2,635 matches
-
1945 ) și Antim Găină ( † 1975 ). Aceștia sunt doar câțiva pe care îi cunoaștem și Dumnezeu dorește să-i proslăvească, însă câți sunt cei ce s-au sfințit pe aceste lespezi de piatră și doresc în continuare să fie sub platoșa smereniei, numai Arhiereul Cel Veșnic, Hristos Domnul îi știe, căci i-a primit pe toți în Slava cea cerească, întru bucuria cea negrăită care nu se va lua de la ei. Dacă în prima parte a lucrării ne vom hrăni inimile cu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
dăruiește bucurie neașteptată” celor credincioși. Cu timpul această tradiție s-a pierdut, însă rugăciunile și cântările de mulțumire nu au părăsit-o. Multe rugăciuni au primit răspuns și multe necazuri și au găsit mângâierea în fața acestei icoane mult folositoare. În smerenie și bucurie sfântă aici s-a trăit, din darul Maicii Domnului, sentimentul minunii. Nimeni nu a stat însă să consemneze gândurile sufletelor ce au aflat răspuns bine primit la ceas de taină ... Credincioșii din zonă păstrează din generație în generație
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
scăpa deoarece poartă pretutindeni dușmanul cu el. Căci războiul din afară se termină ușor, dar războiul din suflet ține până la moarte. Deci se cuvine la acest moment trist să medităm mai mult la viețuirea noastră, să ne folosim duhovnicește de smerenia și discreția, de răbdarea și suferințele celor ce și-au trecut inima prin baia durerii în acele vremuri vitrege. Să ne gândim cum am fi trecut noi prin ele, dacă am fi fost atunci, să învățăm de la ei virtuțile, să
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
sunt în afara noastră, de bogățiile noastre; nici dacă sunt multe, nici dacă sunt puține, mici sau mari, cu slavă sau fără; mântuirea atârnă de virtutea sufletului, de credință, de 83 nădejde, de dragoste, de iubirea de frați, de bunătate, de smerenie. Răsplata acestora este mântuirea.” * A doua zi, după slujba Miezonopticii, a Utreniei și a Ceasurilor, a avut loc Sfânta Liturghie, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei înconjurat de un sobor de 10 preoți și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
doream să văd vestita Mănăstire Secu; mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a ajutat să văd și să trăiesc momente de înălțare duhovnicească și reculegere, pe care, sunt sigur că nu le voi uita niciodată, dat fiind că am călcat cu smerenie pe urme de mari vrednicii românești și ortodoxe. Pr. Prof. Isidor Todoran, Sibiu 31 iulie 1972 Am poposit pentru câteva ceasuri în străvechea ctitorie de la Secu, care păstrează multe comori ale artei noastre bisericești. Mă bucur că prin grija Direcției
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
a păstrării neîntrerupte a legii noastre ortodoxe strămoșești pe aceste meleaguri românești. Mulțumim Precuviosului Părinte Stareț Gherontie Ștefan pentru larghețea și ospitalitatea cu care ne-a primit. Pr. Asist. Nicolae D. Necula * 11 iulie 1978 Vizitând Sfânta Mănăstire Secu, cu smerenie ne-am închinat sufletul în fața sfintei icoane a Maicii Domnului „Cipriota”, trăind cu sfinte emoții momente înălțătoare, apoi vizitând și muzeul am rămas impresionați de valorile de cult grăitoare, de bejenia vremurilor trăite de închinătorii acestui așezământ și care astăzi
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
celor ce au făcut cele ce am văzut aici - cel mai profund respect. Fam. Dr. Conțiu Ivan și soția Lucia, Cluj-Napoca * * 15 septembrie 1976 Minunatele și mult prețuitele exponate din acest muzeu sunt demne de admirat și lăudat cu toată smerenia pentru felul cum au fost și sunt păstrate și întreținute. Credința este tot sprijinul vieții și echilibrul sufletesc al omului. Fără credință în Dumnezeu nu însemni nimic. Silvia Baulescu 3 octombrie 1976 Vizitând pentru a patra oară acest muzeu, totdeauna
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Deci iubiți pocăința, dragostea și inima curată să primeze întru voi și Bunul Dumnezeu vă va face fii ai Lui prin botezul Duhului Sfânt. Amin ! Semnătură indescifrabilă 24 iulie 1999 Am revăzut cu bucurie acest sfânt lăcaș cu liniștea și smerenia pe care le resimți respirând aerul din jur. Sunt fericit că asemenea locuri sunt atât de frumos îngrijite și deschise spiritului celor care vin. Dumnezeu este aici prezent cu fiecare respirație a naturii din jur și a rugăciunilor care se
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
de mir de aici din Sfânta Mănăstire Secu și am aflat timp și răbdare din partea celor ai locului, daruri frumoase și momente de bucurie în mijlocul acestei binecuvântate liniști, toate acestea pentru a reuși cu voia lui Dumnezeu să pătrundem de smerenie pe greierele cel din toamnă, să întărim credința în sufletele celor slabi și să aducem slavă lui Dumnezeu, Maicii domnului și Sfintei Cruci ! Să ne ajute Dumnezeu să purtăm în suflet recunoștința față de toată obștea sfintei mănăstiri iar pe buze
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
sau aleatoriu. Bunăvoința și echilibru și oglinda sufletului să fie și în continuare la fel, ca să simțim această putere de 140 dincolo de voi în toate cele minunate spre desăvârșirea vieții. Cernat Dan Paul *8 aprilie 2005 Cu sufletul plin de smerenie și iubire, așa cum ne-a lăsat învățătura Sa Mântuitorul, voi trece munții (a câta oară ?), ducând în Ardealul meu lumina lină a ținuturilor moldovene, unde s-a păstrat cel mai bine filonul de credință ortodoxă a neamului meu greu încercat
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
altă dată, ca să aibă alte idei decât șefii cei mari, care au mereu ghioaga la îndemână. Deci creștinii de azi, pot afla doar că Sfântul Nicolaie, a fost omul lui Dumnezeu, dreptcredincios în căile Lui, care i-a tras cu smerenie și cu deosebită evlavie duhovnicească, o sfântă ciomăgeală ereticului Arie. Punct. Celelalte chestii cu copiii, și alte povești cu daruri făcute fetelor de măritat, sunt doar hau-hau-ri pentru luat ochii proștilor, fiindcă numai Becali, de exemplu, a dăruit săracilor și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
apropia cu un aer mătăsos pe piept pe frunte cerul lăfăit în ochi siiiimplu ca un om oarecare cine ar fi crezut că îi e sete mă uitam aiurea după fluturi mai să-l refuz dacă nu ar fi avut smerenia de împătimit mâinile îmi tremurau și trupul cană s-a făcut scufundare în viața unui om o să sufăr un pic ca și când sufletul mi-aș scoate o țeapă minusculă din deget aș afla că ești o moarte puțină tot ce însemni
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
tare de hățuri, că să oprească. În lumina lunii, i se deslușeau trupul îndesat și ușor adus de spate, căciula de pe cap și barba mare, ca a sfinților din icoanele vechi. Culae se apropie de căruță, dându-i omului cu smerenie bună seara și îl rugă să-l ia și pe el. Cum nu, nepoate... Hai, urcă! îl pofti căruțașul cel bărbos și se dădu mai într-o parte, ca să-i facă loc pe capră alături. Fără să-l întrebe nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și în urma lor se așternu liniștea. Bătrânul hâcâi din gâtlej și alungă cu toiagul un câine mic și arțăgos, care lătra prin apropiere. Apoi dădu poarta într-o parte. Bună seara, deadule! zise Culae și îi apucă mâna dreaptă cu smerenie, ca să i-o sărute. Uite c-am venit la matale, ca să mă-nveți toate cântecele... Bine, glăsui deadul Vasile și, apucându-l de mână, îl duse în căsuța lui, într-o odaie luminată de un opaiț așezat într-o firidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lui Mircea Eliade și a cititorului de rând Din punct de vedere gramatical, cuvintele ,,sacru” și ,,profan” reprezintă două dintre numeroasele perle ale vocabularului ce îl ajută pe om să afirme anumite concepte și nelămuriri, porniri în unele domenii și smerenie în sânul altor științe și lucruri neelucidate pentru mintea omului de rând. Dincolo de aceste probleme cotidiene care îi pun pe oameni în polemici și îi întorc unul împotriva celuilalt, aceste două cuvinte exprimă două hotare aflate unul în celălalt, dar
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
zărim pe mozaicurile de la Daphni? Într-adevăr, ce vedem pe acestea? Nu Suferința, ci o mărturisire, nu Bucuria, ci o bunăvestire, nu devenirea interioară a Suferinței în Bucurie, transformarea Deznădejdii în opera mântuirii, ci o răstignire și o înviere. Nici smerenia smerenia vieții care nu s-a creat ea însăși și a cărei auto-afectare este patosul necreării sale -, ci spălarea picioarelor. Nu vedem viața pe mozaicurile de la Daphni pentru că obiectivitatea este pentru viață cel mai mare dușman. Însă vedem figuri ale
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pe mozaicurile de la Daphni? Într-adevăr, ce vedem pe acestea? Nu Suferința, ci o mărturisire, nu Bucuria, ci o bunăvestire, nu devenirea interioară a Suferinței în Bucurie, transformarea Deznădejdii în opera mântuirii, ci o răstignire și o înviere. Nici smerenia smerenia vieții care nu s-a creat ea însăși și a cărei auto-afectare este patosul necreării sale -, ci spălarea picioarelor. Nu vedem viața pe mozaicurile de la Daphni pentru că obiectivitatea este pentru viață cel mai mare dușman. Însă vedem figuri ale vieții
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
alea colorate din alte epoci. Aplauda ca o nebună, spune Curistul. — Traviata, adică femeie decăzută, sau așa ceva, zice Părințelul, ia uite cine se identifică de minune cu personajul, eu nu i-am oferit niciodată luxul ăsta, femeia trebuie obișnuită cu smerenia și modestia, zice. Exhibiționismul e pentru fufe, e de părere. — O văd și acum citind cu atenție pliantele, mototolindu-și de emoție biletul între degete, transpirînd de parcă ar fi fost un animal în călduri, spune Roja. — îți spunea pe de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
a turismului local de a cărui Înfăptuire nu se Îndoia nici o clipă, din moment ce germinase sub deviza: Nici un cetățean În afara unei excursii organizate! De binefacerile turismului se convinsese singur În lungile sale peregrinări prin satele Raionului. Încuraja drumețiile și credea cu smerenie În lupta de clasă. La demonstrațiile de l Mai răspundea de portretele „Marilor Dascăli” pe care Îi avea Într-un inventar de propagandă, purta pe brațul stâng o brasardă roșie, iar când se cânta „Internaționala” lăcrima, căci era un activist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu vin și nici la ceașca de cafea. Drept urmare uneori avea convulsii puternice și stări de agitație cu care Marta nu se putea obișnui. El Însă socotea boala de care suferea ca pe un semn ceresc și o trăia cu smerenie. Singura sa neliniște, nemărturisită până azi, era că, de un timp, Îi veneau În minte cuvinte pe care le folosise doar În copilărie, În casa notarului din Vinț, bunicul său dinspre mamă, domnul Inocențiu Șildan. Erau cuvinte pe care nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ar călători din Raiul Catolic ori Reformat În cel Ortodox, cum povestea Petru Cain. La asemenea defilări nu se aplaudă și nu se strigă lozinci. Nu există tribună oficială, ci doar un glob de aur spre care se mărșăluiește cu smerenie de două mii de ani cel puțin, fără ca un singur pelerin să Îl fi putut pătrunde măcar cu privirea și fără a fi din această pricină dezamăgit. Dimpotrivă. Ciudată mai e și Viața de Apoi, Își zise domnul Húsvágó Tamás Húnór
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
poate, Îl și numeau Idiotul Partidului. Chiar dacă nu suna prea bine, Își spunea că e mai onorant să ți se spună așa decât Idiotul Satului. Prefera vocația universalistă a partidului celei locale a satului. Discursurile sale despre colectivizare semănau prin smerenie cu predicile preotului Petridean despre Viața de Apoi. Țăranii Îl ascultau ca pe un povestitor dăruit, dar sărac cu duhul. Nici măcar nu chicoteau când le vorbea la Căminul cultural despre binefacerile tovărășiilor și ale gospodăriilor agricole. Unii Îl și numeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și pe pielea mea darurile sale oratorice. Numai că eu nu eram ca auditoriul lui obișnuit. De cum se pornea să-mi facă morală, începeam să casc plictisit, ca să-l pedepsesc, deoarece știam că nu suporta să nu fie ascultat cu smerenie. Când vroiam să-l scot din sărite, izbucneam în râs, ceea ce reprezenta în ochii lui o adevărată insultă, pentru care o palmă răsunătoare pe obrajii mei era prea puțin; de obicei, asemenea obrăznicii aveau urmări și mai rele. Rezultatul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
profesor... că nu-l iubești pe Dumnezeu dacă nu te îndoiești din când în când de el, că aceia care-l invocă din pură obișnuință, mecanic, nu fac decât să-l ucidă puțin câte puțin prin plictiseală și că orice smerenie prelungită ne-ar fi fatală deoarece l-ar împinge pe Dumnezeu să devină tiranic, de aceea suntem condamnați la suferința de a sfida uneori cerul... Profesorul și-a făcut cruce și m-a rugat să-mi țin teoriile pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cer lămuriri nimănui. Vroiam să nu-l pierd pe Arhivar. L-am găsit stând la masă și primul lucru pe care l-am remarcat a fost că-și adusese un fotoliu în locul scaunului. Individul m-a privit prin ochelari fără smerenia de altădată, întrebându-mă cu răceală: „Ce dorești?” Era prima oară că mă tutuia. Arăta foarte sigur de sine și mulțumit, ca în sala cu oglinzi. Mi-a încolțit o bănuială: „Nu cumva...?” Și fuma, pe deasupra. Răsturnat în fotoliu, lovea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]