților, susținerea entuziasmului lor, a bucuriei reușitei. Să aplice relații democratice, de colaborare în stabilirea regulilor necesare, bazate pe experiențe și așteptări, a consecințelor pozitive și negative, a responsabilităților. ► Să pornească de la elementele de rutină pentru a fi dezvoltate, a adopta o manieră flexibilă prin introducerea de alternative, antrenarea educaților în luarea de decizii organizatorice, prevederea modului de sprijinire, îndrumare și coordonare, găsirea soluțiilor pentru restructurarea acțiunilor, condițiilor, experiențelor de învățare. Să asigure o învățare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
același timp, chiar din proiectare, susțin unii autori (Everson, 2006), pentru conceperea climatului participativ, educatorul va avea nevoie de respectarea a două condiții manageriale: de cunoaștere a experiențelor anterioare de participare a elevilor, ce satisfacții au obținut, ce elemente de rutină au, ce greșeli tipice manifestă în procesul învățării, ce așteptări noi formulează educații, pentru a adapta leadershipul la ele. Având în vedere statutul educaților, stadiul în care se află ca formare, dezvoltare, ca experiență acumulată în această problemă, cerințele curriculumului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru a crea cunoașterea pedagogică: cum este văzută și acceptată această analiză de către practician, pentru a fi critic și obiectiv, cum să sesizeze, să interpreteze și să folosească erorile sau reușitele, cum să-și autoanalizeze și adapteze strategiile, să depășească rutina, să-și recunoască limitele propriei experiențe, să aplice și alte criterii de autoevaluare. • Atitudinea și demersul euristic al educatorului: constată problema critică în activitatea Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului • Direcțiile influențării formării și autoformării. • Aplicarea strategiilor active în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
succes. În predare accentul se pune pe stocarea de informații, pe reproducerea conținuturilor și nu pe dezvoltarea capacității elevului de a judeca, de a opera independent (original) cu ceea ce învață. Alături de aceasta, autoritatea absolută a profesorului, convenționalismul metodelor de predare, rutina din conținutul și practica școlară - adică, învățământul centrat pe continuțurile programei școlare și nu pe posibilitățile fiecărui elev reprezintă „căi de limitare a inventivității și de uniformizare a personalității” (V. Löwenfeld). În școala convențională, exista o sărăcie a situațiilor de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de către cadrele didactice mai ales din perspectiva identificării, valorificării și stimulării, prin strategii cât mai diversificate, a potențialităților creatoare proprii fiecărui individ. Atitudinea pozitivă față de creativitatea colegilor educatori și acceptarea propriului nivel de creativitate este un semn al ieșiri din rutina profesională, al dorinței de perfecționare continuă, inclusiv pe latura creativității. În ceea ce privește atitudinea față de creativitatea elevilor, autoarea Ana Stoica - Constantin (1983, p. 49) semnalează că profesorii apreciază favorabil conduitele creative ale elevilor doar într-un procent de 38%, în timp ce evaluarea pozitivă
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
presupune un permanent dialog între cei doi parteneri: educatorul și elevul, respectiv clasa de elevi. Pentru a fi eficient, dialogul trebuie să fie deschis, accesibil și atractiv. De reușita realizării lui este răspunzător în general învățătorul. El trebuie să depășească rutina, formalismul, să citească, să se informeze permanent, să-și pună întrebări și să caute mereu soluții inedite pentru diversele probleme ce se ivesc, să găsească în sine, mereu, noi și noi posibilități de autodepășire și mai ales să fie mereu
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Analizând obiectiv efectele produse de acest antrenament creativ asupra elevilor (evoluție școlară, comportament, tipuri de relații) se fac următoarele recomandări metodologice: proiectarea /derularea unor astfel de antrenamente creative (semestrial, anual) de către toate cadrele didactice, responsabile și dornice de a depăși rutina, rămânând la latitudinea fiecăruia stabilirea perioadei de „experimentare”, a tipurilor de sarcini de lucru pe specificul unei discipline concrete și centralizarea datelor în vederea formulării unor concluzii și a prefigurării unui plan de acțiuni instructiv educative ulterioare. individualizarea și diferențierea activității
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
istoric luat în considerare ajută la înțelegerea motivelor pentru care aceeași valoare își pierde din intensitate sau câștigă brusc în importanță. Patriotismul, spre exemplu, alimentat constant de învățăturile istorice și de celebrarea unor anumite momente, poate deveni o valoare de rutină, dar primește brusc o încărcătură emoțională mobilizatoare în momentul în care conjunctura internațională devine amenințătoare și pune în pericol patria. Intenția din spatele manifestării unei valori îi conferă acesteia adevărata sa semnificație. O anume valoare este ridicată în grad, deoarece coincide
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
concepe ceea ce încă nu există, devenind, astfel, scena invențiilor, descoperirilor, a inovațiilor. Ea conferă spiritului fertilitate și creativitate. Intuiția, care anunță adesea imaginația, se poate desfășura mai ușor în starea de somnolență care precede somnul sau trezirea, deoarece rațiunea de rutină, care de obicei ne controlează reflexele, se relaxează și suntem mai în măsură să per-cepem posibilitățile, să construim scenarii inedite, să rezolvăm enigmele care ne preocupă de câtva timp. Plimbarea are un efect similar: gândurile noastre vagabondează, eliberate de jugul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în familie, la școală, în politică, în instituții... Apoi, este refuzul sclerozei universitare, al birocrației și al ierarhiilor, al tabuurilor sexuale, al închistărilor, al clasei politice. Este o contestare generală, o "silă" universală, o revoltă împotriva monotoniei vieții, a faimoasei rutine "servici-casă-somn". Dezvoltarea economică nu a dat un sens vieții. Formele democratice practicate nu au solicitat un sentiment intim al libertății. Dreptatea și egalitatea proclamate oficial contrazic realitatea. Forța civilizației occidentale a constat mereu în încercarea de a direcționa esențialul eforturilor
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]