2,466 matches
-
humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare musculi pronatoris teretis") este mai mic și mai profund, fiind situat sub capul humeral, și are originea
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
superioară ("arcus dentalis superior"). Marginea sa liberă descrie o curbă cu concavitate posterioară numită arcada alveolară ("Arcus alveolaris"), în care sînt săpate cavități numite alveole dentare ("Alveoli dentales"), pentru rădăcinile a opt dinți supriori. Alveolele dentare, despărțite între ele prin septuri interalveolare ("Septa intralveolaria"), se îngustează în profunzime. În alveolele dinților multiradiculari (molari) se văd și septuri interradiculare ("Septa interradicularia") care separă rădăcinile acestor dinți. Pe fața anterioară (externă) a apofizei alveolare se văd reliefurile alveolelor dentare, proeminențile alveolare ("Juga alveolaria
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
Arcus alveolaris"), în care sînt săpate cavități numite alveole dentare ("Alveoli dentales"), pentru rădăcinile a opt dinți supriori. Alveolele dentare, despărțite între ele prin septuri interalveolare ("Septa intralveolaria"), se îngustează în profunzime. În alveolele dinților multiradiculari (molari) se văd și septuri interradiculare ("Septa interradicularia") care separă rădăcinile acestor dinți. Pe fața anterioară (externă) a apofizei alveolare se văd reliefurile alveolelor dentare, proeminențile alveolare ("Juga alveolaria"); relieful cel mai pronunțat este determinat de canin. Procesul alveolar lipsește la sugar, apare o dată cu dentiția
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
iar satul Găgeni se va alipi com. Dejoi. Satul PĂSCULEȘTI - În anul 1795 localitatea era o mahala a satului Ciumagi. Denumirea vine, cel mai probabil, de la numele Păscu, foarte frecvență în zonă.Aparține de com. Lădești după Legea administrativă din sept. 1950. Satul DEALUL CORNII - În documentul din 2 sept.1580 al domnitorului Mihnea Turcitu v.v se spune că„Peste Cerna, spre răsărit,în capul Cornii s-a însemnat un stejar ca semn de hotar”. Denumirea vine de la numele Cornea
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
PĂSCULEȘTI - În anul 1795 localitatea era o mahala a satului Ciumagi. Denumirea vine, cel mai probabil, de la numele Păscu, foarte frecvență în zonă.Aparține de com. Lădești după Legea administrativă din sept. 1950. Satul DEALUL CORNII - În documentul din 2 sept.1580 al domnitorului Mihnea Turcitu v.v se spune că„Peste Cerna, spre răsărit,în capul Cornii s-a însemnat un stejar ca semn de hotar”. Denumirea vine de la numele Cornea, probabil proprietarul dealului de lângă sat.
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
ul ("") este un os nepereche, situat în planul median, întins între corpul osului sfenoid și podeaua foselor nazale și formează partea postero-inferioară a septului nazal. Are forma unei lame osoase trapezoidale asemănându-se cu un fier de plug. Prezintă 2 fețe (dreapta, stânga) și 4 margini (superioară, inferioară, anterioară, posterioară). Se articulează cu osul etmoid (lama perpendiculară), sfenoid, ambele maxile, ambele oase palatine și
Vomer () [Corola-website/Science/325314_a_326643]
-
forma unei lame osoase trapezoidale asemănându-se cu un fier de plug. Prezintă 2 fețe (dreapta, stânga) și 4 margini (superioară, inferioară, anterioară, posterioară). Se articulează cu osul etmoid (lama perpendiculară), sfenoid, ambele maxile, ambele oase palatine și cu cartilajul septului nazal. Partea cuneiformă a vomerului ("Pars cuneiformis vomeris") este porțiune anterioară a vomerului, de formă unui ic. Fețele vomerului (dreaptă, respectiv stângă) sunt netede și participă la formarea peretelui medial (septal) al foselor nazale. Pe ambele fețe se află șanțuri
Vomer () [Corola-website/Science/325314_a_326643]
-
nazală ("Crista nasalis") mediană a maxilei și osului palatin de pe planșeul cavității nazale. Marginea anterioară a vomerului este cea mai lungă margine, oblică în jos și înainte, se articulează posterior cu lama perpendiculară a osului etmoid, iar anterior cu cartilajul septului nazal. Marginea superioară a vomerului este cea mai groasă, și este despicată în două lamele - aripile vomerului ("Ala vomeris"). În șanțul antero-posterior dintre aripile vomerului se fixează creasta sfenoidală inferioară și ciocul sfenoidului ("Rostrum sphenoidale"), se formează astfel un canalul
Vomer () [Corola-website/Science/325314_a_326643]
-
se păstrează în mai mare măsură decât la alți pești osoși. La majoritatea speciilor, în stare adultă, dinții lipsesc. În intestin există o valvulă spirală bine dezvoltată. Orificiul anal este separat de cel urogenital. Lamele branhiale depășesc numai cu puțin septul pe care sunt prinse. La partea anterioară a ventriculului inimii se găsește un con arterial. Aparatul urogenital este apropiat de acela al peștilor cartilaginoși. La masculi, canalele deferente trec prin substanța renală și se deschid în ureter. Nu există un
Condrosteeni () [Corola-website/Science/326027_a_327356]
-
Iul 1869), dădea glas unei prejudecăți istorice, când afirma că susținerea doctrinei Trinității nu este rea intenție, ci o dovadă a „îmbătării cu vinul Babilonului”, știind că „pe baza acestei doctrine a fost înălțată Papalitatea”. J. N. Andrews (RH, 7 sept. 1869: 84), mai moderat, afirma: „Fiul lui Dumnezeu ... Îl are ca Tată pe Dumnezeu, având, într-un anumit punct din veșnicia trecută, un început al zilelor”. Până în 1942, în cadrul mișcării adventiste nu a fost introdus oficial crezul în doctrina trinității
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
Aproximativ un sfert din toate infarctele miocardice sunt „silențioase”, fără durere în piept sau alte simptome. În baza patologiei infarctul miocardic acut se poate împărți în două categorii principale: Subendocardial: implică o suprafață mică în peretele subendocardiac a ventriculului stâng, septul ventricular, sau mușchii papilari. Zona subendocardiacă este deosebit de expusă ischemiei. În context clinic infarctul miocardic pe baza modificărilor ECG poate fi în continuare subclasificat în: Expresia "atac de cord" este folosită uneori incorect pentru a descrie moartea cardiacă subită, care
Infarct miocardic () [Corola-website/Science/322129_a_323458]
-
concert-maestrul Ioan Fernbach pe care directorul artistic al festivalului, impresionat de virtuozitatea sa instrumentală, l-a prezentat publicului drept un Romario al violinei." (Ioan Tomi, Orchestra Filarmonicii “Banatul” - vedeta Festivalului Internațional de Muzică de la San Luis Brazilia, ziarul Timișoara, 28 sept. 2002) „O altă dimensiune a muzicianului o relevă activitatea sa în Cvartetul „Timișoara”, ajuns la o ținută de excelent nivel [...]. Notorietatea sa este afirmată nu doar în țară, ci și în Bulgaria, Italia (14 concerte!), Germania, Franța, Rusia, Ucraina, Ungaria
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
al școlii timișorene de vioară - Ioan Fernbach, revista Orizont, 20 nov. 1987 Mihai Sorin Lazăr, Măiestrie și grandoare, Renașterea Bănățeană, 10 aug. 1999 Ioan Tomi, Orchestra Filarmonicii “Banatul” - vedeta Festivalului Internațional de Muzică de la San Luis Brazilia, ziarul Timișoara, 28 sept. 2002 http://www.agenda.ro/eugen-cuteanu-un-nume-ce-nu-poate-fi-despartit-de-viata-muzicala-banateana/1196 http://www.discogs.com/artist/Ioan+Fernbach http://www.viata-medicala.ro/*articleID 6531-dArt.html http://www.ceeol.com/aspx/issuedetails.aspx?issueid=7099f7b2-772f-4101-ac55-1ea9c8eb9031&articleId=807e8a2a-0af2-4cfe-8b7e-7a89835cd726 http://connection.ebscohost.com/c/articles/84312225/internetul-ca-mijloc-integrat-n-studiul-viorii http
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
Biroul de avocatură al lui Atanasie Nasta din București, strada Naum Romniceanu, este evacuat ca urmare a rechiziționării imobilului de către MAI. 1948 Atanasie Nasta își mută domiciliul și cabinetul de avocatură, în condiții ingrate, pe strada Calomfirescu ( o singura cameră). sept.1949 Atanasie Nasta se căsătorește la București cu Paula Gabriela Popescu (1928-2008) - aceasta va intra în cinematografie ca monteur, în 1958, urmând să lucreze cu regizori români (Jean Georgescu, Sergiu Nicolaescu, Iulian Mihu, Andrei Blaier, George Vitanidis) și francezi ( Henri
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
neuronale. O regiune importantă în sinteza de GnRH este zona preoptică a hipotalamusului, care conține cei mai mulți neuronilor ce secretă GnRH. În cursul dezvoltării embrionare, neuroni GnRH sunt originari din regiune nazală și migrează în creier, unde se răspândesc pe teritoriul septul medial și al hipotalamusului. GnRH este secretat în fluxul sanguin și este transportat la nivelul hipofizei anterioare prin sistemul port hipotalamo-hipofizar, sistem descoperit de Grigore T. Popa și Una Fielding. În celulele hipofizare GnRH se fixează pe receptorul său membranar
Hormonul eliberator al gonadotropinelor () [Corola-website/Science/327873_a_329202]
-
crampe musculare, colaps nervos, neuropatie periferica, insuficientă hepatică și deces. Aceste proprietăți toxice sunt similare cu cele ale compușilor anorganici ale arsenicului. Efecte cronice. Toxicitatea cronică a verdelui de Paris este similară cu toxicitatea compușilor anorganici de arsen: conjunctivita, perforația septului nazal, tulburări gastrointestinale, hiperpigmentare cutanata, hiperkeratoza, hiperhidroza, dermatita (posibilă sensibilizare), anemie, tulburări hematopoietice, neuropatie periferica și afectarea ficatului. Efecte asupra reproducerii și dezvoltării prenatale. Nu există date. Efecte mutagene. Nu există date cu privire la un efect mutagen "in vitro" sau "în
Verde de Paris () [Corola-website/Science/330587_a_331916]
-
(n. 12 ianuarie 1947, Roșiori Jud. Bacău) este o economistă, profesor universitar emerit și membru al Consiliului Fiscal. A urmat Liceul Teoretic Nr. 3 Bacău (sept. 1960 - aug. 1964), apoi a absolvit Facultatea de Finanțe și Credit din cadrul Academiei de Studii Economice din București în anul 1969 (șef de promoție). A obținut titlul de doctor la Academia de Studii Economice în anul 1983, teza fiind elaborată
Tatiana Moșteanu () [Corola-website/Science/330612_a_331941]
-
(n. 21 septembrie 1914, Aiud - d. 11 iunie 1990, Brașov) a fost un atlet de performanță, profesor de educație fizică și sport. S-a născut la Aiud, la 21 sept. 1914, în casa din str. Ion Creangă nr. 6. Studii elementare și medii la Coegiul Bethlen din Aiud, Examenul de Bacalaureat - 1931. Studii universitare între anii 1931 - 1935 la Institutul de Educație Fizică și Sport din București, unde a absolvit
Bako Arpad () [Corola-website/Science/334947_a_336276]
-
cu artera interventriculară anterioară și urmează în partea stângă a șanțului coronarian unde anastomozează pe fața posterioară a cordului cu artera coronară dreaptă. Ea dă naștere la ramuri ascendente arteriale și ramuri descendente ventriculare , ce irigă atriul și auriculul sting, septul intertrial, nodulul sinoatrial, ventriculul stâng și trunchiul pulmonar. Artera cronară dreaptă- apare la nivel sinusului drept al aortei, se situează între trunchi pulmonar și auriculul drept, înglobat de țesut adipos. Apoi urmează șanțul coronarian coborând pe șanțul interventricular-ramura interventriculară posterioară-
Artere coronare () [Corola-website/Science/336984_a_338313]
-
Pictori de azi la Balcic”, finalizată cu o expoziție de grup ”Pictori de azi la Balcic” la Institutul Bancar Român (iunie) și la Muzeul de Artă din Constantă (august). Cu ocazia deschiderii Festivalului și Concursului Internațional George Enescu (1 - 22 sept. 2007), a fost selectat să participe cu lucrări la expoziția “Europa în sunet și culoare”. În februarie 2008 a avut lucrări selectate la expoziția de grup “Balcic. Școală de la Marea Neagră” la Galeriile Arcade din Bistrița (5-25 februarie), iar în perioada
Vitalie Butescu () [Corola-website/Science/337524_a_338853]
-
James Swindler, Oana-Maria Pastae, Cerasel Cuteanu (eds.), Democracy, Liberalism and the Relevance of (Neo-)Pragmatism for the Constituting of Political Ideologies — Interdisciplinary Approaches. Proceedings of the Internațional Conference the College of Letters and Social Sciences of the Constantin Brâncuși University, Sept. 28/Oct. 3, 2007, Cambridge, Cambridge Scholars Publishing, 2008, « The Urizen of Whiteheadian Process Thought », Mark Dibben and Rebecca Newton (eds.), Applied Process Thought ÎI: Following a Trail Ablaze, Frankfurt / Lancaster, ontos verlag, Process Thought XXI, 2009, pp. 61-73. « Consciousness
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
pp. 449-462. « La virtualité en procès. Relativisation de l’acte et de la puissance chez A. N. Whitehead », Revue internaționale de Philosophie, vol. 61 n° 236, juin 2006, pp. 223-241. « La vie de la Nature selon le dernier Whitehead », Leș Études philosophiques, sept. 2006, Ț. 60, Vol. 3, pp. 395-408. « Alfred North Whitehead's onto-epistemology of perception », New Ideas în Psychology, 24, 2006, pp. 117-132. « L’épreuve de la philosophie », Diotime. Revue internaționale de didactique de la philosophie, 33, juin 2007 « КОНТИНУИЗЪМ И КОНТИГУИЗЪМ » [« Continuité
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
său Alan Parkes au angajat parfumieri care să analizeze mirosul unor bucăți de haine din cuștile diferitor masculi. Aceștia au confirmat că fiecare mascul are un miros specific, diferit de al celorlalți. La femele, organul vomeronasal, o structură mucoasă din septul nazal, secretă anumite substanțe în prezența unui nou mascul. Urina masculului șoarece conține peptide , care sunt percepuți de receptori din organul vomeronasal al femelei. Aceste semnala de natură chimică, individuale pentru fiecare mascul, sunt memorate de femele în timpul împerecherii sau
Efectul Bruce () [Corola-website/Science/334398_a_335727]
-
care se întinde de la unghiul inferior al scapulei, până la creasta tuberculului mic al humerusului. Are originea medial pe unghiul inferior al scapulei ("Angulus inferior scapulae") și pe marginea laterală a scapulei ("Margo lateralis scapula") în jumătatea ei inferioară și pe septurile care îi separă de mușchiul infraspinos ("Musculus infraspinatus") și mușchiul rotund mic ("Musculus teres minor") și are fibre inserate și pe fața profundă a fasciei infraspinoase ("Fascia infraspinata"). Fibrele musculare merg în sus, anterior și lateral, și se termină printr-
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
medie și inferioară a humerusului inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului ("Articulatio cubiti") și se termină printr-un tendon pe baza procesului coronoid
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]