21,041 matches
-
pe care îi reinterpretează, cu accentul în principal pe personaj (Falstaff, Don Juan, Candide, dar și Chirița). Extinderea ariei comparatiste va fi și mai vizibilă în volumul Introducere în literatura clasică europeană (1978), în care C. observă dificultatea unei caracterizări sintetice a fenomenului clasic, dată în primul rând de diversitatea modalităților acestuia, precum și de perspectiva istorico-literară tradițională a opoziției tranșante dintre romantic și clasic, concepție pe care o consideră ca stând la baza a numeroase erori de interpretare ale criticii literare
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
ar fi o condiție a accederii la „arta integrală, pecete a marilor epoci”. Coordonatele programului formulat de C., unele trăsături comune cu alte mișcări de avangardă, antinaturalismul, antiromantismul, corelarea în formă și conținut a artei cu tehnica, aspirația către arta sintetică se regăsesc și în numeroase alte articole-program publicate ulterior aici. Într-un eseu consacrat arhitecturii, Marcel Iancu formulează astfel o definiție a curentului: „Constructivismul este arta «abstractă», care, crescută dintr-un simț optimist al vieții, purifică arta de orice urme
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
a doua a cronicii, cea închinată lui Dimitrie Cantemir, tonul devine mai binevoitor, deși în Divan C. nu îl simpatizează pe noul domn și nu este de acord cu politica de apropiere de ruși promovată de acesta. Cronicarul are viziunea sintetică a nuvelistului. El știe să surprindă comportarea specifică a eroilor, reacția lor caracteristică. Ceasornicul domnilor, după versiunea latină a cărții lui Antonio de Guevara (Horologii Principum sive de vita M. Aurelii imperatoris, datorată lui M. Wunckelius, în 1606), cuprinde viața
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
primul spital urban menționat documentar în spațiul românesc (ce va anexa, în timp, și un azil pentru săraci). Ca miniaturist și caligraf, C. ilustrează școala de tradiție slavonă în ultima manifestare de amploare și - împreună cu elevii săi - un privilegiat moment „sintetic” în evoluția așa-numitelor „arte minore” de la noi. Se crede că mitropolitul ar fi intervenit, înrâurind nemijlocit planul și stilul arhitectural original (prin proporțiile insolite și armonioase, gustul subtil, tinzând la spiritualizarea elementelor decorative) al ctitoriei sale de la Dragomirna, lăcaș
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
propunând o grilă parodică de receptare, o reevaluare a limbajului critic. Avangardist, dezinhibat, dezinvolt, comentatorul abordează textele și autorii lor dintr-un unghi inedit, sagace, ironic. Preocupat, în special, de portretizarea spiritual-umorală a generației ’90, el practică umorul asociativ, integrator, sintetic, joaca senzorială, calamburul naturalist, ironia analitică, disociativă, subminând metodele tradiționale, vetuste. Limbajul criticii sale transgresează cadrul standard al disciplinei, înaintând inovator în cel al „ficțiunii critice”, după cum își subintitulează B. unul dintre volumele proprii. În O slăbiciune pentru pisici (1997
BOERESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285780_a_287109]
-
în chip de parabolă. Receptarea fondului de idei e înlesnită de numeroasele fragmente rimate și ritmate. Aceste încercări de proză poetică, precum și alte particularități de topică și stil, mulțimea sentențiilor sunt exerciții preliminare pentru scrierea viitorului roman. Divanul oferă imaginea sintetică a umanismului românesc, specific, cristalizat la confluența culturii vechi greco-latine cu gândirea religioasă creștină. Între 1700 și 1704, la Constantinopol fiind, C. scrie mai ales în limba latină. Câștigat de opera empiristului, dar și misticului Van Helmont, el compune o
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
sănătatea oamenilor și vindecare. După câteva secole în care s-a încercat să se „învingă” bolile cu ajutorul medicamentelor chimice, al radiațiilor, al operațiilor radicale și al altor soluții tehnologice și după ce s-a încercat prevenirea bolilor cu ajutorul vaccinurilor, al aditivilor sintetici pentru mărirea puterii nutritive a alimentelor și al unui întreg arsenal chimic împotriva germenilor, știința medicală începe să își dea seama că, într-adevăr, „cel mai bun atac este apărarea” că cea mai bună apărare o reprezintă un sistem energetic
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
qi gong funcționează ca un protector puternic al reacției imunitarea și factor preventiv împotriva bolii și a degenerării. Beneficiile bine documentate ale practicii qi gong pentru cei care suferă de artrită se datorează intensificării producerii steroizilor naturali în corp. Steroizii sintetici folosiți în mod normal pentru tratarea artritei în medicina alopatică au efecte secundare periculoase, printre care se numără suprimarea reacției imunitare normale, dar, practic-nduâse zilnic qi gong, se ameliorează și se corectează afecțiunea, atât prin activarea producerii naturale a steroizilor
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
în totalitate întregul sistem. Dacă nu este posibil să practicați acest mers desculț, cea mai bună opțiune o reprezintă șosetele, fie de bumbac, fie de lână, sau pantofii moi, cu tălpile confecționate din piele sau din bumbac. Șosetele din fibră sintetică și pantofii cu tălpi din cauciuc sau din plastic nu sunt buni conductori de energie și au tendința de a bloca fluxul ascendent de energie terestră și cel descendent de energie celestă. În timpul mersului qi gong, genunchii sunt ținuți îndoiți
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
va forma o punte pentru ca energia internă să curgă din cap spre gât și piept și să coboare în continuare spre abdomenul inferior. Orice articol de îmbrăcăminte purtat în timpul practicii qi gong devine parte funcțională a corpului persoanei respective. Fibrele sintetice cum sunt nailonul și poliesterul au tendința de a avea rolul de izolatori, blocând fluxul liber de energie de-a lungul suprafeței corpului și împiedicând schimbul de energie între sistemul uman și câmpurile energetice externe. Fibrele naturale, ca bumbacul, lâna
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
care ia în considerare: a)un nivel neuropsihic elementar b)un nivel energetico pulsional c)un nivel de elaborare conștientă. Autorii consideră că aceste „niveluri de activitate sunt prezente în orice reacție comportamentală”. H. Binder a propus (1964) un concept sintetic despre persoana umană pe care îl prezentăm și noi. „Stratificarea” persoanei psihice este privită (în evoluție ontogentică) după un model de „scară”. Treptele 1-2 alcătuiesc persoana biologică sau naturală. 1. Treapta vital-psihică (sau psihovitală) este dominată de instincte (pulsiuni) de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
să investigheze factorii diferențelor între veniturile salariale. Stricto senso, nu există un model unitar al capitalului uman de genul, să spunem, al modelului Solow sau modelului Stigliy, al informației asimetrice. Ca atare, nu găsim în literatura de specialitate o formulă sintetică, din care să deducem câtă educație și câtă sănătate intră în formarea capitalului uman. Sintagma folosită nu este motivată de cadrul teoretic abstract, unitar, ci mai curând de ideile impărtășite de autorii studiilor despre capitalul uman și principiile fondatoare. În
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Europene: respectul față de demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate și statul de drept De fapt, omul, își constientizează și își cunoaște trecutul dar iți construiește viitorul, mai puțin sau mai mult, potrivit cu năzuințele sale. Ce definim ca drog? Substanțe naturale sau sintetice care introduse în organism îi modifică funcționarea, modifică imaginea asupra propriei persoane și asupra realității înconjurătoare. Folosirea repetată poate crea dependență fizică ori psihică sau tulburări grave ale activității mentale și ale comportamentului. Riscurile consumului de drog Tulburări mentale: influențează
Cuvânt înainte. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Ichim Costica Romică () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1903]
-
pe plan ecologic (populație, biocenoză și ecosistem, biosferă) și teoretic (sistematic și filogenetic: populație, specie, gen, familie, clasă, încrengătură, regn). sisteme funcționale compoziția mediului intern funcții celulare integrare. Proprietățile fundamentale ale materiei vii Metabolismul cuprinde fenomene catabolice (litice) și anabolice (sintetice). Catabolism înseamnă scindarea substanțelor complexe, cu eliberare de energie chimică de legătură, care este în parte stocată sub formă de energie metabolică, de fapt energia legăturilor fosfat macroergice din diferiți compuși, în special adenozin-trifosfat (ATP). Lanțurile de reacții catabolice realizează
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
aparține subiectului A, ca ceva ce era deja conținut în noțiunea A (în mod ascuns), sau B se află cu totul afară de noțiunea A deși stă-n legătură cu ea. În cazul întîi eu numesc județul analitic, în al doilea sintetic. Județuri analitice (cele afirmative) sânt va să zică acelea în cari combinarea predicatului cu subiectul ne-o gândim prin identitate; județurile acelea însă în care această combinare se gândește fără identitate convenim a se numi sintetice. Cele dentăi le-am putea numi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numesc județul analitic, în al doilea sintetic. Județuri analitice (cele afirmative) sânt va să zică acelea în cari combinarea predicatului cu subiectul ne-o gândim prin identitate; județurile acelea însă în care această combinare se gândește fără identitate convenim a se numi sintetice. Cele dentăi le-am putea numi și județuri lămuritoare sau expozitive, iar celelalte lărgitoare sau augmentative, fiindcă cele dentăi nu adaogă prin predicatul lor la noțiunea subiectului nimica ce n-ar fi fost cugetat defel în ea și care nici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe acel predicat; este așadar un județ analitic. Dimprotivă, daca zic " Toate corpurile sânt grele", atuncea predicatul este cu totul altceva decât ceea ce cugetam eu în noțiunea numai a unui corp. Adăogarea unui asemenea predicat ni dă așadar un județ sintetic. Dintr-astea se vede clar: 1) că prin județe analitice cunoștința noastră nu se lărgește defel, ci că noțiunea care o am deja am dizolvat-o în părțile sale constitutive, făcîndu-mi-o mie însumi mai de priceput; 2) că la județe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dintr-astea se vede clar: 1) că prin județe analitice cunoștința noastră nu se lărgește defel, ci că noțiunea care o am deja am dizolvat-o în părțile sale constitutive, făcîndu-mi-o mie însumi mai de priceput; 2) că la județe sintetice trebuie să am afară de noțiunea subiectului încă și altceva (x), pe care inteligența se razimă pentru-a recunoaște un predicat ce nu e conținut în acea noțiune: că se cade a i se atribui. La județuri empirice sau din experiență
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
corpului, mai găsesc că cu acele semne mai e combinată întotdeauna și greutatea. Prin urmare experiența este acel x care zace afară de noțiunea A și pe care se-ntemeiază putința sintezei predicatului greutății, B, cu noțiunea A. Dar la județuri sintetice apriori îmi lipsește acest ajutor cu totului tot. Dac-am să trec afară de noțiunea A, pentru a o recunoaște ca fiind în legătură cu cealaltă, B, ce este aceea pe ce mă sprijin și care face această sinteză cu putință? Când aicea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Experiență nu poate fi, fiindcă principiul citat adaogă la reprezentația întîia pe cea de-a doua nu numai cu generalitatea cea mai mare, ci cu espresia necesității, prin urmare cu totului a priori și numai din noțiuni. Într-asemenea principie sintetice, adică lărgitoare (evazive) consistă toată intenția finală a cunoștinței noastre speculative a priori; căci cele analitice sânt drept că importante și trebuincioase, dară numai spre a ajunge la o așa claritate a noțiunilor cari se reclamă la o sinteză sigură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin urmare un mister oarecare a căruia destăinuire numai poate să asigure propășirea în nemărginitul câmp a cunoștinței curate a rațiunei, așa încît să te poți lăsa pe ea: adică de a descoperi cu necesara generalitate originea putinței unor județuri sintetice a priori, de a stabili condițiile sub cari e cu putință fiecare speție a lor și de a determina întreaga această cunoștință (care constituie propria ei speție) într-un sistem instituit după izvoarele ei primordiale, despărțirile, cuprinsul și hotărârile ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
speție) într-un sistem instituit după izvoarele ei primordiale, despărțirile, cuprinsul și hotărârile ei, și nu însemnînd-o printr-o schițare fugitivă și a-peu-pres, ci hotărînd-o întreagă și fiind deajuns oricărei întrebuințări. Atâta deocamdată despre caracterul specific cari-l au județurile sintetice. Din toate acestea rezultă ideea unei științe aparte, care ar putea servi spre critica rațiunei pure. Curată se numește însă orice cunoștință care nu-i amestecată cu nimic eterogen. De-a dreptul curată se numește cu osebire acea cunoștință în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
eu o numesc transcendentală. Sistemul unor asemenea noțiuni s-ar numi deci filosofie transcendentală. Dar și aceasta ar fi prea mult pentr-un început. Căci o asemenea știință ar trebui să conțină pe deplin atât cunoștința analitică cât și cea sintetică apriori, și este pentru scopul nostru de o întindere prea mare, fiindcă noi nu mergem cu analiza mai departe, decât până unde-i de neapărată trebuință pentru a găsi în întreg cuprinsul lor principele sintezei apriorice, ca lucru 1 de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
așadar o pregătire, de se poate, la un organon și, dacă un asemenea n-ar succede, cel puțin la un canon după care s-ar putea dezvolta în viitor un sistem complet al filozofiei rațiunei pure atât analitice cât și sintetice, consiste ea acuma în lărgirea sau în hotărnicirea numai a cunoștinței ei. Nu putem socoti dinainte că aceasta e cu putință, ba chiar că un asemenea sistem nici poate avea un cuprins atât de mare încît să n-avem speranța
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rațiunei pure tot ce constituie filozofia transcendentală, și ea este ideea complectă a filozofiei transcendentale, deși nu este această știință însăși; pentru că-n analiză nu merge mai departe decât până unde se cere pentru a putea dejudeca pe deplin cunoștința sintetică a priori. La împărțirea unei asemenea științe trebuie să avem mai cu samă în vedere că nu pot proveni în ea noțiuni cari conțin în ele ceva empiric, ci ca cunoștința apriorică să fie cu desăvârșire curată. De aceea, deși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]