7,755 matches
-
preferă plasarea sondei de ventricul drept inițial [8]. Noi preferăm în continuare plasarea inițială stângă a sondei, impresia noastră fiind că manipularea sistemelor de abord ale sinusului coronar se poate face mai ușor într-un cord care nu are alte sonde deja plasate, sonde care la rîndul lor ar putea fi dislocate de aceste manevre. Problema eventualului risc de bloc total o rezolvăm prin plasarea în toate cazurile a stimulării externe temporare femurale, accesul la această venă putând sluji și la
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
de ventricul drept inițial [8]. Noi preferăm în continuare plasarea inițială stângă a sondei, impresia noastră fiind că manipularea sistemelor de abord ale sinusului coronar se poate face mai ușor într-un cord care nu are alte sonde deja plasate, sonde care la rîndul lor ar putea fi dislocate de aceste manevre. Problema eventualului risc de bloc total o rezolvăm prin plasarea în toate cazurile a stimulării externe temporare femurale, accesul la această venă putând sluji și la tentativa de identificare
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
toate cazurile a stimulării externe temporare femurale, accesul la această venă putând sluji și la tentativa de identificare a sinusului coronar prin abord inferior cu catetere de electrofiziologie dedicate, dacă abordul pe calea superioară se dovedește dificil. Poziția optimă a sondei de ventricul drept nu este încă definită, fiind relaționată și cu poziția celei de ventricul stâng (un alt motiv pentru care s-ar putea prefera stimularea ventriculară stângă inițială). Mai mult decât atât, există cazuri în care dimensiunile exagerate ale
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
motiv pentru care s-ar putea prefera stimularea ventriculară stângă inițială). Mai mult decât atât, există cazuri în care dimensiunile exagerate ale ventriculului drept și disfuncția sistolică marcată a acestuia să necesite stimulare dreaptă în două locuri separate. Alături de plasarea sondei în mod clasic în apexul ventriculului drept (manevră relativ facilă, dar care poate avea efecte hemodinamice adverse, dupa cum s-a discutat) există varianta utilizată frecvent în prezent, de plasarea a unei sonde cu fixare activă în zona mijlocie a
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
dreaptă în două locuri separate. Alături de plasarea sondei în mod clasic în apexul ventriculului drept (manevră relativ facilă, dar care poate avea efecte hemodinamice adverse, dupa cum s-a discutat) există varianta utilizată frecvent în prezent, de plasarea a unei sonde cu fixare activă în zona mijlocie a septului interventricular, zonă care exclude problemele hemodinamice ale stimulării apicale și oferă în plus și corectarea întârzierii contracției septale observată în cazul stimulării ventriculare stângi [8]. Dacă se pune problema unui sistem cu
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
în zona mijlocie a septului interventricular, zonă care exclude problemele hemodinamice ale stimulării apicale și oferă în plus și corectarea întârzierii contracției septale observată în cazul stimulării ventriculare stângi [8]. Dacă se pune problema unui sistem cu defibrilator inclus, atunci sonda de ventricul drept, care are și rol activ în defibrilare, trebuie plasată în conformitate cu obținerea pragului optim de defibrilare și aceasta se întâmplă uzual la apexul ventriculului drept. Există chiar varianta ca sonda de defibrilare să fie plasată în apexul ventricular
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
pune problema unui sistem cu defibrilator inclus, atunci sonda de ventricul drept, care are și rol activ în defibrilare, trebuie plasată în conformitate cu obținerea pragului optim de defibrilare și aceasta se întâmplă uzual la apexul ventriculului drept. Există chiar varianta ca sonda de defibrilare să fie plasată în apexul ventricular drept, dar să se mai asocieze o sondă de stimulare-detecție cu fixare activă în zona mijlocie a septului interventricular: în timp ce sonda de defibrilare apexiană ar asigura exclusiv un prag ideal de defibrilare
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
activ în defibrilare, trebuie plasată în conformitate cu obținerea pragului optim de defibrilare și aceasta se întâmplă uzual la apexul ventriculului drept. Există chiar varianta ca sonda de defibrilare să fie plasată în apexul ventricular drept, dar să se mai asocieze o sondă de stimulare-detecție cu fixare activă în zona mijlocie a septului interventricular: în timp ce sonda de defibrilare apexiană ar asigura exclusiv un prag ideal de defibrilare, cea mid-septală ar fi utilizată la stimularea hemodinamic adecvată a ventriculului drept. Sonda de atriu drept
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
se întâmplă uzual la apexul ventriculului drept. Există chiar varianta ca sonda de defibrilare să fie plasată în apexul ventricular drept, dar să se mai asocieze o sondă de stimulare-detecție cu fixare activă în zona mijlocie a septului interventricular: în timp ce sonda de defibrilare apexiană ar asigura exclusiv un prag ideal de defibrilare, cea mid-septală ar fi utilizată la stimularea hemodinamic adecvată a ventriculului drept. Sonda de atriu drept joacă un rol mai mare decât ar părea la prima vedere, întrucât are
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
mai asocieze o sondă de stimulare-detecție cu fixare activă în zona mijlocie a septului interventricular: în timp ce sonda de defibrilare apexiană ar asigura exclusiv un prag ideal de defibrilare, cea mid-septală ar fi utilizată la stimularea hemodinamic adecvată a ventriculului drept. Sonda de atriu drept joacă un rol mai mare decât ar părea la prima vedere, întrucât are un rol central în conservarea sincronismului atrioventricular, parte componentă a CRT. De obicei, la această categorie de pacienți sistemul operează pe detecție atrială, ceea ce
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
părea la prima vedere, întrucât are un rol central în conservarea sincronismului atrioventricular, parte componentă a CRT. De obicei, la această categorie de pacienți sistemul operează pe detecție atrială, ceea ce are drept urmare căutarea unui loc cu detecție optimă atrială. Plasarea sondei atriale pe peretele lateral al atriului drept, în vecinătatea nodului sinusal, scurtează întârzierea eletromecanică, pemițând detecția precoce a activării atriale și optimizând pe această cale obținerea unui interval AV potrivit. În cazul pacienților cu istoric de fibrilație atrială (care nu
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
atrială (care nu este rară la pacienți în stadii avansate de insuficiență cardiacă) se poate lua în considerare, pe lângă funcțiile specifice de stimulare preventivă pentru fibrilația atrială, pe care majoritatea sistemelor moderne de CRT le au, o eventuală plasare a sondei atriale în zona învecinată ostiumului de sinus coronar, pentru a obține o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție optimă și securizate se cuplează aparatul în mod uzual. Dacă din anumite motive (neidentificarea ostiumului
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
preventivă pentru fibrilația atrială, pe care majoritatea sistemelor moderne de CRT le au, o eventuală plasare a sondei atriale în zona învecinată ostiumului de sinus coronar, pentru a obține o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție optimă și securizate se cuplează aparatul în mod uzual. Dacă din anumite motive (neidentificarea ostiumului sinusului coronar, obstacole anatomice - valve, tortuozități, stenoze -, disecție/perforare de sinus coronar care opresc procedura, lipsa anatomică a venelor țintă adecvate) sonda de
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
adecvate) sonda de ventricul stâng nu a putut fi plasată, se obturează canalul de ieșire corespunzător cu sistemul de obturare prezent, uzual în cutia stimulatorului și se tentează stimulare epicardică a ventriculului stâng. Aceasta are marele avantaj că poate plasa sonda de stimulare în zona dorită ventriculară (postero-laterală) indiferent de „oferta” anatomică a sinusului coronar. Metodele actuale de abord toracotomic minim invaziv sau chiar toracoscopic, alături de lipsa expunerii la radiații (procedurile de resincronizare, fiind cele mai complexe proceduri de implantologie, se
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
de infecție, care cresc proporțional cu durata tehnică de implantare [5,8,11,13,14]. Odată procedura încheiată se obține în dimineața zilei următoare o radiografie toracică cu raze dure, în incidențe postero-anterioară și latero-laterală stângă, pentru a documenta poziția sondelor și a exclude eventualele complicații (pneumotorace). Dovezile inițiale provenite din studii deschise, nerandomizate au demonstrat efecte benefice clinice după CRT. Ulterior studii controlate, randomizate și prospective, cu design paralel sau de tip cross-over au venit să completeze aceste date, arătând
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
examenul CT. Chirurgia toracoscopică este deosebit de utilă pentru înlăturarea corpilor străini din cavitatea pleurală, dar pentru cei intraparenchimatoși, toracotomia se impune. SECHELELE TRAHEOBRONȘICE Traheomalacia posttraumatică Se produce prin distrucția unor cartilaje traheale. Cicatrizarea unei necroze a peretelui traheal produse de sonda de intubație oro-traheală, menținută mult timp în poziție, este o cauză frecventă de apariție a traheomalaciei (Velly, 1991) [18]. Pereții traheali devin moi și lumenul traheal se va dilata, respectiv colaba, în funcție de fazele respirației. Rezultă dispnee severă până la sufocare.Tratamentul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
reconstrucția conductului traheal. Fistulele traheale Fistula traheoarterială, practic nu e sechelă, ci o complicație (mortalitatea este de 94%), prin fisurarea traheei în trunchiul brahiocefalic, artera carotidă dreaptă sau aortă. Fistula traheoesofagiană rezultă din presiunea între tubul Levin esofagian și balonașul sondei IOT, ce duce la necroza pereților în contact (0,5%). Evoluția este progresivă, nu are tendință la cicatrizare (fig. 3.46). Abordul chirurgical variază de la caz la caz, în funcție de sediul fistulei (cervical sau intratoracic). Dacă defectul este sub 2 cm
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
la duodenopancreatectomie este de cele mai multe ori soluția optimă, deși este grevată de o mortalitate ridicată [56]. Staza gastrică este o complicație ce apare cu o frecvență de 7-16% [57] și este caracterizată prin intoleranță alimentară sau necesitatea menținerii sau reintroducerii sondei nazogastrice după ziua a treia postoperator [53]. Tratamentul presupune menținerea sondei nazogastrice, administrarea de prokinetice și suportul nutrițional. Hemoragia de la nivelul bontului pancreatic poate survenii în 5-10% din cazuri. În funcție de răsunetul hemodinamic, se poate opta pentru tratament conservator (supraveghere, medicație
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
de o mortalitate ridicată [56]. Staza gastrică este o complicație ce apare cu o frecvență de 7-16% [57] și este caracterizată prin intoleranță alimentară sau necesitatea menținerii sau reintroducerii sondei nazogastrice după ziua a treia postoperator [53]. Tratamentul presupune menținerea sondei nazogastrice, administrarea de prokinetice și suportul nutrițional. Hemoragia de la nivelul bontului pancreatic poate survenii în 5-10% din cazuri. În funcție de răsunetul hemodinamic, se poate opta pentru tratament conservator (supraveghere, medicație antisecretorie), minim invaziv (endoscopic) sau chirurgical (hemostază in situ) [58]. Pancreatita
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
indică plicaturarea diafragmatică [32]. La nou-născuți recunoașterea intraoperatorie a leziunii de nerv frenic este indicație de plicaturare diafragmatică imediată. Dacă însă pacientul are vârsta de peste trei luni se practică inițial ventilația mecanică în manieră CPAP (presiune pozitivă continuă) pe o sondă nazotraheală și dacă ventilația este necesară timp de 3-4 săptămâni postoperator se intervine chirurgical pentru plicaturare diafragmatică [16, 39]. Paralizia diafragmatică bilaterală prin amiotrofie neurogenă (mononevrită frenică) poate fi tratată chirurgical prin frenoplicatură bilaterală [75]. În paralizia diafragmatică bilaterală idiopatică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
niciodată, deși debitul este aproape nesemnificativ vara. Ultimul pârâu pe care Provița îl primește în depresiunea Drăgăneasa, chiar la ieșire este Purcăreața, pe dreapta. Acesta izvorăște de sub vârful Teișul și are o lungime de circa 5 km. În urma amplasării unor sonde de petrol și gaze asociate, în Valea Purcăreței pârâul șia pierdut fauna și chiar debitul, cea mai mare parte a verii fiind practic o „vale seacă”. De asemenea, în vara anului 2000 pârâul Provița a cunoscut cel mai mic debit
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
construibilității după cum urmează: 1. Zone cu restricții pentru construit în care se încadrează zonele afectate de eroziuni și alunecări de teren active, zonele cu pante mari, care sunt susceptibile la alunecări, perimetrele de protecție ale conductelor de petrol și ale sondelor de extracție a țițeiului, terenurile inundabile. 2. Zone fără restricții pentru locuit în care se încadrează zonele de terase (inundabile) și micile platouri sau zone depresionare relativ plane și stabile (fără risc de alunecare) prezente în comună, precum și zonele cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ACTIVITĂȚI ECONOMICE IV. 1.1 INDUSTRIA Comuna Provița de Jos, amplasată în zona Subcarpaților și-a dezvoltat, prin valorificarea condițiilor naturale, cultura plantelor (porumbul și cartoful), zootehnia și pomicultura. Industria este slab reprezentată. Astăzi pe raza localității există 32 locații (sonde de producție- extracție) și două parcuri petroliere care stochează țițeiul extras și-l trimit prin conducte subterane, prin pompare la S.C. „Steaua Română” S.A. Câmpina și Combinatul Petrochimic Petrobrazi. Această microsecție face parte din Schela de petrol Băicoi. Sondele de pe
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
locații (sonde de producție- extracție) și două parcuri petroliere care stochează țițeiul extras și-l trimit prin conducte subterane, prin pompare la S.C. „Steaua Română” S.A. Câmpina și Combinatul Petrochimic Petrobrazi. Această microsecție face parte din Schela de petrol Băicoi. Sondele de pe raza localității au o producție zilnică între o tonă și 10 tone. Nu aduc aport la bugetul local. Societatea plătește chirie pentru teren în valoare de 150.000.000 lei/an. Chiria revine bugetului local. IV.1.2 UTILIZAREA
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sunt uzate; - prezența magistralei de gaz sub presiune, de-a lungul Văii Proviței, care necesită un perimetru de protecție de o parte și de alta, în această zonă fiind interzisă amplasarea construcțiilor; - prezența în extravilanul comunei a două parcuri de sonde active (Parcurile 448 și 461), (Fig. ) precum și sonde izolate, active sau în conservare. Acestea necesită și ele perimetre de protecție. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI 1. Construirea unui sediu de poliție, pentru că actualul sediu este impropriu (Fig.27) Fig. 27
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]