112,413 matches
-
este aceasta o insultă adusă unuia dintre cele mai vechi popoare ale Europei. De fapt trebuie să-l înțelegem pe acest Dodon. El își merită solda. Săpând puțin mai adânc ar fi dat de slavii ruși care au apărut prin secolul IX, dar moldovenii nu pot fi mai vechi ca slavii (rușii) „de la care am provenit” - vă mai amintiți probabil despre aceste teorii smintite din perioada sovietică. Analizând perioada istorică cuprinsă în aceste făcături pretins istorice se observă totuși un „progres
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
făcut, de asemenea, domnitorii Petru Rareș (1541) (în această perioadă transilvăneanul Nicolaus Olahus (Valahul) scria despre „...unitatea de neam, origine, limbă și obiceiuri a românilor din cele trei principate românești”) și Ioan Vodă cel Viteaz (1574). Realizarea acestui vis de secole al tuturor românilor, fie și de scurtă durată, a fost făcută de marele Mihai Viteazul la 1600. ”...Unire pe care cu armele în mână au dorit să o săvârșească Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul...” spunea mai târziu M. Kogâlniceanu
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
sufletul. Pietrele și pomii dansează în versurile poetului. Versul lui Gani Pllana este viu. El ”sărută” cu iubire sânul patriei. În acest timp aritmetic, poetul cântă despre Kosova sa frumoasă, acest boboc de trandafir spălat cu sânge și sacrificii prin secole, pentru a fi liber și neatârnat, pentru a fi o Doamnă demnă în vatra gliei albaneze, o ”mireasă” frumoasă în inima Europei. Poetul se exprimă clar, cu versuri care izvoresc din inimă, cu titluri plin de sens, dar și cu
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
opreliști, nimic imposibil. De aceea, spiritul precum și imaginea exact ale clar-divinului apar necondiționat tocmai pentru că este nevoie: „Hava/ călătorește dincolo de orizont fără itinerar/ fără pașaport fără carnet de identitate/ a uitat să ia un pic de dor/ călător neobișnuit/ în secolul douăzeci și unu./ Hava/ se vindecă în negura vărateca/ croncănit de cucuvea uimită-n gravitate/ cu brațe deschise trece Curcubeul/ în frontieră nu se oprește/ alergând dincolo de maraton/ anunțul triumfului o dezvelește în ogeacul soarelui/ mormânt, vale, plăgi, dorul i se scurge
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
vărateca/ croncănit de cucuvea uimită-n gravitate/ cu brațe deschise trece Curcubeul/ în frontieră nu se oprește/ alergând dincolo de maraton/ anunțul triumfului o dezvelește în ogeacul soarelui/ mormânt, vale, plăgi, dorul i se scurge pe pământ./ Hava/ pornit-a în secole spre Omer/ în bătăliile din povești/ dezbat în Parlamentul lui Çabej, Jokli/ dezleagă nodurile odinioare ale limbilor indoeuropene/ acolo unde se ascund legendele pentru Domnul pământului/ albaneză vorbesc în Arenă științei „mai bieții fricoși”/ le-am dat dovadă lexicul folosit
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
conduce spre o permanentizare a unui eu predispus la lumesc, la mistic, la real și la imaginativ. De fapt, beneficul constă miraculos în ramificația iubirii, într-o epopee demnă de a fi spusă și receptata. În „Focul pleoapelor”: „Lâni:... câte secole am călărit/ pe cărările ursului în peșteri de marmură/ în muntele uscat flori am semănat/ Hava:.. erau ore, minute/ nu erau secole trecute pe valurile stâncoase/ luna am atins-o cu mâini legate/ ne-au alintat ochii verzi/ Lâni:... tremura
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
în ramificația iubirii, într-o epopee demnă de a fi spusă și receptata. În „Focul pleoapelor”: „Lâni:... câte secole am călărit/ pe cărările ursului în peșteri de marmură/ în muntele uscat flori am semănat/ Hava:.. erau ore, minute/ nu erau secole trecute pe valurile stâncoase/ luna am atins-o cu mâini legate/ ne-au alintat ochii verzi/ Lâni:... tremura amintirile-n pleoapa/ adâncul oceanului cu vârtejul apelor/ în sertarele noastre renaște soarele/ Hava:... am crescut stejari și pini/ cu extaza vanturilor
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
Coborând din ireal să cunosc realitatea / Mă cutremur constatând cât de neagră-i libertatea // Cu noianul de-ntâmplări ce le buchisesc din carte / Retrăiesc dezamăgit Ziua Viselor Deșarte / În zadar m-am străduit pe trecut s-aștern uitare / Într-un secol când pământul devenit-a închisoare!” (Retrăiri). Dacă vei căuta grăuntele de aur în muntele de steril, cu stăruință și răbdare și fără idei preconcepute, poți afla în cărțile lui Virgil Ciucă, acea năzuință spre o lume mai bună, eliberată de
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
că soarta societății în care trăiești, este condamnată” (Ayn Rand, 1950) Cât de mult se potrivesc situației de astăzi din acest colt de țară atât de prost guvernat, cum este Basarabia aceste cuvinte scrise mai mult de o jumătate de secol ... Citește mai mult „Când vei constata că, în scopul de a produce, trebuie să obții aprobarea de la acei care nu produc nimic, când vei observa cum banii se scurg spre cei care nu activează în bunuri, ci în favoruri, când
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
că soarta societății în care trăiești, este condamnată” (Ayn Rand, 1950) Cât de mult se potrivesc situației de astăzi din acest colt de țară atât de prost guvernat, cum este Basarabia aceste cuvinte scrise mai mult de o jumătate de secol ... XIX. VALERIU DULGHERU - SUNTEM ÎMPINȘI PE MARGINEA PRĂPASTIEI, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015. „Mda...nene Iancule...am fost și am rămas „o soțietate fără prințipuri”...va să zică, nu le-am avut de prea mult
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
Articolele Autorului Observând tot mai des tendința tot mai evidentă a omului modern de a-și concentra toată inteligența și tehnologia pentru a construi obiecte din ce în ce mai mari, am hotărât să analizez modificările apărute în comportamentul și mentalitatea acestuia în ultimul secol. Ca prim exemplu, ar fi dimensiunea casei omului. Dacă în urmă cu sute de ani, locuința omului era una modestă ce asigura doar spatiul necesar adăpostirii de intemperiile naturii, în ultimul secol, observăm construirea unor case/vile ce dețin un
GRANDOMANIA ŞI FRUSTRĂRILE OMULUI MODERN de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380712_a_382041]
-
apărute în comportamentul și mentalitatea acestuia în ultimul secol. Ca prim exemplu, ar fi dimensiunea casei omului. Dacă în urmă cu sute de ani, locuința omului era una modestă ce asigura doar spatiul necesar adăpostirii de intemperiile naturii, în ultimul secol, observăm construirea unor case/vile ce dețin un număr impresionant de camere, piscină, terenuri de tenis sau golf, după buzunarul fiecăruia. În aceste vremuri, totul este grandios, fără pic de pragmatism, iar de cele mai multe ori, numărul mare de camere al
GRANDOMANIA ŞI FRUSTRĂRILE OMULUI MODERN de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380712_a_382041]
-
proletcultism întârziat, din perioada de tristă amintire gestionată de Al. Toma, pe un diapazon autorizat și cel puțin surprinzător al lui Nicolae Manolescu: credeam că reportajul literar a dispărut de la Geo Bogza, când iată-l apărut după un sfert de secol (pag. VII). În realitate, ca și în scenariul narativ al scriitorului, experiența muncii brutale de pe șantierul militar al „Transfăgărășanului” este năucitoare pentru Mitiță și camarazii săi, pe fondul Jocului de-a armata, cu valențe rococo de Operetă, în care bravii
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
Când îl vedeam pe scena, mintea mea țesea linii cu care să-i schitez personalitatea căutând omul de dincolo de cortină. Ceea ce atunci era numai o presupunere, acum devenise o certitudine. Florin Piersic și-a pus amprenta pe ultima jumătate de secol și mai bine, dar pentru toți cei care-l știm din anii tinereții, imaginea tablou care s-a fixat în mintea tuturor este cea a unui Făt-Frumos. Acum când l-am întâlnit, deși se apropie de 80 de ani, încă
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
de către Principesa Moștenitoare și Principele Radu în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă, arabă și cehă. Evenimentul va avea loc în Holul de Onoare al Castelului Peleș. • După ceremonie, Corpul Diplomatic va fi invitat la „Dejunul Diplomatic”, o tradiție instituită în secolul al XX-lea de Casa Regală. Evenimentul va avea loc în Sala de Muzică. Cu această ocazie, Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” va susține un concert. • Accesul presei este liber. Ceremonie de învestire a Furnizorilor Regali la
TRENUL REGAL DE ZIUA MARII UNIRI-PROGRAMUL DETALIAT de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380740_a_382069]
-
de tăcereDe zidul cu fantasme trecătoareîn zori se nasc dorințe din durereCând sângereaza razele de soare... XXIX. SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016. Să ne amintim de Eminescu În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ . Luceafăr blând al devenirii noastre Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi. Citește mai mult Să ne amintim de Eminescuîn secolul de lupte răvășitDin traci s-a înălțat către zenitLuceafărul poporului român ținuturilor dacice stăpân.Plecarea lui în lumi necunoscuteA-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glieSă ne jertfim, să nu fim colonie.Chemat de Zeu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Actualitate > 150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE Autor: Cornelia Curtean Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Peste câteva luni se va împlini un secol și jumătate de la fondarea Casei Regale a României. Sărbătoarea de Crăciun a fost petrecută, deci, în Familia Regală a României timp de o sută și cincizeci de ani. Sărbătoarea Nașterii Domnului este cea mai intimă, mai personală și mai definitorie
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
Crăciunul rămâne, prin structura sărbătorii și felul bucuriei care unește sufletele, sărbătoarea cea mai “de familie” dintre toate. Astăzi, când omul modern are tot mai multă nevoie de confort afectiv, de suport familial și de identitate spirituală, povestea de un secol și jumătate a Crăciunului regal capătă contururi încântătoare. În anii noștri, fotografiile Castelului Săvârșin împodobit de Crăciun, când clădirea însăși devine un mare pom luminat, fac înconjurul societății românești. Toată lumea se identifică, așa cum a făcut-o, începând cu mijlocul secolului
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
secol și jumătate a Crăciunului regal capătă contururi încântătoare. În anii noștri, fotografiile Castelului Săvârșin împodobit de Crăciun, când clădirea însăși devine un mare pom luminat, fac înconjurul societății românești. Toată lumea se identifică, așa cum a făcut-o, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, cu Crăciunul regal. An de an, Săvârșinul este un reper al societății românești, în ultimele zile de decembrie. Românii de la Bârlad și Madrid, de la Caracal și Torino, de la Chișinău și Carei vor să știe ce gătește, de
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
Regelui o carte ilustrată de Crăciun, un album, o sticlă de vin, ciocolată, bomboane de pom, biscuiți și portocale. Sărbătoarea din palat, o clădire aproape golită de mobilier și conținut în acel an 2001, la întoarcerea Regelui după jumătate de secol de absență, era însă una istorică. Ultimul eveniment găzduit de Regele Mihai la Palatul Elisabeta fusese, undeva, în decembrie 1944, când Majestatea Sa și Regina Elena, într-o atmosferă cam lugubră și bizară, ofereau ceai și o proiecție de film
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
au un început mult mai îndepărtat, undeva în decembrie 1866, când tânărul Principe Suveran Carol găzduia, în modestul său Palat Domnesc de pe Calea Victoriei, primul Crăciun în România. Bradul împodobit de Crăciun pare a fi o tradiție adusă în Germania, în secolul al XVII-lea. Există mărturii că obiceiul bradului împodobit întâi cu mere, conuri sau nuci, ar fi existat, încă din secolele al XV-lea și al XVI-lea, mai ales în țările scandinave, când apare cutuma creștinilor devotați de a
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
de pe Calea Victoriei, primul Crăciun în România. Bradul împodobit de Crăciun pare a fi o tradiție adusă în Germania, în secolul al XVII-lea. Există mărturii că obiceiul bradului împodobit întâi cu mere, conuri sau nuci, ar fi existat, încă din secolele al XV-lea și al XVI-lea, mai ales în țările scandinave, când apare cutuma creștinilor devotați de a aduce în casele lor brazi împodobiți. Există, însă, cercetări potrivit cărora folosirea crengilor de brad, precum și a coroanelor și ghirlandelor din
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
european precreștin și că ele s-au transmis, după convertirea la Creștinism, în obiceiul scandinav de decorarea a casei și al hambarului cu frunze de brad, pentru a speria și îndepărta răul. Din Scandinavia, obiceiul ar fi trecut în Germania secolului al XVII-lea. Tradiția nu a cuprins, însă, întreaga societate germană decât în secolul al XVIII-lea. Atunci, bradul începe să fie iluminat cu lumânări aprinse, iar prezența lui în casele oamenilor devine un fapt obișnuit. Bradul de Crăciun ajunge
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
scandinav de decorarea a casei și al hambarului cu frunze de brad, pentru a speria și îndepărta răul. Din Scandinavia, obiceiul ar fi trecut în Germania secolului al XVII-lea. Tradiția nu a cuprins, însă, întreaga societate germană decât în secolul al XVIII-lea. Atunci, bradul începe să fie iluminat cu lumânări aprinse, iar prezența lui în casele oamenilor devine un fapt obișnuit. Bradul de Crăciun ajunge la Curtea Regală a Marii Britanii prin bunicul Reginei Maria, Principele Consort Albert, la mijlocul secolului
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]