6,537 matches
-
părților sale de moșie. Tot obștea fixa "pornirea plugurilor", în același timp pe toate delnițele, apoi conducerea obștii avea drept de judecată și chiar de excludere (îndepărtare)a unor membri care nu țineau seama de disciplina comunității. Conducerea ei ținea socotelile cetei pe răboj și repartiza sarcinile fiecăruia față de nevoile obștii.15 Existența așa-numiților jurători, judecată penală și civilă, prin 6, 12, 24, 48 de judecători, se prezintă ca o instituție comună celor mai multe obști din Europa medievală. Dar, la români
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din Caffa. S-a vorbit și despre o influență a episcopiei din Crimeea, înființată în 1322, asupra catolicismului din Moldova. De acolo vor veni, dând viață unor târguri, Siret și Suceava, localități care aveau doar câțiva coloni germani, pomeniți în "socotelile" (actele) Liovului, armeni, care aveau un mare centru, sub stăpânire genoveză, la Caffa. Avem și câteva știri nesigure ce amintesc despre o viață românească în teritoriile de la nord-est. Astfel, la 1325, Dlugosz arată (evocă) pe români luptând alături de lituanieni și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în război împotriva Veneției și în problemele din sudul Dunării, după moartea lui Ștefan Dușan al Serbiei, voievodul Bogdan a trecut munții în fruntea luptătorilor săi maramureșeni. Ajuns la est de Carpați, după ce părăsise "moșia sa" de la Cuhea, "el strică socotelile regelui" (Iorga) și reușește să izgonească pe stăpânul legiuit al mărcii, Balc, apoi se instalează aici "cu așa putere" încât nu mai poate fi înlăturat cu toate silințele regelui. În acest fel, Bogdan devenea domn de-sine-stătător al unei țări libere
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
poezii noi. Tonul este însă acum mai degrabă obosit decât discret ironic: „N-am scris de mult./ Ritmurile s-au scurs prin canale”; „Hârtii fără sens și consoane stricate./ Cu briceagul se taie pâinea și lemnul,/ Cu creionul se fac socoteli și rapoarte./ Am pierdut de pe dânsele semnul/ Ce le desparte de moarte.” SCRIERI: A fi, București, 1968; Umbra punților, Iași, 1970; Starea a treia, Iași, 1974; Țara somnului, pref. Valentin F. Mihăescu, București, 1994. Repere bibliografice: Doinaș, Diogene, 215-216; Dana
CUSIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286609_a_287938]
-
deveni neîncrezători și cinici în legătură cu întregul sistem de motivare. Cea mai bună cale de a abilita membrii echipei este cea gradată și sistematică. Nu le puteți spune oamenilor: „Ei bine, după atâția ani în care a trebui să-i dai socoteală șefului tău, să obții aprobare pentru orice și să muncești în cadrul unor limite bine definite, acum ești liber! Ești de capul tău! Asumă-ți responsabilitatea și ia decizii!”. Deși această abordare exagerată poate părea ridicolă, a fost pusă în practică
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
perspective promițătoare, însă necesarul de capital pentru creștere este semnificativ, situându-se într-o clasă valorică superioară. Atât dezvoltarea unei bănci, cât și a unei companii de transporturi aeriene reclamă resurse superioare celor necesare unei firme de transport rutier. O socoteală sumară legată de efortul investițional demarat în 2006, și care va continua în anii următori, arată că toate proiectele grupului Atlassib - modernizarea companiilor de transport intern, construcția de hoteluri Ramada, edificarea companiei de transport aerian, extinderea rețelei bancare și de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
performanță asemănătoare i-a reușit aceleiași traducătoare și cu universul, radical altul, din romanul Groapa al lui Eugen Barbu” (Eva Behring). Traduceri: Alexandru Vlahuță, Ausgewählte Schriften [Scrieri alese], București, 1960 (în colaborare cu Gerty Roth și Max Richter), Die Abrechnung [Socoteala], București, 1961; Alecu Ivan Ghilia, Die Schwäher [Cuscrii], București, 1961; Remus Luca, Wiedersehen [Revedere], București, 1961; Mihail Sadoveanu, Boijarensünde [Păcat boieresc], București, 1961, Das Wunderwäldchen [Dumbrava minunată], București, 1962, Das Geschlecht der Șoimaru [Neamul Șoimăreștilor], București, 1963, Durch die Wimpern
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
remarcând indulgenta regelui față de lorzii catolici, a declarat că prin această atitudine a scos la iveală caracterul trădător al inimii sale; și că toți regii erau «copiii satanei», folosind și alte expresii nepoliticoase, pentru care a fost solicitat să dea socoteală în fața unui consiliu particular. Black a refuzat să dea curs citației, iar în refuzul său a fost sprijinit de întreg corpul de clerici, care priveau această situație ca fiind momentul potrivit pentru a face comentarii, cu toată nepolitețea și virulenta
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
decat dificil: prea puțin timid, era încăpățânat, egocentric, certăreț. Credea că este o persoană mult prea importantă și că nu trebuie să se justifice pentru faptele sale. A rămas celebru în istorie pentru afirmația:"Regii nu sunt obligați să dea socoteală pentru faptele lor decât lui Dumnezeu. " <footnote http://www.historyonthenet.com, site accesat la data de 05.iun.2009 footnote> (trad. n.), iar pentru supușii săi a fost un rege de temut și incapabil să conducă statul cu responsabilitate. Spre deosebire de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
indispensabil regelui.<footnote http://www.knowledgerush.com (accesat la data de 19 iul.2009) footnote> Superiorul sau direct, Papa Urban al VIII-lea, a afirmat la aflarea veștii morții cardinalului:"Dacă există Dumnezeu, atunci cardinalul Richelieu va trebui să dea socoteală pentru multe lucruri. Dacă nu... atunci înseamnă că a avut o viață de succes".<footnote http://tripatlas.com (accesat la data de 19 iul.2009) "Și Dieu existe, le cardinal de Richelieu devra répondre de beaucoup de choses. Sinon [...] mă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
mei și pentru musafirii lor un subiect de conversație ideal. Într-adevăr, le era de ajuns să evoce amintirile din ultimul război ca să izbucnească o ceartă. Tatăl meu, care petrecuse patru ani în prima linie, la infanterie, punea victoria pe socoteala trupelor împotmolite în pământ care, conform expresiei lui, stropiseră cu sângele lor pământul acesta de la Stalingrad până la Berlin. Fratele lui, fără să vrea să-l jignească, remarca atunci că „după cum știe toată lumea”, artileria era zeița războiului modern. Puțin câte puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
bubuit mii de glasuri. Să-l trecem prin sabie... au bubuit altele. Nu ! a răspuns Ștefan cel Mare și i s-au umezit ochii, amintindu-și Întâmplarea năprasnică din copilărie. Nu, răzeși, căci am cu acest lup al pustiei o socoteală... Han-tătare, ți-aduci aminte ? Tu l-ai ucis pe Mitruț, Între ramurile acestui stejar... Ridicați-l, feciori, În funie... Apoi,după ce năvălitorul și a primit pedeapsa, trei zile și trei nopți au stat oștile moldovene În petrecere. Astfel se răzbuna
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cel din urmă-n lume ce pe ea s-a pus mâna Au fost înaltul Iuga - azi pune-o tu pe-a ta. Atâta am zis: Atâta fapt lumesc Mai fac în astă lume. Apoi la mănăstire Mă duc, căci socoteala cu lumea-am încheiat. N-am a[-i] lua nimica, nimic nu-i am de dat... Acolo, lângă Vodă, unde de mult el zace, Cu el m-oi înțelege de mântuirea mea... Căci greu în astă lume eu am păcătuit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să fie nevasta ta, a unui visător, decât țiitoarea unui desfrânat... căci nu mă îndoiesc... el va urmări și se va folosi de cel întîi prilej ca să puie mâna pe ea... s-o răpească. O! însă or fi și făcut socoteala fără mine... nu știe că leul bătrân veghează în noaptea lui și va sfâșia cu ghearele pe oricine care-ar vrea să-i răpească puiul din cuibul lui de stînci!... MAIO Mira! Ea... O, arhanghel frumos al cerului... tu ești
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
IO] Clasicii i-ați studiat până acum? ROSAM[UNDA] Prea superficial, numai pentru costume. Da' ia cată numai aci ce frumoasă, ce-m-pestrițată e Recha, aci desigur c-or să mă primească cu asalt, numai turbanul nu-mi prea vine la socoteală, ce crezi d-ta, n-ar putea el oare să fie și mai pestriț? HISTR[IO] (afară de sine) Domnișoară! O marșande-modă ați căutat dv.? ROSAM[UNDA] A! D-ta întrebi daca n-am nemica de modă? O, da! De la cameriere
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe lângă dânsul el le dete drumul să meargă în patria lor, dîndu-le însă instrucții secrete pe cale, ca, până una alta, fiecare din ei să caute din toate puterile a strica latinilor, fiecare în țara și la locul lui și pe socoteala lui, prin mijlocul unei dușmănii viclene și bine calculate, până ce el va fi în stare a le da ajutor cu de prisos. Norociții cuceritori latini, îndată după luarea capitalei, își întinseră mâna după provinciile apusene ale împărăției. Potrivit cu planul de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
condamnării fanatice se lăți repede și neoprită. Chiar biserica Sf[intei] Sofii, care se socotea pângărită prin intrarea latinilor în ea, căta să se sfințească din nou, ca să se curețe. Un tribunal, compus anume din călugări, pedepsi, fără a ținea socoteală de ceva, pe toți părtașii uniunii, fără deosebire, să fi fost în stările de jos mirene sau preoțești. Dar nu numai zelotismul orb de turbare, ci și mai mult lăcomia de avere și răzbunările personale jucau un rol covârșitor la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și dintr-a Poloniei se iviră pretenții de suveranitate asupra Moldo-Valachiei, cari erau cu atât mai greu de dezlegat, deci cu atât mai amenințătoare cu război cu cât amândouă regatele căutară tot într-o vreme și fiecare din ele pe socoteala lui să dovedească și să facă a li se recunoaște pretențiile de cătră un al treilea principe, care hotărî să descurce cestiunea cu tăișul săbiei. Când se născu în urma acestora o ceartă serioasă pentru posesiunea Basarabiei între regii din Polonia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și tăinicia sosirii armiei de căpetenie a osmanilor, căpitanii franceji cerură pentru sine în plin consiliu de război onoarea primului atac, nu voiră să steie în urma nimărui în luptă și respinseră sfatul cuminte al pățiților generali ungurești, cari dădeau cu socoteala ca trupelor sprintene a avangardelor turcești să li se opuie în luptă asemenea trupe sprintene dintr-ale lor și anume cele moldovenești și muntene, iar cu părțile de oștiri grele și bine armate să lovească fruntea și sâmburele oamenilor vrăjmașului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în centru era sâmburul oștirii, spahiii și ienicerii, pe când la aripele amândouă se postară deosebiții aliați și vasali, mai cu samă creștini, între care despotul Serbiei cu 5000 de oameni. Planul de bătaie al oștirii creștine era izvodit fără de nici o socoteală și pus la cale nepotrivit cu scopul, căci nu se socotise nici feliul de-a fi al dușmanului, nici poziția locului, nici calitatea propriilor luptători, pe când conducerea armatei turcești escela prin unitatea ideei conducătoare, prin dispunerile de trupe potrivite cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întunecă calitățile vrednice de laudă pomenite mai sus și dete pas hotărâtor contrarului său Musa, care, deși iute la mânie și pornit, ba încă crud și tiranic, dezvolta însă un spirit de prevedere și pază, de minte trează și de socoteală, care la urma urmelor au dat steagului său biruința asupra rivalului celui ușor. Înlesnit de Mircea cu de prisos atât cu bani cât și cu ajutor de oaste, întărit prin mercenarii și căpitanii lui Suleiman, câți nu-i fusese cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a crea o operă de artă în antiteză (Gegensatz) c-o opera a naturei numai. Artistul pe treapta aceasta s-arată așadar însuflețit de cugetarea de-a nu lăsa să domnească nimica nemijlocit în întrul său, ci de-a-și da socoteală de toate intențiunile poetului și de-a nu se abandona în neci un moment al reprezentațiunei sale momentului nepăzit, afectului și inspirațiunei nemijlocite, ci de-a (acorda) da ascultare Cu totul în sensul acesta zice Cicero în Brutu[s], cap
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mult în noi închipuirea ordinarului, a trivialului, a ignobilului. Cu cât e mai nobil și mai ideal coprinsul celor vorbite cu-atît mai marcat ni se prezintă acest contrast, care se-n-temeiază pe intuițiunea ignobilului și a ordinarului, despre aparința căruia dîndu-ne socoteală am vedea prea bine că zace în însuși impresiunea ce-o face această greșală. Greșala a doua, opusă acesteia, constă în lărgirea unui vocal la puterea unui diftong (e sau i în o sau u) sau a unui diftong mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
drept care resursele sale vor fi îndestul de mici pentru a fi resumate pe deplin, a se judeca după valoarea sau nevaloarea lor și a fi supuse unei juste prețăluiri. II. ÎMPĂRȚIREA FILOZOFIEI TRANSCENDENTALE Filozofia transcendentală este ideea unei științe în socoteala căreia critica rațiunei pure are datoria de-a trasa planul în mod arhitectonic, adică din principie, cu deplină garantare a complectitudinei și siguranței tuturor pieselor cari constituiesc această clădire. Rezonul pentru care critica aceasta nu poate fi numită ea însăși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu fie capabilă s-o suporte (... ). ["SOCIOLOGIA... "] 2264 Sociologia e între toate științele unica care atinge interesele oamenilor, sentimentele, patimele și prejudițiile lor. Tratând despre relațiunile dintre oameni, ea dă rezistența celora cari se bucură de putere sau prerogative în socoteala semenilor lor. Monopolistul nu e-n stare a vedea foloasele concurenței. Omul de stat, trăind 911 {EminescuOpXIV 912} {EminescuOpXIV 913} din regularea afacerilor altora, nu prea dorește ca poporul să se deprindă a-și administra singur afacerile. Oamenii aceștia câștigă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]