2,760 matches
-
Părea străină, avea trăsături necunoscute. Nu m-am abținut să nu întreb. ― E Mihaela? Sora ei, auzind teribila întrebare, a tresărit și a holbat ochii în așa fel că-i ieșiseră din orbite. ― N-o mai recunoști? Era așa de schimbată, încît îmi venea greu să cred în realitatea ei. Cu toate astea nu trebuia să mă mir de nimic pentru că această transformare avea toată îndreptățirea. Chiar de când ne despărțisem, Mihaela începuse să nu mai semene cu ea. Ce luminoasă, fragedă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
că vei face, zise Leej, nu are nici un sens. Nu-mi spune nimic. - Dar ce anume este? Era exasperat. - Trebuie să știu. - Dacă ți-aș spune ar interveni un nou factor și va schimba viitorul. - Dar poate că ar trebui schimbat. - Nu. Făcu un semn de negare. - Apoi, totul se încurcă. Îmi dă speranțe. Gosseyn se abținu cu greu. Era ceva. Însemna că-și va utiliza creierul secund. Deci, cu fiecare ocazie analogă, acest sistem de prezicere dădea rateuri. Ei aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
pământ, pe care stai, este ca o boală, bucata asta de pământ va dura mult, dar nu te va omorî, trebuie să reziști, trebuie să închizi ochii și să zbori de aici, trebuie să ajungi în grădina suspendată a dragostei schimbate, bucata asta de pământ, pe care stai, este plină de cârtițe și de minicerșetori murdari, negri pe obraji ca niște coșari, nu, nu aduc noroc, bucata asta de pământ se topește în lava aruncată de armata inamică, trebuie să te
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
toate felurile se aud, aerul din jurul tău e o hărmălaie, nu te păcăli, nu fugi, acum trebuie să stai, bea apa dulce a lacului michigan, când va seca el vei putea merge, vei putea merge mai departe către dragostea transiluminată, schimbată ca dintr-un anotimp în celălalt, ca dintr-o câmpie într-un munte, deocamdată tunetele nu încetează. strigăt eu m-am născut printr-o moarte, iubitul meu am fost o nou-născută salvată de transfuzii, un ghem de carne luptându-se
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
inimii tale. nouă deasupra: privește la viața elementelor esențiale ale cuibului vieții tale. toate aceste ape, pământuri, plante, animale și obiecte au fost inscripționate în genele tale, dar nu le ai putut avea până acum din cauza condițiilor nefavorabile. dragostea ta schimbată, purificată, și munca ta fără oprire le-au făcut pe toate să se dividă, să crească, dintr-o singură celulă a trupului tău fin. continui să uzi grădina suspendată a dragostei tale cu apa sfințită a lacului kanas, cu sudoarea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
când timpul tău înghite fără milă recoltele tale, căminul tău, femeia ta, infernul tău, oceanele tale fără maluri, utila ta piatră omfalos, în care îți sculptezi mușcăturile sacre. nouă deasupra: persistența este eficientă, începi să rozi cu dinții tăi proaspăt schimbați pântecul timpului tău, faci asta zi de zi, hrănit în ascuns cu nectar și ambrozie pe insula imaginației tale, rozi constant și rapid, ca veverițele-călugăr, praporele timpului tău, până când îți recuperezi femeia ta și bunurile tale, până când intri din nou
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
rămână scrise, cu corpul. scrise în timp, în coaja copacilor, în păturile de frunze verzi, în tine însuți și în dragostea ta, care trebuie să poarte efigii pentru a ajunge dragostea ta pe care ceilalți nu o văd, dragostea cea schimbată și limpede, de la izvorul întregii dragoste, de la buzele lui dumnezeu, la care de la început a fost cuvântul. ești tristă s-au prăbușit atomii de hidrogen peste privirea ta verde, țâșnind din ochii căprui atomii de carbon peste povestea noastră din
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fii inspirat și agil, ca animalul de pradă din memorie, să fii răbdător ca inima broaștei țestoase, mai este destul până când vei ajunge la prințesa ta, luo na, singura dintre toate prințesele care are o grădină suspendată, a unei dragoste schimbate, mai pure, care va fi toată a ta din momentul în care vei ajunge acolo. ai încredere în tine, respectă-i pe ceilalți și fii persistent. nouă în al patrulea loc: ai grijă, este alb afară, nu vei vedea decât
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tine, rădăcinile lui noduroase aleargă și ele prin pământ precum cârtițele, gărdulețul tău viu e verde-închis, e frumos, când vei ajunge în brațele prințesuței tale fantastice gărdulețul tău viu se va potrivi foarte bine în grădina suspendată a dragostei ei schimbate, purificate, care este numai a ta, numai pentru tine. nouă în al patrulea loc: draperiile tale sunt înalte, ele au fost brodate de o sută de mâini lucrătoare cât tu ai alergat către dragostea ta, au ajuns, iată, foarte înalte
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
oarbă, și poate zări pătuțul tău înnegrit alunecând tandru pe zăpada cea albă, de când a părăsit-o cavalerul midir este foarte geloasă, va fi geloasă și pe prințesa ta strălucitoare, știind că tu te îndrepți către ea cu o dragoste schimbată, purificată, va vrea să o transforme pe luo na într-un lac mic, tu nu trebuie să permiți ca asta să se întâmple, trebuie să scoți chiar acum din desaga-fără-fund cearceaful alb de picnic, cu care să camuflezi de îndată
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pentru mine de-a lungul anilor, cum mă vor purta nostalgiile spre locurile aceste, și suferința că n-o pot reîncepe identic această viață. Iar dacă voi reveni, voi jelui de cel mai mic lucru pe care îl voi găsi schimbat. Într-un timp, noaptea, marea era superbă. Am asistat cu adorație la toate prefacerile lunii, care lumina toată apa, și fiecare părticică de val scânteia. Era o feerie, și nu sunt cuvinte pentru a o descrie, nici culori pentru a
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cu rezervele imense de vitriol și bilă ale gazdei. Alan intenționase, categoric, să dreneze chistul cu totul. Apoi, dacă mai avea timp, ar fi vrut să mai meargă două mile până la East Finchley ca să verifice dacă pansamanetul lui Bull trebuie schimbat. Măcar atât putea face și el, ținând cont de... ținând cont de faptul că urma să plece în ziua următoare la Wincanton, la Competiția Educațională a Autorității pentru Sănătate. — Rahat, băga-mi-aș, la naiba! înjură și blestemă Alan, lovind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
respectat aici. Împart celula cu o pereche de troglodiți pe lângă care tu ești Lebăda de pe Avon. Unul e aici pentru jaf, celălalt pentru viol. Asta-i tot ce-ți pot spune despre ei, John, îmi zise el cu o voce schimbată, mai tremurătoare, mai nesigură, doar știi că nu eu ar fi trebuit să fiu aici. Tu ar fi trebuit să fii aici. Numai discuția asta îmi lipsea. — Cum adică? l-am întrebat eu. Ne aflam în sala de recreație, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Poate, doar o idee. — Sunt uimită, spuse ea. Arăți cu totul altfel. — Cum așa? — Te-ai lăsat de băut? Pari mult mai stăpân pe tine. — Și tu. Tu arăți la fel, dar mai stăpână pe tine. Dar arăta, într-adevăr, schimbată. Dobândise ceea ce își dorise de atâta timp. Era acel ceva pe care îl vezi urcându-ase ori coborând din mașini, sau răzbătând din spatele luciului magazinelor de bijuterii, sau în holurile unui hotel ca acesta. E strălucirea cu o dublă protecție contra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Scrii cuvintele, John. Eu am făcut-o. Eu știu. Mâna i s-a strecurat în fâșia argintie, ultima curelușă, ultima graniță. După un timp s-a auzit un ticăit slab, umed, regulat, sunetul gumei mestecate. — Vron, spuse ea, cu voce schimbată, Vron în toată măreția ei. Poezia trupului lui Vron oferă imaginea adevăratei frumuseți. Plăcerea e filosofia lui Vron. Fericirea e religia ei. Iubirea este arta ei... Vron. Se întoarse. Făcea eforturi să-și țină gâtul drept. Mai era o oglindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a apărut: Creatorii și lumea lor, la Institutul de teorie literară și folclor fiind, îl vede într-o zi pe marele critic venind cu volumul la subsioară în care era reprodusă și cronica sa la Enigma Otiliei dar cu titlu schimbat: “Suntem totuși departe de Balzac”. Papadima se aștepta îngrijorat să înceapă furtuna. “Spre uluirea tuturor celor de față a început să ne citească liniștit cronica”... în final, cu același calm neașteptat, Călinescu întrebă: “Ei, ce zici, Papadima?” la care întrebatul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
științei căreia-i deschide drum peste orice dubii, neprevăzut, incertitudini, abis... Papadima îi făcuse o cronică la romanul său: În credința celor șapte sfeșnice, text pe care îl integrează volumului de mai târziu Creatorii și lumea lor dar cu titlu schimbat: Un ctitor de suflete: Victor Papilian. Și ce frumos scrie despre acest savant, unul din cei mai curajoși martiri ai prigoanei și orgiilor penitenciare comuniste, Înalt Prea Sfințitul Valeriu Anania în Rotonda plopilor aprinși, prelatul și prolificul creator de cultură
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
germ. Lup) -Lupescu i-a devenit soție și moștenitoarea unei averi comprimată în conturi și averi adunate hulpav din truda poporului. Acest „rege”, pe lângă faptul că s-a strecurat în țară pe ușa din spate a istoriei (1930), a promovat, schimbat, transformat, împărțit, natjocorit și suspendat dictatorial partidele existente după ce făcuse și experiența unui partid personal cu un patriarh culpabil moral și ceva mai înainte cu un savant istoric egolatru, ahtiat de reclama celebrității, plin de trufia care de atâtea ori
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Obiecte expuse, fortificațiile și construcțiile de aici, ne arată că suntem un popor cu o veche istorie care poate spera la un viitor pe măsura faptelor sale glorioase. Semnătură indescifrabilă * 106 24 august 1985 O regăsesc mereu aceeași și parcă schimbată, plină de nostalgie și parcă îngândurată și impasibilă de trecerea timpului. Fie ca timpul să-i aducă mai mulți vizitatori și poate și lor să le îmbălsămeze sufletul cu sfințenie și credință. Semnătură indescifrabilă * Azi 19 iunie 1986, O zi
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
cu un calm care tribunului Caius Silius i se păru înspăimântător de nefiresc pentru vârsta lui. Îi păru rău că-i spusese toate acestea. Însă discuția se termină, fiindcă Gajus se întoarse spre grajduri și îi spuse tribunului, cu glas schimbat: — Ți-l încredințez pe Incitatus al meu. Nu știu de ce tata nu-mi îngăduie să-l duc la Roma... Dragul lui Incitatus părea să fi înțeles - dacă nu că micul său cavaler pleca, măcar că era cuprins de o mare durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
frumos ondulat. Nu știa însă ce să-i răspundă, așa că în cele din urmă zise, mințindu-se singur: — Calpurnius nu cred că-i primejdios. Pe chipul lui frumos, bronzat se citea neliniștea. Dintr-odată li se adresă ofițerilor, cu glas schimbat: Avem mijloace să ne apărăm. Patru legiuni la granițele de răsărit și trei în Aegyptus, precum și două flote: Classis Pontica și Augusta Alexandrina. Aghiotantul Creticus îl privi surâzând cu buzele strânse; ceilalți încuviințară. Germanicus îl mângâie iar pe fiul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
trezise prizonier împreună cu întreaga curte, încuviința pierdut. Gajus se îndrepta spre ei; îl văzură și, pentru prima oară, toți îi făcură loc să treacă. Îl văzu și Macro; ochii îi străluciră. Îl salută militărește, ostentativ, și-i spuse cu glas schimbat: Dacă tu îmi îngădui, eu plec. Gajus încuviință; între timp, pretorienii blocaseră deja intrările vilei; mai întâi ocupaseră turnul de semnalizare, împiedicând transmiterea mesajelor. Macro ieși zgomotos împreună cu gărzile sale de corp, în timp ce curtenii lui Tiberius se lipeau de ziduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
grandioase. — Împăratul seamănă cu Julius Caesar, care nu făcea și nici nu poruncea să se aducă sacrificii în cinstea zeilor, spuse cu reproș un preot bătrân. Și el, la întoarcerea din Aegyptus, după povestea cu Cleopatra, avea mintea cu totul schimbată... S-a auzit apoi că dincolo de Aricia, pe malul lacului aflat deasupra unui vulcan stins, se deschisese un șantier misterios. Veneau acolo meșteri tâmplari din munți, dulgheri de la Misenum, Tarentum, ba chiar de la Alexandria; se descărcau sute de bârne, nenumărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
până și ei îl considerau un extremist exaltat și periculos. Asiaticus se gândi însă că nu era cazul să-l potolească. În asemenea situații, violența oarbă era mai convingătoare decât vorbele. Saturninus continua înșiruirea: — Și acel cryptoporticus, cu harta imperiului schimbată după cum a vrut el, o să-l umplem de gunoaie; și acel obeliskos înălțat în Circus Vaticanus - dărâmați-l, legați-l cu funii și doborâți-l... Oamenii comentaseră uimiți lunga călătorie a monumentului aceluia enorm și indescifrabil, ce mersese de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se hotărî să meargă împreună și să-i spună că ea nu se mai împacă și să nu își mai facă speranțe degeaba, că dorește chiar să bage divorț. - De ce te grăbești? Mai ai răbdare, să te convingi că mam schimbat. Dacă nu vrei să vii înapoi, măcar nu băga divorț. Am de gând să mă fac popă. Deja mă pregătesc cu părintele, mă ajută mult, vreau să dau examen la seminar în vară. O să-mi dea recomandare. -Îmi pare
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]