2,486 matches
-
mergând la toalete sau utilizând mica sa oglindă de buzunar pe care o are întotdeauna asupra sa, sau chiar privindu-și imaginea pe dosul lingurilor, în geamuri sau în vitrine). Anticipare, atenție și gânduri obsedante Terapeutul îi explică Isabellei aspectele secvențiale ale tulburării sale, rezumate în tabelul următor, și îi cere să menționeze elementele care corespund cazului său personal. Tabel 2. Secvențele temerilor sociale Moment Descrierea secvențelor Cazul Isabelle Inainte de apariția situațiilor sociale Amplificarea riscurilor legate de situație. Rememorarea tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bani, de a-și pierde facultățile mentale și cu ideea că fiica sa nu-și găsește un scop în viață. Cea de a doua etapă Marie începe cu neliniștile financiare. Tehnica „săgeții descendente” îi permite să descrie, printr-o înlănțuire secvențială de afirmații, consecințele de care se teme pornind de la neliniștea de bază și mergând cât de departe posibil în înlănțuirea de temeri. Terapeutul o ajută repetându-i întrebările: „Ce s-ar putea întâmpla dacă...? Ce s-ar putea întâmpla mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
modele conceptuale recente și cercetări care permit o mai bună înțelegere a mecanismelor psihologice implicate. Puține cercetări au evaluat schimbările care pot fi atribuite unei componente terapeutice specifice (de exemplu, expunerea cognitivă versus antrenamentul pentru rezolvarea problemelor versus relaxare). Studii secvențiale ar permite observarea schimbărilor obținute cu ajutorul fiecărui component, înțelegerea acțiunii lor specifice și a eficienței relative a acestora și identificarea unei modalități optime de abordare a unor mecanisme psihologice. Deoarece schimbările terapeutice sunt evaluate cu ajutorul valorilor subiective bazate pe impresia
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
hemodinamice a stenozei. B. tehnici radiologice: 1. radiografia renală simplă - este utilă pentru aprecierea dimensiunilor renale, evidențierea calculilor radioopaci, malpoziția cateterului de dializă peritoneală (Fig. 30). 2. tehnici care utilizează substanță de contrast: a. urografia intravenoasă (UIV) - constă în radiografii secvențiale efectuate la anumite intervale prestabilite, înainte și după administrarea substanței de contrast, pentru urmărirea structurii și funcției aparatului renal (de la rinichi până la vezica urinară inclusiv) (Fig. 31, Planșa II). Funcția se referă la capacitatea de secreție a substanței de contrast
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pentru orice supă de pește, căci toate depind în mod esențial de speciile ce pot fi pescuite în regiunea respectivă. Din multitudinea de fierturi din pește de pe continentul nostru, doar câteva împărtășesc o anumită tehnologie de preparare. Aceasta este fierberea secvențială, în două etape, iar cele mai cunoscute zemuri astfel gătite sunt acea bouillabaisse (denumirea provine din expresia „quand ça bouille, tu baisses le feu“, adică „atunci când fierbe, scazi focul“) din Provence, uha rusească, szegedi halászlé (maghiară, bineînțeles) și ciorba noastră
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care urma un fel de mâncare pe bază de carne; masa se termina cu un desert.“ Altfel spus, bizantinii practicau un fel de serviciu à la russe avant la lettre (oare de la ei l-au luat rușii?), caracterizat prin prezentarea secvențială a mâncărurilor, ordinea apariției lor pe masă fiind în funcție de gust, savorile sărate precedându-le pe cele dulci, în timp ce Occidentul, până la începutul secolului al XIX lea, a păstrat uzanța medievală de a servi, la un banchet, „șarje“ succesive de feluri de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
meseanul înfuleca o ciozvârtă de berbec și, între două înghițituri de carne, mai gusta și dintr-un desert. După cum afirmă medicul Constantin Caracaș, în primii ani ai secolului al XIX-lea, mesele boierești de la noi erau servite după modelul bizantin, secvențial: antreuri (pește afumat, icre, măsline, salamuri, brânzeturi), apoi o supă de pasăre ori de vită, pilaf turcesc și, la urmă, dulcețuri și fructe. Iată un element de originalitate în raport cu Occidentul. Este greu de presupus că felurile de mâncare sofisticate, precum
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ordine specificată. Structurile de date pot fi clasificate după mai multe criterii: după modul de selectare a componentelor: structuri cu acces direct, atunci când o componentă poate fi selectată, fără a ține seama de celelalte componente ale structurii; structuri cu acces secvențial, atunci când localizarea unui element se face printr-un proces de parcurgere a mai multor componente, conform cu ordinea acestora; după suportul de memorie pe care se creează structura de date: structuri de date interne (șir, masiv, înregistrare, liste, arbori); structuri de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
transferate în memoria internă. Accesul și organizarea fișierelor Organizarea fișierelor înseamnă definirea regulilor de dispunere fizică a articolelor pe suport. Metodele de organizare a fișierelor sunt de două tipuri: clasice (elementare) și mixte (derivate). Metodele clasice de organizare sunt: organizarea secvențială, organizarea directă, organizarea secvențial-indexată, organizarea relativă. Organizarea secvențială presupune dispunerea articolelor pe suport unele după altele, în ordinea obținerii lor, după criterii stabilite de utilizator. Consultarea fișierelor secvențiale se poate face prin citirea articolelor în ordinea în care apar pe
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Organizarea fișierelor înseamnă definirea regulilor de dispunere fizică a articolelor pe suport. Metodele de organizare a fișierelor sunt de două tipuri: clasice (elementare) și mixte (derivate). Metodele clasice de organizare sunt: organizarea secvențială, organizarea directă, organizarea secvențial-indexată, organizarea relativă. Organizarea secvențială presupune dispunerea articolelor pe suport unele după altele, în ordinea obținerii lor, după criterii stabilite de utilizator. Consultarea fișierelor secvențiale se poate face prin citirea articolelor în ordinea în care apar pe suport, accesul fiind secvențial. Ca urmare, timpul de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
tipuri: clasice (elementare) și mixte (derivate). Metodele clasice de organizare sunt: organizarea secvențială, organizarea directă, organizarea secvențial-indexată, organizarea relativă. Organizarea secvențială presupune dispunerea articolelor pe suport unele după altele, în ordinea obținerii lor, după criterii stabilite de utilizator. Consultarea fișierelor secvențiale se poate face prin citirea articolelor în ordinea în care apar pe suport, accesul fiind secvențial. Ca urmare, timpul de acces este destul de ridicat, actualizarea fiind greoaie și lentă. Aceste fișiere sunt recomandate atunci când prin program se prelucrează toate articolele
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
secvențial-indexată, organizarea relativă. Organizarea secvențială presupune dispunerea articolelor pe suport unele după altele, în ordinea obținerii lor, după criterii stabilite de utilizator. Consultarea fișierelor secvențiale se poate face prin citirea articolelor în ordinea în care apar pe suport, accesul fiind secvențial. Ca urmare, timpul de acces este destul de ridicat, actualizarea fiind greoaie și lentă. Aceste fișiere sunt recomandate atunci când prin program se prelucrează toate articolele conținute sau un număr mare al acestora. Fișierele secvențiale se utilizează și ca fișiere de salvare
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în care apar pe suport, accesul fiind secvențial. Ca urmare, timpul de acces este destul de ridicat, actualizarea fiind greoaie și lentă. Aceste fișiere sunt recomandate atunci când prin program se prelucrează toate articolele conținute sau un număr mare al acestora. Fișierele secvențiale se utilizează și ca fișiere de salvare/arhivare. Avantajul lor constă în faptul că pot fi organizate pe orice tip de suport (adresabil sau nu, reutilizabil sau nu). O operație tipică pentru fișierele secvențiale este sortarea. Sortarea reprezintă rearanjarea unui
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
un număr mare al acestora. Fișierele secvențiale se utilizează și ca fișiere de salvare/arhivare. Avantajul lor constă în faptul că pot fi organizate pe orice tip de suport (adresabil sau nu, reutilizabil sau nu). O operație tipică pentru fișierele secvențiale este sortarea. Sortarea reprezintă rearanjarea unui fișier secvențial la nivel fizic într-un alt fișier secvențial, după un anumit criteriu aplicat unei părți a articolelor (de obicei, un câmp), parte numită cheie de sortare. Sortarea poate fi efectuată după mai
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
utilizează și ca fișiere de salvare/arhivare. Avantajul lor constă în faptul că pot fi organizate pe orice tip de suport (adresabil sau nu, reutilizabil sau nu). O operație tipică pentru fișierele secvențiale este sortarea. Sortarea reprezintă rearanjarea unui fișier secvențial la nivel fizic într-un alt fișier secvențial, după un anumit criteriu aplicat unei părți a articolelor (de obicei, un câmp), parte numită cheie de sortare. Sortarea poate fi efectuată după mai multe chei. În acest caz, prima cheie este
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
lor constă în faptul că pot fi organizate pe orice tip de suport (adresabil sau nu, reutilizabil sau nu). O operație tipică pentru fișierele secvențiale este sortarea. Sortarea reprezintă rearanjarea unui fișier secvențial la nivel fizic într-un alt fișier secvențial, după un anumit criteriu aplicat unei părți a articolelor (de obicei, un câmp), parte numită cheie de sortare. Sortarea poate fi efectuată după mai multe chei. În acest caz, prima cheie este cea care hotărăște ordinea și numai dacă două
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
este cea care hotărăște ordinea și numai dacă două articole au aceeași valoare pentru aceasta, se ia în considerare a doua cheie, pe urmă a treia cheie etc. Din această cauză, cheile se numesc chei primare, secundare, terțiare etc. Fișierele secvențiale se pot concatena, adică din două fișiere se poate obține un al treilea fișier, sortat în aceeași ordine. Organizarea directă (selectivă) stochează și gestionează înregistrările pe suport pe baza unor procedee de repartizare (randomizare). Plecând de la un element al înregistrării
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
fixe și numerotate crescător, de la 0 la n. Fiecare zonă (casetă) poate conține sau nu un articol. Orice articol poate fi identificat prin numărul de ordine al casetei corespunzătoare, număr ce se numește cheie relativă; accesarea articolelor se poate face secvențial, direct (aleator) sau dinamic. Spre deosebire de fișierele secvențiale, care au articolele aranjate compact, cele relative pot avea zone neutilizate între articole. Corespondența dintre articole și numerele de casetă se realizează prin formule matematice, numite formule de randomizare sau repartizare. Organizarea secvențial-indexată
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
n. Fiecare zonă (casetă) poate conține sau nu un articol. Orice articol poate fi identificat prin numărul de ordine al casetei corespunzătoare, număr ce se numește cheie relativă; accesarea articolelor se poate face secvențial, direct (aleator) sau dinamic. Spre deosebire de fișierele secvențiale, care au articolele aranjate compact, cele relative pot avea zone neutilizate între articole. Corespondența dintre articole și numerele de casetă se realizează prin formule matematice, numite formule de randomizare sau repartizare. Organizarea secvențial-indexată are o largă utilizare în practică deoarece
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
aranjate compact, cele relative pot avea zone neutilizate între articole. Corespondența dintre articole și numerele de casetă se realizează prin formule matematice, numite formule de randomizare sau repartizare. Organizarea secvențial-indexată are o largă utilizare în practică deoarece permite atât accesul secvențial, cât și accesul direct. Suporturile utilizate trebuie să fie adresabile. Fișierele indexate sunt ansambluri de articole logice, așezate unul după altul, în ordinea crescătoare sau descrescătoare a valorii cheii de articol. Cheia de articol este un câmp sau rezultatul evaluării
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
unul după altul, în ordinea crescătoare sau descrescătoare a valorii cheii de articol. Cheia de articol este un câmp sau rezultatul evaluării unei expresii de câmpuri din structura articolului fișierului indexat. Fișierele index înlătură limitele fișierelor prezentate anterior: la fișierele secvențiale, accesarea greoaie din cauza timpului de răspuns mare; la fișierele relative, folosirea ineficientă a suprafeței de memorare. Prin operația de indexare, fișierului i se atașează un tabel în care sunt păstrați indecșii - informații auxiliare pe baza cărora sunt reperate rapid articolele
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cu numărul înregistrărilor din fișierul de date. Fiecare înregistrare conține valoarea câmpului cheie a articolului din fișierul de date, plus adresa fizică de pe suport (număr cilindru, număr pistă, număr sector) a acelei înregistrări. La consultarea fișierului se parcurge mai întâi secvențial tabela de indecși. Când valoarea cheii de căutare devine egală cu valoarea cheii din index, se preia adresa din index și astfel se ajunge la înregistrarea de pe suport. Consultarea articolelor din fișierele index poate fi realizată secvențial sau direct. Prin
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
parcurge mai întâi secvențial tabela de indecși. Când valoarea cheii de căutare devine egală cu valoarea cheii din index, se preia adresa din index și astfel se ajunge la înregistrarea de pe suport. Consultarea articolelor din fișierele index poate fi realizată secvențial sau direct. Prin mod de acces se înțelege tehnica de regăsire a înregistrărilor conținute într-un fișier. Accesul poate fi: secvențial, direct (selectiv, aleator) și dinamic. Accesul secvențial presupune regăsirea înregistrărilor în ordinea în care acestea au fost dispuse pe
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
adresa din index și astfel se ajunge la înregistrarea de pe suport. Consultarea articolelor din fișierele index poate fi realizată secvențial sau direct. Prin mod de acces se înțelege tehnica de regăsire a înregistrărilor conținute într-un fișier. Accesul poate fi: secvențial, direct (selectiv, aleator) și dinamic. Accesul secvențial presupune regăsirea înregistrărilor în ordinea în care acestea au fost dispuse pe suportul tehnic. Pentru a localiza înregistrarea n, este necesară parcurgerea tuturor celor n - 1 înregistrări precedente. Orice tip de fișier poate
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
la înregistrarea de pe suport. Consultarea articolelor din fișierele index poate fi realizată secvențial sau direct. Prin mod de acces se înțelege tehnica de regăsire a înregistrărilor conținute într-un fișier. Accesul poate fi: secvențial, direct (selectiv, aleator) și dinamic. Accesul secvențial presupune regăsirea înregistrărilor în ordinea în care acestea au fost dispuse pe suportul tehnic. Pentru a localiza înregistrarea n, este necesară parcurgerea tuturor celor n - 1 înregistrări precedente. Orice tip de fișier poate fi accesat secvențial. Astfel, fișierele secvențiale sunt
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]