3,463 matches
-
că nu-i va pedepsi decât trupul, materia filosofului, și nu pe el însuși, nici realitatea și nici adevărul lui. Când același îi caută pricină și amenință că o să-i taie limba, el și-o mușcă cu dinții și-i scuipă în obraz o bucățică. Chiar dacă aceeași anecdotă i se mai atribuie și lui Zenon din Elea, să reținem că istorioara face din Anaxarh un om pe care puterea nu-l sperie, pe care cei puternici nu-l impresionează, care nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ale hedonismului. 9) Și apoi să râzi... III. Hipparh și „viața cea mai plăcută cu putință” 71 1) Un discipol atipic. 2) Vademecum hedonist. IV. Anaxarh și „natura îndrăgostită de plăcere” 77 1) Să-ți muști limba și s-o scuipi... 2) Filosoful preafericit. Momentul al doilea - Întrebuințări terapeutice ale cuvântului: sofistica antiphoniană 81 V. Antiphon și „arta de a scăpa de mâhnire” 83 1) O reparație pentru sofiști. 2) Antiteza lui Socrate. 3) Inventarea psihanalizei. 4) Dușmanul legilor. 5) Hedonismul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ele, ci pentru că mă cunoști pe mine. Înțelegi? Lumea asta mă sperie, Faulques. Mă Înspăimântă, fiindcă mă plictisește. Detest faptul că toți idioții se proclamă parte din Omenire, toții debilii se ascund În spatele Justiției, toți artiștii Îi zâmbesc ori Îl scuipă, ceea ce-i același lucru, pe negustorul de artă ori pe criticul care Îi inventează. Când părinții m-au botezat, mi-au greșit numele cu câțiva milimetri. Astăzi, ca să supraviețuiești În caverna ciclopului, trebuie să te cheme Nimeni. Da. Cred că
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
duce la un rezultat invers, dar la fel de nesatisfăcător. Vreme de trei sute de ani trupul lui Adam rămîne lipsit de suflet, pînă cînd Arhontelui Îi vine În minte ideea să Înghită animale spurcate, precum șarpele, scorpionul, cîinele, pisica, broasca și să scuipe acest groaznic amestec asupra sufletului. Apoi, astupîndu-i lui Adam anusul, Îi suflă pe gură sufletul. Din pricina dezgustătorului său Înveliș material, sufletul rămîne În trup. Acest mit frust poate crea nedumeriri pînă ajungem să recunoaștem În el o versiune deformată a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
doua zi, ne-au scos pe hol și ne-au aliniat. A venit tovarășa Cebuc, reprezentanta partidului, Împreună cu câțiva generali: „Ia să-i vedem pe ăștia careă vă ia dracu, ați făcut Brașovul de rușine”. Treceau pe lângă noi și ne scuipau. Am reușit să slăbesc cel puțin 12-13 kg, În 7-8 zile. M-au bătut În fiecare zi și nu mă lăsau să dorm. Ofițerii cu care am avut de-a face au avut un comportament care a lăsat de dorit
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai spirituală; - ca trofeu, simbolizează victoria, recunoașterea curajului și a meritului, consacrarea eforturilor. Este interesant de observat că în anumite situații e simbolul autorității, în aceeași măsură poate să dezvăluie o situație de supunere, de constrângere sau de dominare. A scuipa, a lăsa bale, a saliva În plan simbolic, saliva este învestită cu numeroase puteri și funcții. În vis, este interpretată în funcție de scenariul oniric. Aspectul pozitiv se regăsește în salivare, echivalent simbolic al dorinței fizice (acțiunea fiziologică a salivării) și materiale
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
salivării) și materiale, afective, sexuale. Verbul «a salivaă se aplică oricărei tentații sau excitații. Saliva are și o funcție fecundantă (crearea lumii în anumite mituri) și curativă (animal care își linge rănile). Aspectul negativ se regăsește în faptul de a scuipa, semn al disprețului și respingerii, sau în curgerea balelor, expresie a invidiei și geloziei. În plus, balele sunt asociate atât cu bebelușul, cât și cu bătrânul senil, și marchează în ambele cazuri o regresie, o lipsă de control, o situație
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
cu bebelușul, cât și cu bătrânul senil, și marchează în ambele cazuri o regresie, o lipsă de control, o situație de dependență. Există însă cazuri în care scuipatul benefic și protector. Însoțește, din acest motiv, jurământul, sau lupta (boxerul care scuipă în mănuși, pentru a-și spori forța). A crea, artă A crea sau a admira opere de artă, în vis, pune accentul pe potențialitățile subiectului. Fie este actor și creator, ceea ce înseamnă că își exploatează talentele în mod fericit sau
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
de față; neapărat; nerăbdător; nerepetabil; ca niciodată; nimic; nou; now; nu; obligat; oboseală; oportunitate; ore; pe urmă; pictor; pijamale; plecare; plictiseală; plimbare; plîng; plouă; poate; precipitare; privire; punctual; recent; e relativ; respirație; să mă sune; sărbătoare; sărută-mă; scriere; scris; scuip; seminar; serviciu; siguranță; speranță; stau; stres; școală; nu știu; talent; test; în acest timp; tîrgui; mai tîrziu; tot; totul; trăiește; unde; urau; vară; veni; venit; veșnicie; vin; vis; vise (1); 709/178/62/116/1 adevăr: minciună (232); sinceritate (82
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
parlamentar; parte a corpului; parte a feței; pasiune; pene; periculos; peșteră; picătură; piele; pîine; plisc; poftă; probleme; prostie; puf; pufos; pungă; pupă; pupă-mă; răbdare; răutăcioasă; răutate; relaționare; respingere; respirație; rîde; rîu; de rîu; rotund; rotundă; rujată; salivă; sărut; scanare; scuipat; senzuală; sex; sfîntă; simț; simțuri; sincer; slobodă; sobă; spălat pe dinți; speranță; spune; spurcat; stricată; sunete; de șarpe; șoapte; ca o șură; tată; umed; urechi; uriașă; urla; uscat; uscată; vorbărie; vorbe înțelepte; vorbește mult; cea cu care vorbește; vorbitoare; zice
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apă (64); în sec (22); sec (19); a mînca (17); noduri (14); gură (13); pastile (13); foame (12); gît (12); îneca (11); hrană (10); salivă (10); mănîncă (9); suporta (9); bea (8); înghețată (8); pastilă (8); greu (7); mănînci (7); scuipa (7); mesteca (6); nod (6); durere (5); apa (4); bomboană (4); gălușca (4); înecat (4); limba (4); măr (4); repede (4); a suporta (4); a accepta (3); aer (3); gumă (3); înec (3); înghite (3); limbă (3); mîncat (3); saliva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mărul; medicamente; mesteci; mic; mîncă; moduri; momeala; multe; nașpa; neajunsurile; neam-neam; necesitate; negustos; neobservat; nevoie; nod în gît; ordonat; ou; parcurge; pastila; pămîntul; păși; pătură; pîine; place; pod; poftă; prăjitură; prăpăd; produs; răbda; răbdare; reflex; a reține; a rumega; savura; scuipă; set; sete; în sine; sîmbure; sorbi; stăruință; stele; stop; stupiditate; suc; sunet; supă; supărat; supraviețuiește; ști; tolera; totul; trage; trăi; a trece peste; trece peste; uita; pe unii; ușor; vărsa; vorbe (1); 767/214/70/144/0 însă: dar (339
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ovul; oxigen; palmă; pepene; perpetuare; pîine; plantare; plantat; plînge; pomi; pornire; prieteni; primăvara; producere; prunc; pungă; purificare; puține, rară; rasă; răsai; a răsări; de răsărită; regenerare; relaxare; renaștere; rocă; rodire; ronțăit; ros; de roșii; roșu; ruj; sarcină; sămînțar; sărată; a scuipa; seacă; secol; semeni; semințe de floarea-soarelui; sîmburi; soare; soi; sol; spanac; sparge; speranțe; spermatozoid; stare; suc; susan; tare; tărîță; țară; ulei; un nou început; urmare; urmă; varză; văcuță; vegetație; viața; vișină; zăcăminte; zămos (1); 785/248/90/158/0 sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înspăimîntător; lașitate; liniște; lucru; mereu; mister; năluci; neașteptat; nebunie; necaz; necredincios; necunoscut; neesențial; negativ; negru; nemișcat; nenorocire; nesigur; nevoie; niciodată; nu am; nu îmiplace; nu; o lumina; oraș; oribilă; paralizie; pedeapsă; pierdere; plîngi; problemă; puternică; ramă; rău; răutate; regret; retrăire; scuipi în sîn; seara; sechele; sentiment; slab; șoarece; șoareci; speranță; sperie; strășnicie; strigăt; suferință; sunet; tare; tăcere; temător; tragedie; transpirație; trapă; trecătoare; trece; tremur; tremurat; tremurătură; tresări; tresăriri; trist; tristețe; tunet; umbla; Voldemort; vulnerabil; vulnerabilitate; zmei (1); 805/ 171/45/126
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
briză (2); copiat(2); efort(2); expiră (2); foc (2); frige (2); fuma (2); ger (2); gură (2); iute (2); împinge (2); lup (2); miros (2); nai (2); ofta (2); putere (2); puternic (2); răcoare (2); răcori (2); răsuflă (2); scuipă (2); șoaptă (2); șuiera (2); trompetă (2); vorbi (2); abur; aburi; aerul; aleargă; alergare; an; arde; aruncă; astm; azi; bani; a bate; bea; bine; boabe; bolnăvicios; buză; buze; cei 3 purceluși; ciorbă; cînepă; copia; a copia; în corn; da jos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
firească. Totuși, dacă doriți să stăpâniți sistematic qigong-ul pentru a vă menține sănătatea pe termen lung, trebuie să urmați un curs de qigong. Dacă în timpul exersării se adună în gură salivă, înghițiți-o în trei reprize. Niciodată să nu o scuipați. Dacă în timpul exersării vă simțiți obosit, concentrați-vă o vreme pe zona aflată la două degete sub ombilic, sau treceți la respirația firească. Practicați qigong în natură sau într-o încăpere liniștită, bine aerisită. Nu exersați imediat după masă. Nu
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
la stomatolog. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Clătiți-vă bine gura cu apă sărată caldă. Sau plimbați prin gură puțin alcool, dar nu-l înghițiți. Plimbați prin gură 5 secunde o soluție de peroxid de hidrogen 3% și scuipați-o. Țineți pe obrazul afectat, timp de 10 minute, o pungă cu legume înghețate sau cu gel refolosibil înghețat, înfășurată într-o pânză. Puneți un săculeț cu ceai negru cald și umed. Mâncați mai mult dovleac, pepene verde, castravete de
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Din nefericire, conștiința neputinței e mai puternică: „Drama mea: sunt un violent pornit pe calea înțelepciunii, un violent care se emasculează, care-și reprimă toate pornirile. Care-i adevărata mea natură, care-mi sunt poftele? Să trag palme, să-i scuip pe oameni în față, să răcnesc, să-mi târăsc victimele pe jos, să le calc în picioare, să urlu, să mă zvârcolesc. / Mi-am impus exercițiul înțelepciunii ca să-mi reprim furia, iar furia mea se răzbună de câte ori poate” (III, 67
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ocazia, hai să rîdem mai departe, învățătorul meu suprem, și să-ți spun că tare mi-ar da prin cap să mor, înțelegi, dar recunosc că gestul ăsta nu-i de nasul meu... Și infirmitatea asta mă doare ca un scuipat în obraz, ca o palmă, ca o trădare, dragule. Așa că hai să ne astupăm gura cu cîntece și rîsete! Irina: (stăpînindu-și cu greu plînsul) Alex, avem destule pe cap, nu ne mai chinui și tu! Alex: (foarte aproape de Mihai) O
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
s-au tras toate! Și dacă o să fie și mai rău decît este, tot de la liniște, de la consens o să ni se tragă...! Marieta: Auzi! Da tu ce vrei, să se bată lumea cap în cap, să se-njure, să se scuipe? Apoi dacă asta e democrația, atunci mai bine era așa cum era! Costache: De ce pui tu mereu gaz pe foc! Marieta: Ca să te bagi tu în vorbă, de aia. Octav: (după ce se izolează) Vezi, Ovidiu, pe-aici sîntem... Și tu îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
iar în fereastră se punea o carafă cu must de sfeclă. Pentru a dezlega casa de toate făcăturile, moașa deznoda toate lucrurile pe care le găsea în gospodărie.253 Pentru a-l feri de deochi, moașa își face cruce, îl scuipă pe copil și bate pământul cu piciorul, zicând: "Să se așeze toate deochiturile / Cum se așează pământul / Sub lume, sub țară / Sub toate cară. / Așa să se așeze / Toate durerile / Tot deochiatul ..." 254. Când începe copilul să meargă în picioare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înăcrească agurida, dă cu chisoiul* cu care ai pisat-o pe la nasul bă ieților mici, și de acreală plîng, și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în ziua de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi în fîntînă, în budăi*, că faci albeață. Albeața la ochi, neînvechită, se lecuiește dacă se pisează zahăr de gheață și de cafè, se presură în ochi ș-apoi se pune petecă udă. Este „unt de ou“ (însă cine-l poate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
suflă peste ea, ca sufletele păcătoșilor să se ducă departe. (Gh.F.C.) Pentru a îmbuna apele, oamenii le dau poame și bani. (Gh.F.C.) Nu boteza doi copii în aceeași apă. (Gh.F.C.) Aplecate Cînd ești bolnav de aplecate*, să-ți freci cu scuipat mîna. Arginți Să nu vinzi lucrurile care le-ai căpătat de pomană, că Dumnezeu îți trece banii în numă rul „arginților“, și-ți merge rău. Arhanghel Cînd un mort trece pe drum, cei ce au casele pe mar ginea drumului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bune de afumat pentru oameni și vite la boale, spaimă ș.a. Ban Cînd te mănîncă palma stîngă, ai să iei bani; iar cînd te mănîncă cea dreaptă, ai să dai. B De primești bani lunea e semn bun. Cînd te scuipi pe haine fără voie, de unde nu gîndești ai să iei parale. Lunea nu e bine să dai bani, căci toată săptămîna vei da. Se crede că, spre a avea totdeauna bani în casă, este bine a bate cu cuiul un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
barbă și cu mustăți, îți va veni cineva. Bardă Să nu lași barda cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Bășică Se crede că dacă cineva capătă pe partea dreaptă beșici, pe acela îl vorbește cineva de bine. Dacă scuipi în foc, se fac beșici pe limbă. Bășină După ce te speli, să nu te ștergi niciodată pe masa de pînză, căci te beși întotdeauna; ajungi beșinos de nu mai poți ținea beșinele. Bătaie Cînd îți asudă palmele, ai să iei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]