3,072 matches
-
multă vreme că americanii vor interveni pentru a limita confiscarea Europei de Est de către sovietici. Alegerea lui Eisenhower, în 1953, a însemnat unul din acele momente de speranță nebună, care a ținut destul de mult, transformând în naivi spiritele cele mai sceptice (o amintire despre Șerban Cioculescu: „De data asta, copii, e sigur! Americanii vor interveni!“). Europa de Est sau patetica speranță: acesta ar putea fi rezumatul poveștii a mii de oameni închiși în spatele Cortinei de Fier, în secolul XX. Prima, adevărata cotitură a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Între această vizită ce anunța întorsătura de neprevăzut a sorții și deznodământ s-au scurs câteva luni, fără ca nimic să confirme vreo schimbare oarecare. Tatăl meu, căruia îi încredințasem secretul noutăților aduse de actriță din partea lui Jean L. M., era sceptic. Să obții punerea în libertate a unui deținut politic condamnat la opt ani părea absolut imposibil în vremea aceea. Era mai bine să nu crezi. Încetasem să mă mai gândesc la asta, când, într-o bună zi, a reapărut Securitatea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
O să-mi reiau munca la laborator.“ Dar Niculae repeta: „O să plecăm!“ Apoi, a apărut Sanda care mi-a dat explicații și m-a pus la curent cu tot ce se întâmplase și despre contactele cu familia din Franța. Eram cam sceptic. Încet, încet, am început să mă întremez, în urma unui regim de refacere treptată. Nu aveam buletin de populație și nici alt document asupra mea, așa că nu mă puteam duce la spital. Eram un nimeni, fără acte. Prin doctorul Bruckner de la
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
dintre ideile inițiale ale lui Habermas. Analizele asupra înnoirii spațiului public sub efectul de emergență al noilor media, care extind cadrul dezbaterii publice prin angrenarea actorilor anonimi, sunt, însă, în faza dezbaterilor controversate dintre optimiști (cf. Peter Dahlgren, 2000) și sceptici (pentru o sinteză a acestei abordări, a se vedea Rémy Rieffel, 2007). Așa cum remarcă autorul francez Rieffel, "internetul aduce multă speranță deoarece pare a putea lărgi spațiul de dezbatere. Cercetările prezente par a tempera totuși acest optimism. Desigur, internetul permite
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
publică și cea a profitului. În tabelul de mai jos sunt surprinse caracteristicile fiecăreia dintre ele: Logica partizană Logica publică Logica profitului Identificarea media cu Partidele politice Interesul public Audiența Raportarea la public Subiect Cetățean Consumator Rolul jurnalismului Dependent Independent Sceptic Dominant Cinic Stil jurnalistic Partizan Factual Descriptiv Interpretativ Metafora jurnalismului Câine-accesoriu Câine de pază Cerber Agenda este setată de Partide Partide Media Tabelul 6: Logicile curente în jurnalismul politic 1 Jurnalismul politic reprezintă un gen în sine, un anumit mod
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
etc. În urmă tratamentului cu ozon în terapia pungilor parodontale nu există efecte adverse și majoritatea pacienților mărturisesc o stare de bine. Eficacitatea în cadrul altor patologii rămâne încă incertă, experiența clinică fiind fragmentatăși neconcretizată. Cu toate acestea, medicină ortodoxă rămâne sceptică pentru că testele clinice controlate sunt puține, fiind considerate nesatisfăcătoare. Capitolul 10 SINELE DE IMOBILIZARE ADEZIVE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE Materialele disponibile actual în aplicarea șinelor de imobilizare pentru zona frontală trebuie să îndeplinească cerințe legate de durabilitate, comportament și estetică cerute
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
dovezi lămuritoare în acest sens. La fel, cei care s-au ocupat de scrierea textelor din Biblie nu au considerat necesară prezentarea unor dovezi lămuritoare pentru existența lui Dumnezeu. Anthony Flew prezintă o parabolă care ilustrează pozițiile credinciosului și ale scepticului: doi exploratori au ajuns pe într-o zonă defrișată din junglă unde existau numeroase flori și ierburi. Unul dintre ei (cel care îl reprezintă pe credincios) a considerat că acel pământ trebuie să fie îngrijit de un grădinar, iar celălalt
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
într-o zonă defrișată din junglă unde existau numeroase flori și ierburi. Unul dintre ei (cel care îl reprezintă pe credincios) a considerat că acel pământ trebuie să fie îngrijit de un grădinar, iar celălalt (cel care îl reprezintă pe sceptic) a considerat că nu există nici un grădinar care să se ocupe de acel pământ. Și-au ridicat corturile și au supravegheat zona, dar nu au văzut nici un grădinar. Credinciosul a găsit o altă explicație: grădinarul probabil că este invizibil. Cei
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
electrizat, dar fără nici un rezultat. Credinciosul nu s-a descurajat și a încercat să-i explice celuilalt că există un grădinar, dar este unul invizibil, intangibil, care nu lasă nici o urmă după el și care nu scoate nici un sunet. Exasperat, scepticul (poziția acestuia fiind împărtășită și susținută și de Flew) răbufnește: "dar în condițiile acestea, ce rămâne din afirmația ta inițială? În ce fel acest grădinar pe care îl descrii diferă de unul imaginar sau de un grădinar care pur și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fie convins că există o mireasă lângă el în fața altarului, înainte de a spune "Da"24. În concluzie, putem spune că atitudinea specifică filosofiei moderne de a respinge argumentele teiste nu este pe deplin nejustificată, chiar dacă a fost fundamental negativă și sceptică. Dovezile raționale sunt adesea considerate neconvingătoare din punct de vedere psihologic, lipsite de validitate logică, deficiente sub aspect epistemologic, inadecvate ontologic și/sau deplasate axiologic. Cu toate acestea, teistul trebuie să susțină existența lui Dumnezeu și importanța practică a acestui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nici o ființă y, David Lewis consideră că trebuie să ne raportăm la: măreția lui x în lumea actuală. O altă versiune a concluziei nu ar aduce după sine un interes teologic 248. În legătură cu pasajul crucial din "Proslogion", Graham Oppy este sceptic în legătură cu construcția "acel ceva decât nimic mai mare nu poate fi gândit". Se întreabă dacă această construcție este coerentă, și mai departe, dacă există un motiv întemeiat pentru a susține că existența în realitate este o proprietate prea- măritoare în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o înlănțuire de experiențe destul de dezvoltate pentru a se putea extrage din ele o identitate individuală)309. Revenind la Plantinga acesta încearcă, prin toate eforturile prezentate în capitolul referitor la modalitățile de re și modalitățile de dicto, să îi arate scepticului (cel care nu înțelege și se arată nedumerit în fața astfel de explicații) ce înseamnă faptul că, de exemplu, nouă este mod esențial compus. Explicația lui Plantinga oferă condiții de adevăr pentru propozițiile esențialiste, iar aceste condiții invocă doar noțiuni non-modale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
explicații) ce înseamnă faptul că, de exemplu, nouă este mod esențial compus. Explicația lui Plantinga oferă condiții de adevăr pentru propozițiile esențialiste, iar aceste condiții invocă doar noțiuni non-modale și de dicto. O astfel de explicație îl va ajuta pe sceptic să găsească, în cazul unei aserțiuni existențialiste, o judecată pe care să o înțeleagă și care să nu fie diferită de teza prezentată de esențialist 310. Modalitatea de dicto se referă la limbaj și la felul în care folosim limbajul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
prețuire exagerată a rațiunii logice, a raționamentelor. Dar, s-a constatat că gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginare. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. Aceasta atitudine sceptică, observată atât la oamenii simpli, cât și la cei cultivați, și-ar putea avea originea În existenta unor indivizi cu imaginație bogată, dar comozi, leneși, care nici nu-și fac cum trebuie obligațiile serviciului, darămite să creeze opere de valoare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prețuire exagerată a rațiunii logice, a raționamentelor. Dar, s-a constatat că gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginare. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. Aceasta atitudine sceptică, observată atât la oamenii simpli, cât și la cei cultivați, și-ar putea avea originea În existenta unor indivizi cu imaginație bogată, dar comozi, leneși, care nici nu-și fac cum trebuie obligațiile serviciului, darămite să creeze opere de valoare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
profesorul a afirmat că tatăl său era un om simplu, la care profesorul a întrebat imediat ce este acela un om simplu. El cunoscuse bine Țară, a iubit-o, deranjându-l de multe ori intervenția brutală a omului asupra naturii. Era sceptic în ceea ce privește salvarea ei (a naturii) de către om. I-au plăcut călătoriile și excursiile, apela frecvent la Mersul trenurilor. Făcea, împreună cu câte un coleg, călătorii scurte la obiective precum casă Mărțișor (a lui Tudor Arghezi), Porțile de Fier, insula Ada-Kaleh, Ciucea
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
ca niște profeți naturali ai lui Dumnezeu în lume”. (Modul teandric). Nichifor Crainic manifestă astfel o mare credință în revelațiunea naturală a lui Dumnezeu, între legătura acesteia cu revelația supranaturală, plasându-se la o distanță enormă de duhul protestant extrem de sceptic față de posibilitățile naturii create. „Dacă există o revelație naturală admisă de doctrina ortodoxă, nimic nu ne oprește s-o vedem realizându-se în lume în colaborare cu geniul, precum revelația supranaturală dată prin Iisus Hristos, se realizează mai departe în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adevărul pentru că ar fi prin natura sa sursă de eroare, ci pentru că el acceptă tot felul de "surse ale răului" exterioare care ne îndepărtează de adevăr. Prin această acceptare a posibilității de a cunoaște realitatea, Bacon nu poate fi considerat sceptic sau agnostic, ci doar un cenzor a unei forme de imaginar deja existente. Sursele erorii trebuie eliminate, dar pentru ca acest lucru să fie posibil ele trebuie mai întâi cunoscute și conștientizate. Trebuie să le cunoaștem natura și modalitățile în care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin educație. Este foarte dificil să îi eliminăm din mintea noastă ei identificându-se prin efectul de virusare cu totul cunoașterii. Singura șansă pentru a cunoaște "realitatea" constă în eliminarea virușilor după identificare, lucru care este foarte dificil putând fi sceptici cu întreaga cunoaștere. Trebuie să eliminăm idolii care sunt cenzorii cunoașterii noastre și să ne întoarcem la simplitatea începutului. În acel moment o nouă metodă ar avea șanse de reușită în crearea unei noi imagini asupra lumii care să nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
omul este măsura tuturor lucrurilor" și implicit că a te cunoaște pe tine însemnă a cunoaște și realitatea. Astfel că, acea posibilitate de a privi realitatea ca imagine a subiectivității este eliminată. Omul nemaifiind măsură a universului trebuie să fim sceptici cu acele cunoștințe și de aceea cunoștințele care nu sunt pe măsura noastră sunt asimilate în mod eronat de intelect. Microcosmosul uman nu mai este considerat în legătură directă cu macrocosmosul și nici o copie fidelă a acestuia, astfel, cunoașterea de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și celei renascentiste, dar nu doar atât. Meditațiile nu încearcă să destructureze universul existent ci să-l și reconstruiască. Primul pas al lucrării, cel al cenzurii, a fost considerat cel mai important și majoritatea interpretărilor pornesc de la îndoiala metodică. Metoda sceptica, a îndoielii, a fost considerată ca fiind esența meditațiilor, dar acestea depășesc cenzura accentul fiind pus pe reconstrucția universului dintr-o nouă perspectivă: cea a omului. Omul devine centrul universului, iar geneza lumii se realizează în jurul capacităților sale de a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un spațiu intim, un peisaj securizant. Este om al ordinii, un clasic prin structura intelectuală, drept pentru care în plan creator, cum subliniază și Eugen Simion, bunul-simț clasic învinge pe omul romantic din Heliade. Cel care a scris E. Lovinescu, scepticul mîntuit descoperă și remarcă giuvaieruri lirice într-un ocean de simple banalități preromantice și în unele locuri vag romantice, precum noroi de flăcări (inspirat comentat), sau tulburătorul vers: Lumina sa e vocea, prin ea vorbiți vederii și aș adăuga încă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
semne ale timpului nou. Organizarea vieții interioare în jurul slăvitei ibovnice este o dovadă de socializare a instinctelor. În ordine retorică, discursul erotic se caracterizează printr-un mare devotament față de obiectul erotic... Pann, Heliade, Conachi însuși sînt, pe rînd, pasionați și sceptici, bîrfitori, intoleranți față de femeie. Cei dintîi au cultul familiei, al treilea celebrează iubirea eternă. Asta dovedește o mișcare a spiritului față de obiectul erotic, o neliniște care silește poezia să se deschidă și să îmbrățișeze forme noi de sensibilitate. Arta de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
elaborării PDS, N. Iorga , Al. Tzigara Samurcaș ). „El constituie chiar un soi de fundal permanent pe care se proiectează orice fel de modernitate românească din secolul al XIX-lea până astăzi: un fundal refractar la Înnoire, În mare măsură autarhic, sceptic la orice modificare, deși nu suficient de articulat pentru a Împiedica mimetismul politic și cultural din orice perioadă, sceptic deasemeni la fiece europenizare, apărându-și mereu «nevoile și neamul»: «Cum am fost, așa rămânem».― (Alexandrescu 2008:140) Susținută intens deideologia
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
orice fel de modernitate românească din secolul al XIX-lea până astăzi: un fundal refractar la Înnoire, În mare măsură autarhic, sceptic la orice modificare, deși nu suficient de articulat pentru a Împiedica mimetismul politic și cultural din orice perioadă, sceptic deasemeni la fiece europenizare, apărându-și mereu «nevoile și neamul»: «Cum am fost, așa rămânem».― (Alexandrescu 2008:140) Susținută intens deideologia practicată de aceste blocuri de opinie, modernizarea În România a mers foarte repede și În contradicție cu o permanentă
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]