6,861 matches
-
să tot spună povestea asta. Nu-ți vine să crezi de câte ori e gata să se întoarcă la aceeași mică întâmplare și s-o examineze în detaliu, ca să găsească semne și simboluri. Parcă ar fi unul dintre evreii ăia care-și sacrifică ani întregi din viață ca să analizeze un singur fragment din Talmud. E întotdeauna un spectacol s-o privești. E așa de plăpândă zilele astea și totuși, când începe să vorbească, i se luminează ochii și parcă se face mai înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
că ești bătrână. A dat din cap. Nu, știu că nu sunt bătrână. Dar este prea târziu. A fost întotdeauna. Cu câțiva ani în urmă, devenisem teribil de revoltată și mă supăram pe toate pe care credeam că le-am sacrificat pentru familie. Aveam obsesia asta că dacă nu l-aș fi întâlnit pe Richard și nu m-aș fi înmormântat așa de tânără în căsnicie, aș fi făcut lucruri strălucitoare, aș fi făcut carieră în sculptură, aș fi călătorit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de a se mânji în stil Maria Antoaneta în ritualurile drăguțe ale altuia. Îndrăznesc să spun că dacă sora mea și soțul ei ar fi fost credincioși ai cultului Santeriei, li s-ar fi alăturat la fel de voioasă, rumenind măști și sacrificând capre. Azi, pe de-o parte ca să-i fac plăcere și pe de alta pentru că fotografiile mă convinseseră că era cazul s-o supraveghez mai îndeaproape, am însoțit-o pe Sheba în a doua ei escapadă la biserică. O notiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
focal: combinația perfectă dintre vreascurile numai bune de aprins și vânturile care răvășeau canionul, dintre izolare și pante. Așadar ce voia Allah de la el ? Să distrugă singurul loc rămas pe Pământ în care prezența Lui era încă evidentă ? Să-i sacrifice pe oameni pentru Dumnezeu sau pe Dumnezeu pentru oameni ? Irene era un shaitan, un diavol, dar celelalte femei, cu care coborâse pe Salmon, îi plăceau. Acum cel care era înfuria era Naji. Fratele lui obținuse tot ceea ce-și dorise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Numele de cod al pescărușului Pe țărmul unde ne-am dat întâlnire Atestă o existență Un exemplar al lui Dumnezeu Și pune soarele drept parafă Pe metafora de contact În urechea pruncului Cercel de diamant Nu l-am putea niciodată sacrifica pe azi N-am putea șterge linia de prietenie parcursă Ce a făgăduit poemului totul Nemaipăstrând pentru sine nimic Citesc poemul cu invidia celui flămând Cu amorul celui ce nu a iubit niciodată Nu și-a închinat armele și teritoriul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
milițienilor care coborâseră din mașină, încercând să-i țină ocupați, pentru ca noi să avem timp să dispărem de acolo. Erjika se strecură neobservată în spatele cantinei și luă o gură bună din sticla cu lichior pe care, tocmai voise să o sacrifice de capul țiganului. Creața, care fusese martoră la grozăvie luă și ea o înghițitură. Doar Sorina se abținu. Din curte se auzea urletul pedagogului: Gata... dați-i drumul în club! Nu s-a întâmplat nimic... În club toată lumea! Eu mă
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
iubește pe ea ca femeie. Mama nu l-a urmat pe tata în partea egolatră, chiar deloc. Eu nu văd nimic bun în asta. Să te lauzi o viață întreagă cu sacrificii și să te plângi mereu că te-ai sacrificat pentru alții. Iartă-mă, dar din proprie experiență pot să-ți spun că tot ce-mi venea în minte cu aceste ocazii, episoadele: din puțul reproșurilor, era replica: „Da’ cine te-a pus?”. Mircea: Friga E o vârstă, cam până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
s-a aplecat asupra planurilor cincinale ale Uniunii Sovietice, a studiat problema revoluției socialiste. În acei ani, continua demnitarul român, a luat naștere Frontul Plugarilor, al cărui președinte a fost ales. Dându-și seama că cei ce luptau cu abnegație, sacrificându-și viața pentru eliberarea poporului și fericirea lui erau comuniștii, Frontul Plugarilor începe să colaboreze cu Partidul Comunist Român. Colaborarea cu Partidul Comunist a fost o mare școală pentru dr. Petru Groza. Subliniind ce învățăminte a tras din colaborarea cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mișcat ostrovul de arbori și clădiri al Seraiul Vechi. Domnul Ghirgor Misir mă îndeamnă cu oarecare maliție să observ că expunerea sa, deși mi-a fost servită în stil înflorit, după moda răsăritenilor, totuși are îndestulătoare elemente europene. —Trebuie să sacrificăm Răsăritului și Apusului, a încheiat el. Poezia noastră domolește întrucâtva realismul domniei voastre, pe care eu îl socot mai mult critică decât literatură. După cât se vede din faptele riguros istorice pe care ți le-am înșirat, oamenii îndeobște stau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Helen nu-i mai pasă de problema noastră „domestică“ (adică rahatul de câine). E prea prinsă cu noua ei slujbă. Se „dă mare“ în fața noastră pentru că se învârte în cercul unor infractori notorii. Dacă aș fi crezut, după cât ne-am sacrificat pentru educația voastră, că fiica mea cea mică o să ajungă așa, nu v-aș fi trimis pe nici una din voi la școală. E mai dureros decât o mușcătură de șarpe să ai un copil nerecunoscător. Spune că persoana pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
lut ars sau din faianță lăcuită, care înfățișau cai sau girafe, în pofida interdicției religioase. Mai erau, firește, și principalele sărbători musulmane: Adha, Aid-ul cel mai mare, pentru care mulți locuitori ai Granadei se ruinau doar ca să procure o oaie pentru sacrificat sau ca să-și cumpere straie noi; Întreruperea Postului, când până și cei mai săraci făceau chiolhan cu nu mai puțin de zece feluri diferite de mâncare; Așura, zi consacrată pomenirii morților, dar în cursul căreia se făcea schimb de daruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ridicarea lui? Nicidecum. Eram condamnat să lupt împotriva lui sau să fug de el. În fața lui Selim Cuceritorul, care tocmai își masacrase, fără ca mâna lui Dumnezeu să-l rețină, tatăl, frații, laolaltă cu urmașii lor, și care avea să-și sacrifice curând trei dintre propriii săi fii, în fața acestui paloș al mâniei divine, exista un copil pe care eram hotărât să-l ocrotesc, să-l hrănesc la pieptul meu până ce va deveni bărbat, emir, gropar al imperiului, și va ajunge să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și a ajuns împărat. I-am urmărit drumul din Hispania până la Roma... Galba era magnific, cu mantia de general și un pumnal atârnat la gât. Totuși, prevestiri funeste l-au însoțit în drumul lui. În timpul marșului spre Roma, Galba a sacrificat victime ca să intre în grațiile zeilor. Însă un taur înjunghiat a reușit să se ridice, a venit repede spre Galba și, ridicându-se pe picioarele dinapoi, l-a stropit cu sânge... A fost un semn sigur că la Roma avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de tămâia divină. — Riturile tale misterice mă exasperează, izbucni Vitellius. Trebuie să mor și să renasc în numele lui Marte ca să devin un mare luptător, sau să mă supun încercărilor crude ale cultului zeului Mithra? Vezi să nu... Eu nu mă sacrific pe mine însumi! În cinstea zeilor îi sacrific pe gladiatorii mei. Pe ei îi omor - și te asigur că nu învie nici unul. Sunt victime pe placul zeilor. — Așa crezi? Atunci n-ai decât să sacrifici în continuare gladiatori, așa cum Galba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
izbucni Vitellius. Trebuie să mor și să renasc în numele lui Marte ca să devin un mare luptător, sau să mă supun încercărilor crude ale cultului zeului Mithra? Vezi să nu... Eu nu mă sacrific pe mine însumi! În cinstea zeilor îi sacrific pe gladiatorii mei. Pe ei îi omor - și te asigur că nu învie nici unul. Sunt victime pe placul zeilor. — Așa crezi? Atunci n-ai decât să sacrifici în continuare gladiatori, așa cum Galba sacrifică pui. — Și totuși, Galba ne conduce pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
să nu... Eu nu mă sacrific pe mine însumi! În cinstea zeilor îi sacrific pe gladiatorii mei. Pe ei îi omor - și te asigur că nu învie nici unul. Sunt victime pe placul zeilor. — Așa crezi? Atunci n-ai decât să sacrifici în continuare gladiatori, așa cum Galba sacrifică pui. — Și totuși, Galba ne conduce pe toți. Când vor veni nenorocirile anunțate de prevestiri? Vitellius izbi cu pumnul în masă. Speranța de a deveni împărat preschimbase în ură vechea lui loialitate față de Galba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pe mine însumi! În cinstea zeilor îi sacrific pe gladiatorii mei. Pe ei îi omor - și te asigur că nu învie nici unul. Sunt victime pe placul zeilor. — Așa crezi? Atunci n-ai decât să sacrifici în continuare gladiatori, așa cum Galba sacrifică pui. — Și totuși, Galba ne conduce pe toți. Când vor veni nenorocirile anunțate de prevestiri? Vitellius izbi cu pumnul în masă. Speranța de a deveni împărat preschimbase în ură vechea lui loialitate față de Galba. Peste puțină vreme, la calendele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
zeilor pentru a începe noul său consulat... — Eu zic că în ziua aceea, la Roma, cununa va cădea de pe capul lui Galba în timpul sacrificiului, ca o prevestire nefastă... Și mai zic că puii sacri pe care Galba trebuie să-i sacrifice în cinstea zeilor își vor lua zborul înainte să fie uciși. Îți spun că zilele împăratului Galba sunt numărate. Înseamnă că Galba va fi omorât? Cine îl va omorî? întrebă nerăbdător Vitellius; apoi se întoarse spre hangiu: Dă-i un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cum să știe că afară se iveau zorii. Oficiantul dădu semnalul. Se auzi sunetul dulce al anciei. Antonius stătea în genunchi, cu privirea pierdută. Fu ridicat de patru oficianți și condus din nou în templu. Acum, bazinul în care fusese sacrificat taurul era plin cu apă. Oficianții îl cufundară pe Antonius în apă și îl spălară. Parfumat, înveșmântat cu o mantie albă de lână, fu însoțit de-a lungul scării ce urca din templu până la o terasă. Pe câmpia învăluită încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
vreodată. Ținea ochii închiși. — Nu vei reuși niciodată, rosti vrăjitoarea rar, cu glas slab, ce venea parcă de departe - nu vei reuși niciodată să împlinești ritul care te-ar face să devii un bărbat curajos și cinstit. Nu te vei sacrifica pe tine însuți lui Marte. Nu tu vei lupta să devii împărat... Ca să devii împărat, îl vei pune să lupte pentru tine pe cel mai mare gladiator din lume, vei pune să fie uciși cei învinși; acesta va fi sacrificiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cât de abil e Skorpius. — Dar mâine vei fi în pulvinar cu Vitellius... Poate îl convingi să-l cruțe... — Să-l cruțe? zâmbi batjocoritor Antonius. Cum poți să crezi că Vitellius va cruța un gladiator pe care vrea să-l sacrifice în cinstea zeului? În cazul ăsta, clemența lui ar fi nefastă, căci ar stârni mânia zeului și i-ar împiedica proiectele mărețe... Avem o singură speranță: aici, la Augusta, oamenii sunt nebuni după Salix - e faimos, mulțimea îl iubește. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care Skorpius se prăbuși, chircindu-se de durere. Cu fața în nisip, urla, acoperit de sânge. Mulțimea aștepta să vadă cum i se taie gâtul, pentru că, într-un mod cu totul neașteptat, Skorpius, și nu Salix avea să fie victima sacrificată în amfiteatru. Unii începură să scandeze numele lui Salix. Alții li se alăturară. — Salix! strigă Valerius cât putu de tare. Salix! Nu-i venea să creadă că prietenul său era încă în picioare, în ciuda rănii, nu-i venea să creadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
important. Verdictul lui Vitellius... Cuprins de o bănuială cumplită, Valerius se uită spre pulvinar. Îl văzu pe Vitellius lângă balustradă. Din gestul lui înțelese, așa cum înțelesese și mulțimea, că Vitellius cerea moartea lui Salix. Vitellius voia ca Salix să fie sacrificat. Cum putea el, editor al acelor lupte, să nu țină seama de cererea publicului? Cum putea să ceară moartea, dacă un întreg amfiteatru ceruse ca gladiatorul să trăiască? — Nu poți! urlă Valerius. — Ba poate! strigă euforic tânărul cu păr negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
spuse Calvia. După cum știi, zilele acestea au loc Ludi Ceriales, iar azi se sărbătorește în arenă. Noaptea trecută am participat la procesiunea în cinstea lui Ceres, am aruncat nuci și prăjituri, potrivit obiceiului, am fost de față când a fost sacrificată scroafa pentru zeiță... Astăzi, la circ au loc curse de cai. Zgomotul copitelor trezește forțele ascunse ale Naturii, datorită cărora câmpiile noastre vor fi mănoase. Iar acum... Auzi lătrăturile acelea? Sunt vulpi. După tradiție, la idele lui aprilie sunt prinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
că am atinge mai repede scopurile pe care ni le propunem. N-ar fi fost oare mai înțelept dacă l-ar fi lăsat pe Valerius să-l sugrume pe Vitellius? Sigur, Valerius ar fi fost ucis imediat, ar fi fost sacrificat... Dar războiul civil ce afecta acum Italia ar fi fost evitat, iar Otho ar fi fost în viață și ar fi păstrat tradițiile Imperiului. Se întoarse spre maestru, care se oprise în spatele lui. — Mă bucur să te văd. Proculus nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]