3,287 matches
-
aderat literați consacrați, precum I. G. Sbiera, Simion Florea Marian, T. V. Stefanelli, Sextil Pușcariu, dar și mai tinerii Victor Morariu, Gavril Rotică, Ion Grămadă, Traian Brăileanu, Dimitrie Marmeliuc, Ioan Bilețchi ș.a. Publicațiile acestora au fost completate de conferințe și serbări adresate publicului larg. După război, intelectualii provinciei depun eforturi pentru a reactiva publicația al cărei prim număr apare în 1923, cu speranța unificării sufletești a românilor bucovineni prin cultură. Programului de la început de secol i se adaugă însă un nou
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să-i tragă la județ pe toți cei care nu erau scărpinați între coarne de Satana. În anul 202 împăratul Severus mai emite un edict prin care le interzice iudeo-creștinilor cît și mozaicilor să facă prozeliți și să își desfășoare serbările în public, pentru că aceștia îndemnau la refuzul serviciului militar. Edictul imperial nu-i viza pe gnostici, dar nici pe creștinii netăiați împrejur, adică cei proveniți din rîndurile Neamurilor, ci numai șărpăria iahwistă care dorea prin răzmerită să pună mîna pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
plecat la Berlin unde a urmat cursurile de parașutism unde a obținut brevetul internațional de parașutistă. Tot aici a învățat plierea parașutelor, fiind prima femeie care a știut să facă acest lucru. Revenită în țară, a luat parte la toate serbările aviatice militare și civile. În 1929 a avut un accident de avion. De asemenea, în 1930 a avut un accident cu parașuta după care a stat șase luni în spital. De acum avea o singură dorință: să devină recordman mondial
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
ridica vălul de pe acest ideal”), cunoscând că numai o altă generație, „curățită prin abnegațiune și durere, poate Îndrăzni să se gândească la ea”, poetul avea În vedere În fond „misia nației”, În optica sa, o misiune națională. Încă În 1871 serbarea de la Putna manifesta pentru prima dată În mod public ideea unității tuturor românilor, ridicând dezideratele noastre la nivel european. “Suntem un popor de o viță și de un sânge și, prin urmare, avem un numai dreptul dar și datoria de
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
poetului e temeiul lumii, iar ceea ce pare ireal - dacă nu chiar in-utilul imaginar al unei pure închipuiri - este de fapt viziune a realului însuși, perspectiva care reașază lucrurile în adevărata lor lumină 22: "Pe câmp ai noștri demontau sperietorile/ pentru serbarea fecioarelor-păsări// Trecuse anotimpul spaimei/ și în gura lui ca într-un stup ospitalier/ zumzuiau toate albinele lumii". În cuvântul libertății poetice, spuneam, ceea ce se rostește se vede, dar nu se vede doar întrucât se spune, ci și invers: se spune
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
selectați în specificații vag tehnice: - Treaba mea nu a fost decât să vă adun laolaltă, scoțându-vă din rosturile vieții pe care vi le-ați săpat singuri pentru a trasa altele, de data asta în folosul întregii voastre obști. La serbările lui Minos v-am văzut măiestria în saltul peste tauri; acum aș vrea să vă văd sărind invers, adică înaintea prezentului furibund, și trăgându-i afară din frunte saltul viitor al vremii încadrat de chipul lui. Clădiți-mi redeschiderea peste
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
însoțește calamitățile din secolele XIV și XV. Exemplul regelui Carol al VI-lea nu este deloc un caz izolat, în cursul acestor ani de spaimă nebunia fiind o boală răspîndită. În ceea ce-i privește pe cei puternici sau bogați, baluri, serbări, vînători se dezlănțuie în luxul cel mai țipător posibil, ca pentru a sfida moartea. Cei care frecventează petrecerile de la curțile regale și princiare încearcă să-și mute gîndurile și să uite moartea care bîntuie, îmbrăcînd haine extravagante, în culori țipătoare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
viață. Curțile princiare și marile monarhii europene servesc de model și impuls acestor noi trebuințe în care luxul are un rol esențial. Prinții văd în etalarea bogățiilor lor un mijloc de guvernare, un factor destinat să impresioneze celelalte state. Construcții, serbări și cheltuieli enorme intră astfel în datoria statelor în plină ascensiune. François I etalează un lux nemaiîntîlnit pentru a construi "Camp du drap d'or" în care îl primește pe suveranul englez Henric al VIII-lea și folosește sume imense
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Scarron). Corneille însuși, în primele sale opere (Iluzia comică, 1536) se bazează pe o estetică barocă ce transpare încă în Cidul, cu toate că această operă marchează trecerea la tragedia clasică. Prezența barocului în Franța este semnalată și în operele efemere: decorul serbărilor, arcuri de triumf, alaiuri funebre sau procesiuni. Dar mai ales pictura este aceea care se inspiră dii baroc (pictorul Simon Vouet) și mai ales din arta lui Caravaggio. În ciuda largii sale răspîndiri în Europa catolică, Darocul nu triumfă în întregime
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al XIV-lea exercită o acțiune de mecenat fundamentală, de care profită în pimul rînd artiștii care servesc idea lul clasic: arhitecți, pictori și sculptori primesc importante comenzi la Paris sau Versailles. Scriitorii și artiștii sînt invitați să creeze pentru serbările regale și primesc pensii dacă știu să atragă atenția regelui. Hotărîrea luată în 1665 de către rege și de Colbert privind fațada Luvrului este simbolică: proiectul clasic al lui Claude Perrault este preferat celui baroc al lui Bernini. Preferințele regale se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de o bogăție fără seamăn (Le Brun), totul este conceput pentru a slăvi pe Regele-Soare. Versailles, devenit reședință regală către 1700, este o adevărată întrupare a esteticii clasice, o capodoperă de maiestate, de simetrie, de echilibru, organizată în jurul camerei regelui. Serbările care au loc aici și care îi solicită pe muzicieni (Lulli), pe tragedieni sau pe autorii de comedii (Molière) sînt exact pe măsura acestei splendori regale pe care Ludovic al XIV-lea înțelegea să o slăvească. Și reușește atît de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
forjat întortocheat din piața Stanislas din Nancy, picturile de pe lambriurile din saloane (arabescuri, ghirlande sau peisaje exotice), mobile curbate, sculpturi cu aspect teatral, ca de exemplu Caii din Marly (1745) de Coustou. În sfîrșit, pictura este profund influențată: Antoine Watteau (Serbări galante), François Boucher și mai ales Fragonard pun pe pînză personaje de comedie pe fundalul unei naturi convenționale. A doua jumătate a secolului marchează o cotitură datorată apariției curentului "sufletelor sensibile" și descoperirii istoriei. Expedițiile arheologice se înmulțesc și permit
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
evidență faptul că în Europa, coexistența a două concepții radical opuse este imposibilă. Europa secolului al XVIII-lea a rămas o Europă dominată de dreptul prinților. Revoluția proclamă instaurarea dreptului popoarelor. Numeroase adunări revoluționare locale se lovesc de acest fapt: Serbarea Federației, care adună pe Champ de Mars, la 14 iulie 1790, pe reprezentanții tuturor provinciilor, are drept temă acest principiu. Chiar în interiorul frontierelor fran ceze, Constituanta trebuie să aleagă între cele două principii, cu riscul de a provoca ostilitatea suveranilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
trandafiri (!) pentru Margareta. Atmosferă foarte liniștită în cort mai târziu seara. Se pare că Johan a uitat că nu avem curent electric aici. Este evident că nu pot cânta la instrumente în condițiile astea. Așadar durere mare. Pregătesc o mare serbare școlară legată de modificarea siste-mului de circulație. Am ieșit să vorbesc cu ei; au aproape 50 m de cablu, ceea ce nu-i de ajuns până la familia Runberg. S-a discutat mutarea în campingul Tofta. I-am convins să renunțe, mediu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
doi băieți), dar dintre ei Florentina strălucea prin talentul poeziei (publicate în volum) și al muzicii, fiind întotdeauna cea mai bună elevă din școlile unde a învățat (și din liceul din Chișinău, unde bunicul a avut misiune militară). La o serbare dată pentru răniții de război, într-un spital, pe un ger năprasnic, Florentina a făcut o pneumonie puternică, stingându-se din viață la nici 18 ani. Părintele Tălmăcel i-a dedicat o carte, „O floare rară” (1942, Săbăoani). Copiii din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
menționează istoriografa Anne-Marie Sohn, între 1880 și 1920 în zona rurală se impune un nou cod al seducției. Grație bicicletei, autobuzului și mai apoi mașinii, tineretul de la țară, mai ales băieții, devine itinerant. Tinerii "merg din sat în sat pe la serbări, apoi se duc cu toții în orașul vecin, unde intrarea la "dancing" se face cu biletul de cinema"115. Preluând exemplul orășenilor și al vedetelor de cinema, tinerele țărănci încep să acorde tot mai multă importanță aspectului fizic. Nu se mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
arhitectura deosebit de echilibrată a fiecărei compoziții, fie ea peisaj, compoziție cu mai multe personaje, de genul târgurilor, iarmaroacelor. De la peisajele fără nici un personaj, la aglomerațiile și forfota specifice sărbătorilor populare, Adam Bălțatu trece ușor, pentru că nu este atras de trăirea serbării ca eveniment, ci de spectacolul culorilor, de jocul petelor de culoare în lumina zilei de vară, ce se compun și descompun în mod armonios. Deosebite sunt compozițiile construite pe planuri paralele orizontale, sugerând întinderi nesfârșite, ce se pierd în orizont
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
audient în anul doi, am fost prezent cu 75 de lucrări, alese de Gh. Popovici, din producția abundentă ce o dădusem în vacanța de vară. Încercări naive ale unui neștiutor într-ale meseriei. În primăvara aceea, la Iași au fost serbări, se comemora ceva, toată lumea era în sărbătoare, venise familia regală care a vizitat și expoziția. Lucrările mele au fost aproape toate cumpărate și să-mi fie iertat că trebuie să spun, dar atracția expoziției, surpriza deosebită au fost lucrările expuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cântat cântam nu cântam, că mereu mi se voala vocea de emoție, dar Crezul și Tatăl nostru ieșeau de minune. Toată moșnegăria și babele satului se minunau de căte texte știa pe de rost Nica a lui Neculai și Catinca Oprea. Serbările școlare, care nu erau deloc puține, erau și ele monopolul lui Nica, mai ales În ceea ce privește poezia, textele pieselor de teatru. Nu mai vorbesc de colinde și plugușoare. Parcă mă și aud și-i văd pe gospodari urmărindu-mă: În Transnistria
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
reverberează și acum aplauzele pentru poezia Doina, citită de Mihai Eminescu, sosit la Iași ca trimis al ziarului Timpul, din București,la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, la 5 iunie 1883. Eminescu, însă, n-a mai citit poezia la serbarea dezvelirii statuii. După ce îmi regăsesc liniștea, mă întorc la trăsură. Mișa, ca să-mi arate că locurile îi sunt prea bine cunoscute, îmi spune: Dacă ai ști mata,boierule, pe câți junimiști i-am purtat eu până aici sau de aici
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
la întrunirile societății Junimea. Când aducea cu sine vreuna din poveștile sale ori vreun capitol din Amintiri din copilărie[...] cum începea să citească toți erau captivați de farmecul povestirilor așa încât o seară în care se producea Creangă era o adevbărată serbare pentru noi...Când la banchetele aniversare ale Junimii Creangă începea șirul anecdotelor sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
final și mimica potrivită (III, p. 413). Suveranul Micenei nu pare impresionat de gesturile fratelui său deghizat, cocârjat, tremurând și cu bale la gură, ocolind subiectul, dând înapoi, făcând pași laterali, țopăind și îi judecă sever purtarea mai adecvată la serbările dionisiace și nu în complot (III, p. 414). Nemulțumit de posibilitatea ca Menelau să culeagă aplauzele în locul lui (III, p. 415), Agamemnon renunță la propriile planuri de a-l omorî pe Tespis, întrucât nu are de gând ca prin apariția
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
apoi și pe fiica Romanița și pe ginerele Marian care au uneltit împotriva ei. În mai multe rânduri, se face trimitere explicit la mitul antic. La prima sa apariție, fiul Marghioalei rememorează poezia Medeea recitată de mama lui la o serbare școlară în cinstea recoltei : Pentru iubire, ea își trădă părinții/ Frații și țara./ Pentru iubire, ea pierdu cerul/ Sub care se născuse, pământul/ Pe care crescuse, totul./ Plecă pe mare cu preafrumosul ei/ Mire/ Și născu o casă de copii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
numai cu note maxime (zece) și la sfârșit scria că am trecut în clasa a II-a, promovând toate examenele. Dirigintele ne-a sărutat pe toți în semn de rămas bun și ne-a spus să venim la o mare serbare dată de liceul nostru duminica viitoare. Duminecă cu uniforma călcată de bunica și proaspăt tuns am mers la serbare. Deși au trecut atâția ani nu pot să uit ce emoționantă a fost acea serbare. Elevii din clasele superioare au recitat
UN EPISOD DIN REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]
-
examenele. Dirigintele ne-a sărutat pe toți în semn de rămas bun și ne-a spus să venim la o mare serbare dată de liceul nostru duminica viitoare. Duminecă cu uniforma călcată de bunica și proaspăt tuns am mers la serbare. Deși au trecut atâția ani nu pot să uit ce emoționantă a fost acea serbare. Elevii din clasele superioare au recitat poezii patriotice, apoi un cor a interpretat diferite melodii. Dar cea mai mare impresie a făcut-o ultima scenă
UN EPISOD DIN REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]