2,620 matches
-
al Cartaginei ne explică a șasea cerere prin aceea că vrăjmașul nu poate să facă nimic dacă Dumnezeu nu îngăduie. Vrăjmașul nu poate avea nici o putere asupra noastră, decât dacă i se dă de sus. Putem scăpa de ispită prin smerenie, precum Domnul ne-a învățat: „Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios”. „Deoarece lumea întreagă stă sub puterea celui rău, în cele ale lumii se află prilejuri de cădere în ispită
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
făptură mai șireată decât noi, vicleană, care nu cunoaște somnul și nici odihna, care născocește și pune la cale, împotriva noastră, nenumărate ticăloșii.” Mântuitorul Iisus Hristos ne cheamă la rugăciune și ne învață cum să ne izbăvim de diavol, prin smerenie, iubire față de aproapele și prin iertarea celor care ne-au greșit nouă. Să rostim cât mai des Rugăciunea domnească și Tatăl nostru Cel ceresc va împlini degrab cererile noastre. în încheiere la Rugăciunea Domnească, tradiția Bisericii a adăugat un cuvânt de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
miluiește-mă”, „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine, păcătosul”. Chemarea numelui combină chemările din Evanghelie ale vameșului și orbului într-o formulă care poate fi prescurtată, care poate fi întretăiată de tăceri, care poate fi uneori un strigăt de smerenie în stare pură, care poate deveni un fel de pecete a binecuvântării sau un cântec de dragoste. Atunci descoperim că avem mult mai mult timp a ne ruga decât ne imaginăm; mergând pe stradă; urcând o scară, în timpul lucrului, în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ce omul smerit este omul îndoitei cunoașteri, care își recunoaște propria slăbiciune și puterea lui Hristos. Așadar, prin „Rugăciunea lui Iisus” noi cunoaștem și mărturisim puterea lui Hristos, ca și propria noastră slăbiciune. Atingem, în acest fel, starea binecuvântată a smereniei, iar unde este smerenie, este și harul lui Hristos și acest har este împărăția cerurilor. Orbii au rostit cuvintele „Iisuse Fiul lui David ai milă de noi” și le-a fost redată vederea. Leproșii au spus la fel și s-
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
omul îndoitei cunoașteri, care își recunoaște propria slăbiciune și puterea lui Hristos. Așadar, prin „Rugăciunea lui Iisus” noi cunoaștem și mărturisim puterea lui Hristos, ca și propria noastră slăbiciune. Atingem, în acest fel, starea binecuvântată a smereniei, iar unde este smerenie, este și harul lui Hristos și acest har este împărăția cerurilor. Orbii au rostit cuvintele „Iisuse Fiul lui David ai milă de noi” și le-a fost redată vederea. Leproșii au spus la fel și s-au vindecat de lepră
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
forțe care alcătuiesc o morală biruitoare. Este necesar să subliniez faptul că „Rugăciunea lui Iisus” nu este o taină pe care s-o oficieze numai preoții, sau o practică ce aparține monahilor. Tot creștinul trebuie să spună, cu pocăință și smerenie ca vameșul, ca femeia cananeiancă, către Domnul Iisus Hristos: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!” Pr. Dumitru Stăniloae spunea: „Pentru cel care dorește să-și mențină vigoarea credinței prin rugăciune se pune, deci, o dublă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Binecuvintează această zi pe care mi-ai dăruit- o, mie, nevrednicului Tău rob. Prin puterea binecuvântării Tale, fă-mă vrednic, în toată vremea și în tot locul, de a vorbi și a lucra întru slava Ta cu suflet curat, cu smerenie, răbdare și dragoste, cu blândețe, pace, bărbăție și înțelepciune și de a fi totdeauna pătruns de prezența Ta. în nemărginita Ta bunătate, Doamne, arată-mi calea voii Tale și dăruiește-mi să pășesc fără de păcat sub privirea Ta. Doamne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vorbi, a tăcea. În loc de a se văita, a pătimi. În loc de a agonisi, a risipi. Bogăției îi preferă sărăcia. Relațiilor, izolarea. Succesului, obscuritatea. Agitației, liniștirea. Îmbuibării, postul. Desfrânării, castitatea. Voinței de putere, ascultarea și supunerea. Protestării și violenței, resemnarea. Înălțării eului, smerenia. Plăcerilor, înfrânarea. Obținerii biruinței într-un proces, suferirea strâmbătății, răbdarea pagubei.” Ce fel de lume este aceasta și cine să năzuiască tocmai spre ea? Lumea lui non-A, lumea în care s-au zăvorât acei care și-au asumat condiția
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în vedere decât creația poetică a lui V. Voiculescu începând cu volumul Urcuș (1937), trebuie să amintim, măcar în trecere, poemul Horeb lăuntric din volumul Destin (1933), în care problematica dezbătută de noi este prefigurată prin conotațiile unui pelerinaj al smereniei, căci cel care urcă "muntele de gând" al propriului Horeb pleacă în sine, se apleacă și se închină în căutarea revelării înaltului ce transpare prin "frunzarul rugului aprins". 23 Vis (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 152. 24 Marea biruință
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
temeinic din filosofia ?i istoria ?tiin?ei, din sociologia cunoa?terii ?i etic? etc. vor afla �adev?rul pur�, �calea� de urmat etc. ci, c? proced�nd astfel, ei pot face pa?i, cu mai mult? onestitate ?tiin?ific?, cu �smerenie�, c?tre o mai mare obiectivitate, pot c?p?ta con?tiin?a c? nici o disciplin? care �?i asum? responsabilitatea cunoa?terii socioumanului nu este o �monad? Revin asupra �istoriei� ?tiin?ei pentru a desprinde ?i faptul c? a face
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
regele se întorcea în Transilvania, scria că, având în vedere încetarea ciumei în Ungaria, încheierea păcii o va face după terminarea treburilor din această provincie românească. În scrisoarea sa către doge, regele se scuza, arătând că l-au rugat „cu smerenie și supunere locuitorii acestei stăpâniri..., pentru a-i cerceta..., cât și din alte pricini întemeiate ce s-au ivit”. Cine erau locuitorii care-l chemaseră? Și care erau pricinile întemeiate de rezolvat la fața locului? Sunt lesne de aflat, dacă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care ni le oferă Dumnezeu ca să ajute la descoperirea Sa”. Fiecare om are misiunea de a răspândi Pacea și Binele prin trăirea Evangheliei; astfel, Francisc a devenit oglinda fidelă a lui Cristos, ca și frații săi (atât de numeroși), prin smerenie și simplitate. Viața monahală cunoștea la acea dată Regula Sfântului Vasile cel Mare, a Sfântului Augustin și a Sfântului Benedict de Nursia. Sfântul Francisc a întemeiat un ordin cu o Regulă, aprobată de Sfântul Scaun (mai întâi verbal în 1221
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și de toți frații și surorile lumii. Sfântul Francisc care a trăit această experiență eliberatoare, putea să se adreseze, firesc, Fratelui Soare, Mamei Pământ, Surioarei Lună și chiar Surioarei Moarte: „Dumnezeul meu și toate lucrurile!” Minoritatea: înseamnă simplitate și modestie, smerenie, umilință și sărăcie: „Fă-mă Doamne un mic ajutor,/ Al păcii Tale mijlocitor:/ Unde-i ura să așez iubirea;/ Unde-i jignirea să aduc iertarea.” Conventualitatea: reprezintă totalitatea activităților apostolice făcute pentru binele societății și al Bisericii: asistență medicală și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
armonie cerească nu există răutate și păcat. Orice creatură reflectă, de sus, splendoarea Marelui Autor: „Fericiți cei ce vor fi găsiți împlinind preasfânta Sa voință, Preamăriți-L și binecuvântați-L pe Domnul, aduceți-I mulțumiri. Și slujiți-L cu deosebită smerenie”. Crăciunul și Paștele, alfa și omega sunt marile simboluri ale fiecărui pelerin al lumii acesteia: mici și neștiutori apărem aici „ca un miel dus la înjunghiere” și murim spre a renaște, prin mântuirea Preamăritului Domn. Fericitul frate din Assisi a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nașterea lui Cristos, atunci când Dumnezeu a devenit om gingaș și smerit, atunci când a intrat El în lume, și tot smerit și plăpând apare El și în prezent, în altar, sub semnul pâinii și al vinului. Dumnezeirea este cea mai mare smerenie. În Scrisoarea Ordinului 26-29, Francisc din Assisi a creat unul dintre cele mai înălțătoare imnuri: „Tot omul să se cutremure omenirea întreagă să se clatine și cerul să jubileze, atunci când pe altar, în mâinile preotului, Fiul Dumnezeului celui Viu, Cristos
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din care au pornit. Cuvintele au proprietatea de a deveni transparente, dezvăluind inimile celor ce le folosesc. Ele nu pot fi înșelate, trădate, furate. „Fericit este slujitorul care nu se grăbește să se dezvinovățească de păcat, ci îndură mustrarea cu smerenie și rușine... Credincios și înțelept este slujitorul (Mt. 24, 45) care nu întârzie să se pedepsească pentru lipsurile sale, în mod lăuntric, prin remușcări, iar în exterior prin mărturisirea și îndreptarea lor”. Cuvintele sunt sfinte și ele vin de la Dumnezeu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
totul. Are o bucurie și o lacrimă pentru toți. Nu detestă nimic. O floare îl încântă. Totul are pentru el un înțeles și o frumusețe...” (J. Renan) Spiritul lui Francisc luminează, pătrunzând adânc în conștiințe, prin marea lui simplitate și smerenie; el ne introduce direct în Școala cea adevărată a lui Cristos și a Sfântului Spirit, în contemplație, sărăcie și caritate. Iubirea de Cristos și iubirea de oameni, cer inimi eliberate de obsesia carierismului, a banilor și a concurenței. Doar așa
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fratele - Lepros) și durerea, sărăcia sau pomana, dar și învățătura, și speranța. Împart și se împart cu simplitate și firesc, cu mare supunere față de Dumnezeu și sfânta sa creație, fără a fi sclavi ai literei care ucide, dar supuși cu smerenie Duhului Sfânt care îi dă viață. Din primele capitule generale, din 1217 și 1219, rezultă că au fost trimiși franciscani misionari în mai multe zone ale lumii, iar cronicarul Giordano da Giano a relatat că frații au ajuns în Ungaria
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
constrângere, ci cu tragere de inimă, așa cum o vrea Dumnezeu; nu pentru un câștig josnic, ci cu dăruire; fără a porunci ca niște stăpâni celor încredințați vouă, ci făcându-vă modele pentru turmă”. (Scrisoarea I a Sf. Apostol Petru) Cu smerenie și mare prețuire, din perspectiva omului de la catedră, Preotul reprezintă un model de conduită și un exemplu viu de întrupare al valorilor, pe care El le propovăduiește în comunitate. Modelul de viață ales de preot este însuși Isus Cristos, ca
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
domnișorii cei tineri” care, instruiți în străinătate, manifestă un dispreț față de semenii lor localnici, importând obiceiuri urâte, ,,mode de îmbrăcăminte, umblete strâmbe, vorbitură multă și fără socoteală”, considerând asemenea ,,slăbiri preluate de la străini mult mai de preț ,,decât modestia sau smerenia cea țărănească”. Un principiu pedagogic care se impunea tot mai mult în sistemul de educație al începutului de secol XIX, și pe care și l-a însușit în întreaga sa carieră Loga, era principiul respectării particularităților de vârstă și individuale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
convinsă - asemenea corului antic - că oricum s-ar potrivi lucrurile, zeii vor ieși câștigători din țesătura aceasta (III 2). Încrezător în propriile forțe, Oedip îi amintește fiicei sale că au avut întotdeauna poziții diferite față de divinitate, răzvrătirea lui opunându-se smereniei ei : Mereu ai încercat, copila mea, să mă încredințezi că nu există mijloc de a scăpa din ghearele zeilor. Mereu ai căutat să mă faci să mă supun lor. Și eu mereu am stăruit în revolta mea împotrivă-le (III
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
atinge în treacăt și domeniul obscur al subconștientului, așa că Sofocle poate fi socotit un precursor al psihanalizei. Voințele se hrănesc din motivații psihologice diverse, ambigui, iar varietatea mișcărilor interioare constituie o sursă de dinamică a pieselor (p. 182). Dramaturgul cere smerenie pentru evitarea excesului, însă deschide și cariera voinței omenești superioare închinate datoriei, dreptății, sacrificiului (p. 183). Dincolo de meditația melancolică asupra libertății restrânse de unele limite de nedepășit ale condiției umane impuse de determinări biologice, sociale, psihologice, opera sofocleică aduce valori
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sens în interferența cu planul divin (p. 89). În schimb, la Sofocle eroii sunt buni și nobili, ei neavând decât o vină minimă pentru nenorocirile abătute asupra lor (p. 89). Căile divine sunt de neînțeles, iar autorul se înclină cu smerenie în fața hotărârilor nemiloase care aduc nenorocirea unor eroi de treabă și generoși (p. 90). Fără a nega dreptatea celor de sus, Sofocle vede în faptul că nevinovații sunt loviți de zei o dovadă a atotputerniciei nemuritorilor și a nimicniciei omenești
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
numitelor sate cu care mi-au pricinuit nu niște păgubiri aducându-măîn pretențiile orândarilor ce au cumpărat orânzile cu căsăpie,ci și nu puțin atac cinstei mele care nu am ispitit în douăzăci și mai bine de ani. Pentru care cu smerenie mă rog Înălțimii tale să am punere la cale cu îndestulare atât întruna a satisfacției și a păgubirii pricinuite din arătari 108 neadevărate,cât și întru nestrămutarea folosului orânzilor numitelor sate după urmatul obicei din va[...],rămâind și căsăpie târgului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Mare, care, oricât de mare o fi fost el, acționase nu cu înțelepciune, așa cum istoria vrea să ne facă să credem, ci cu orgoliu. Ca toți monarhii și alți exploatatori ai popoarelor. Nodul lor gordian aveau să-l deznoade cu smerenie și răbdare. Arcadi nu reproșa nimic nimănui. Pretindea calm. Dacă ei trei aveau forța să înfrunte demni această încercare, efortul de descâlcire va fi lung și stropit poate cu lacrimi, căci prețul suferinței trebuie plătit, dar va fi încununat de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]