KorAP: Find »[drukola/base=seric & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...96 97 98 ...409 >

10,213 matches

Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994

sinteza de ADN și ARN. Tablou clinic Este identic cu cel din anemia prin deficit de vitamină B12 cu excepția unor manifestări neurologice. Explorări paraclinice Hemoleucograma și frotiul de sânge periferic, puncția medulară aduc aceleași informații. Testele specifice sunt dozarea nivelului seric de folat și de homocisteină (arată nivelul de acid folic din țesuturi). Diagnostic Anemia prin carență de acid folic este un diagnostic de excludere, după eliminarea anemiei prin deficit de vitamina B12. În practică este puțin important pentru că în anemia

Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
3. Alte teste utile sunt: - evaluarea gazelor sanguine (absența hipoxemiei - SaO2 normală)fosfataza alcalină leucocitară (crescută)biopsia osteo-medulară (doar în cazuri incerte)sideremia (trebuie urmărită periodic din cauza riscului de anemie feriprivă prin flebotomii repetate), uricemia (crescută), VSH (foarte scăzut), dozarea serică a vitaminei B12 (crescută) - dozarea eritropoietinei care este scăzută explorări imagistice pentru eliminarea altor cauze de poliglobulie. 4. Teste de certitudine (de rezervă)evidențierea mutației genetice specifice - cultura progenitorilor - creșterea spontană a progenitorilor eritropoiezei în abssența eritropoieinei este argumentul major

Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
teste: creșterea gama globulinelor, a nivelului de complexe imune circulante, scăderea complementului total și a anumitor fracțiuni, titru crescut de factor reumatoid. 3. Alte explorări: - teste funcționale renale (sumar de urină, dozarea proteinuriei, test Addis, clearance de creatinină, uree, creatinină serică) - biopsie de organ în funcție de tabloul clinic, de ex. biopsie renală, cutanată, pleurală etc (Fig. 101, Planșa IV) - teste specifice afectării de organ. Diagnostic pozitiv Se bazează pe criteriile ARA care includ 11 categorii de elemente. Pentru diagnostic sunt necesare cel

Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

fizic evidențiază stigmatele cutaneomucose sugestive pentru hepatopatie cronică și hepatomegalie. Episoadele de intensificare a activității se asociază cu icter. - Examenele de laborator. Testele biochimice uzuale indică valori crescute ale TGP, TGO, GDH, GGT, FA (ultimele două în formele colestatice); colinesteraza serică este scăzută, gamma globulinele crescute. Creșterea transaminazelor corespunde activității inflamatorii, iar a gamma globulinelor cu activitatea mezenchimală și fibroza. La acest stadiu se poate preciza doar existența unei hepatite cronice, dar nu și etiologia. Trebuie efectuați markerii virusologici, imunologici, etc.

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
pe o perioadă de 6 luni. Dacă se optează pentru forma pegylată (recomandată datorită eficienței ușor mai ridicate și efectelor adverse mai rare) se utilizează aceleași doze ca la hepatita C În cursul terapiei, poate apărea o creștere a transaminazelor serice (săptămâna 8-10 de tratament) care semnifică de cele mai multe ori seroconversia în sistemul HBe cu distrugerea hepatocitelor care conțin virusuri în fază de replicare. Se crede că un astfel de fenomen stă la baza decompensărilor severe care pot apărea sub terapie

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
se bazează pe un grad mare de suspiciune. Hemocromatoza este manifestă rar înainte de 20 de ani, frecvent între 40-60 de ani și mai neobișnuită la femei (cruțate datorită sângerărilor menstruale, sarcinilor etc.). Examenele biochimice sunt în general aproape normale. Fe seric este în jur de 220µg/dl, saturarea transferinei este de 90% (normal 30%) și feritină este posibil crescută (nu este specifică). Biopsia hepatică evidențiază depozitele de fier (colorația Pearls). Investigațiile imagistice (RM, CT) evidențiază supraîncărcarea hepatică cu fier, dar nu

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
A sunt crescute în CH alcoolică, IgG în CH autoimună, IgM în ciroza biliară primitivă. Scăderea albuminelor cu creșterea gamaglobulinelor este proporțională cu anastomozele porto-cave. Cupremia poate fi crescută. 3. Funcția de sinteză hepatică este evaluată de IQ (scăzut), colinesteraza serică (scăzută), anomalii ale factorilor de coagulare (fibrinogen scăzut, factorii II, VII, IX, X scăzuți), ale inhibitorilor coagulării (antitrombină, proteina C, cofactorul heparinei scăzute) și ale sistemului fibrinolitic (plasminogen, alfa2antiplasmină scăzute). Alfa-fetoproteina trebuie evaluată cu ocazia primului diagnostic pentru a ști

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
PBH nu este contraindicată) histologică este ideală. În condițiile în care histologia nu este disponibilă se pot folosi pentru a diferenția HC de CH câteva elemente biochimice care le discriminează: albumine<3,5g/dl; clearence BSF<6% ; IQ<70%; pseudocolinesteraza serică<50mmol/l indică CH. Examenele imagistice și endoscopia pot furniza elemente suplimentare. Diagnosticul etiologic nu este întotdeauna posibil. Determinarea markerilor virali: Ac antiVHD, Ac anti-VHC, ARN-VHC, Ag HBs, Ag HBe, Ac anti- HBc, ADN-VHB este obligatorie, CH postvirală reprezentând alături de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
după următoarele criterii: vârsta de debut mai tânără, rar tip Chwostek, frecvent eritem palmar, ficat atrofic, tendința de decompensare parenchimatoasă. Markerii virali sunt prezenți și IgM crescute. Diagnosticul de activitate: 1. Inactivăasimptomatică, transaminaze moderat crescute, gama globuline crescute modic, Ac serici nespecifici absenți, PBH - lipsește necroza și infiltratul limfo-plasmocitar. 2. Activă - zgomotoasă clinic, PBH - infiltrat limfoplasmocitar (pironinofile>50%), gamaglobuline mult crescute, IgM, IgG crescute, Ac nespecifici prezenți. Diagnosticul stadiului evolutiv: compensată sau decompensată: 1. Portal (vascular) - ascita, hidrotorax drept, splenomegalie, circulație

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
data și greutatea, scrisă de mână - acest document va ilustra atât retenția de fluide cât și EH), parametri de laborator (TGP - indicator de activitate enzimatică, GGTindicator pentru consumul toxic, colestază, malignitate la interval de 1 lună; IQ și/sau colinesteraza serică - indicator funcție hepatică - la 2 luni; electroforeza la 6 luni; Na, K; alfa fetoproteina la 6 luni) și ecografici (identificarea unui CHC). Transplantul hepatic este o opțiune de tratament care trebuie considerată, acolo unde este realizabilă practic, pentru toate cazurile

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
mari, perioada postoperatorie, transfuzii de sânge sau îndepărtarea bilirubinei de pe albumină de către substanțe endogene (acizi grași cu lanț lung etc.) sau exogene (medicamente, medii de contrast etc.) care intră în competiție cu Bl. Icterul hemolitic determină următoarele modificări: creșterea Bl serice, predominant pe seama celei indirecte, urobilinogenuria, bilirubinuria crescute (în cazuri severe), creșterea LDH, scăderea haptoglobinei, raportul LDH/TGO mai mare de 12, reticulocitoză mai mare de 2%, frecvent splenomegalie, biopsia hepatică normală (eventual depozite de hemosiderină), creșterea eritropoezei medulare. Fosfataza alcalină

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
tip de icter (cu Bl directă sau indirectă). 2. Determinarea enzimelor canaliculare care sugerează colestaza: GGT și FA; creșterea FA de cel puțin trei ori, în absența unei afecțiuni osoase și în tandem cu creșterea GGT, confirmă colestaza. 3. Albuminele serice sunt scăzute, iar gammaglobulinele sunt crescute în boli hepatice cronice. Alfa 2 și beta globulinele sunt crescute în icterul colestatic, iar gamma în cel hepatocelular. 4. Transaminazele sunt crescute mai mult în hepatite și mai puțin în icterul colestatic. În

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
FA este de importanță deosebită pentru diagnostic. Deoarece FA este o enzimă ubicvitară, aceasta totuși nu este specifică pentru colestază; pentru diagnostic, creșterea acesteia trebuie confirmată ca fiind de natură biliară prin creșterea leucin-aminopeptidazei (LAP) sau/și a GGT. - Lipidele serice: lipidele totale sunt modest crescute, colesterolul, fosfolipidele sunt crescute. Detecția lipoproteinei X este un marker fidel pentru colestază. - Indicele Quick este scăzut fie doar din cauza malabsorbției de vitamină K (corectabil după administrarea i.v. a vitaminei K - test Koller), fie

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
colesterolul, fosfolipidele sunt crescute. Detecția lipoproteinei X este un marker fidel pentru colestază. - Indicele Quick este scăzut fie doar din cauza malabsorbției de vitamină K (corectabil după administrarea i.v. a vitaminei K - test Koller), fie și din cauza insuficienței hepatocelulare. - Colinesteraza serică scade în colestaza cronică indicând disfuncția hepatocitară progresivă. - Cupremia este crescută dar într-o formă netoxică. - TGP (ALT) și TGO (AST) au obișnuit valori mai mici de 100UI/l. Urina: se detectează Bl conjugată și în măsura în care bila atinge duodenul, urobilinogen

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

scăderea clearance-ului secrețiilor pulmonare, anomalii ale raportului ventilație/perfuzie, hipoxie și insuficiență respiratorie. O dată instalat, sindromul de detresă respiratorie acută este grevat de o mortalitate postoperatorie precoce crescută. Dislipidemia Persistența dislipidemiei și absența unei terapii eficiente de normalizare a nivelului seric al lipidelor au drept rezultat instalarea bolii de grefon și progresiunea leziunilor aterosclerotice la nivelul arterelor coronare. În consecință crește riscul apariției accidentului coronarian și al decesului. Insuficiența renală Insuficiența renală preoperatorie este un factor de risc important pentru deces

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
se accentuează semnificativ pe durata by-pass-ului cardiopulmonar. În încercarea de a reduce sângerarea postoperatorie, au fost folosite o serie de droguri. Trebuie subliniat însă faptul că acestea nu pot substitui o atentă și meticuloasă hemostază chirurgicală. Aprotinina (inhibitor de protează serică cu activitate antifibrinolitică) scade semnificativ sângerarea postoperatorie și necesarul de sânge transfuzat după by-pass-ul aortocoronarian la bolnavii la care nu s-a întrerupt aspirina și în mod particular în cazul pacienților cu by-pass aortocoronarian în antecedente (61, 62). Contrar unor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
apariției IMP la fel ca și prevenirea instalării leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator este diagnosticat clasic pe baza modificărilor electrocardiografice (subdenivelare segment ST, negativarea undei T și în mod special apariția de noi unde Q) și a creșterii nivelurilor serice ale enzimei CK-MB. ̨ n caz de instabilitate hemodinamică examenul ecocardiografic poate evidenția zone de hipokinezie sugestive pentru miocard ischemic. Coronarografia de urgență poate evidenția vasospasm reversibil la administrarea de blocanți ai canalelor de calciu, sau nitrați, sau complicații la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
numai 1%-2% dezvoltă o pancreatită acută simptomatică și 0,13%-0,6% pancreatita necrozantă (218). Simptomatologia se instalează de obicei la câteva zile postoperator și se manifestă prin febră, greață, durere epigastrică, iar paraclinic prin leucocitoză și creșterea nivelului seric al amilazei și lipazei. De multe ori este necesară efectuarea unei ecografii abdominale și tomografii computerizate pentru susținerea diagnosticului. Tratamentul formelor ușoare de pancreatită constă în punerea în repaus a tubului digestiv, montarea unei sonde nazogastrice pentru evacuarea secrețiilor și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
însă să apară și la bolnavii fără complicații operatorii. Faptul că 75% din bilirubină este conjugată vine în defavoarea teoriei conform căreia principala cauză o reprezintă hemoliza. Disfuncția renală postoperatorie În definirea disfuncției renale postoperatorii se folosesc drept criterii valoarea creatininei serice postoperator > 2,0 mg/dL sau creșterea nivelului creatininei serice cu cel puțin 0,7 mg/dL față de valorile preoperatorii (221). În primul mare studiu multicentric al disfuncției renale după revascularizarea chirurgicală a miocardului (221), din 2222 pacienți 7,7

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
că 75% din bilirubină este conjugată vine în defavoarea teoriei conform căreia principala cauză o reprezintă hemoliza. Disfuncția renală postoperatorie În definirea disfuncției renale postoperatorii se folosesc drept criterii valoarea creatininei serice postoperator > 2,0 mg/dL sau creșterea nivelului creatininei serice cu cel puțin 0,7 mg/dL față de valorile preoperatorii (221). În primul mare studiu multicentric al disfuncției renale după revascularizarea chirurgicală a miocardului (221), din 2222 pacienți 7,7% (171 bolnavi) au avut disfuncție renală postoperatorie. Dintre aceștia au

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
vasculare renale și la scăderea fluxului sanguin renal și a filtrării glomerulare ce apar în timpul revascularizării chirurgicale a miocardului. Aceste concluzii sunt susținute și de un studiu recent (226) care sugerează că pacienții cu vârsta > 70 ani și cu nivelul seric al creatininei > 2,6 mg/dL au un risc foarte ridicat pentru dializă cronică după operația de by-pass aortocoronarian. Din acest motiv, la această categorie de bolnavi este recomandată luarea în considerare a altor opțiuni terapeutice pentru boala coronariană. Factorii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
considerare a altor opțiuni terapeutice pentru boala coronariană. Factorii de risc preoperatori (227, 228, 229) pentru disfuncția renală postoperatorie includ vârsta avansată, insuficiența cardiacă congestivă moderată sau severă, by-pass aortocoronarian în antecedente, diabet zaharat tip I, afectare renală preexistentă (creatinină serică 1,4-2,0 mg/dL). Insuficiența renală acută se caracterizează prin oligurie (volum urinar < 400 ml/zi), creșterea creatininei serice > 5 mg%, rata de filtrare glomerulară < 30 ml/min/mp sau necesitatea dializei (220). Rinichii pot fi afectați în timpul operației

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
vârsta avansată, insuficiența cardiacă congestivă moderată sau severă, by-pass aortocoronarian în antecedente, diabet zaharat tip I, afectare renală preexistentă (creatinină serică 1,4-2,0 mg/dL). Insuficiența renală acută se caracterizează prin oligurie (volum urinar < 400 ml/zi), creșterea creatininei serice > 5 mg%, rata de filtrare glomerulară < 30 ml/min/mp sau necesitatea dializei (220). Rinichii pot fi afectați în timpul operației pe cord deschis ca urmare a hipoperfuziei cauzate de: presiunea sistemică scăzută; debitul cardiac redus; vasoconstricția cauzată de drogurile vasopresoare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
antibiotice cu spectru larg sau vor fi schimbate cele existente chiar în absența dovezilor unei infecții. Mortalitatea printre pacienții care au dezvoltat insuficiență renală acută este de aproximativ 45% și este de asemenea ridicată în cazul disfuncției renale ușoare (creatinină serică între 1,5-2,5 mg%) (233). O mențiune specială trebuie făcută în legătură cu bolnavii aflați în dializă cronică în condițiile în care dezvoltarea centrelor de dializă în țara noastră va atrage cu siguranță necesitatea abordării terapeutice a bolii coronariene la această

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fost influențată de alte variabile cum ar fi PTCA în cursul internării (anterior intervenției chirurgicale), infarct miocardic recent (< 1 săptămână), tulburări de ritm ventriculare, insuficiență cardiacă, insuficiență mitrală, diabet zaharat, boală cerebrovasculară, boală vasculară periferică, boală pulmonară cronică obstructivă, creatinină serică. Vârsta avansată a fost asociată în general cu o mortalitate crescută (242, 243). Într-un studiu recent (244), atribuind vârstei < 65 ani un risc relativ de 1, s-a constatat un risc relativ de 2,07 la pacienții cu vârsta

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]