3,952 matches
-
1968; Spațiile somnului, București, 1969; Noblețe de stirpe, București, 1969; Nostalgica triadă, București, 1970; Cântece de stemă, București, 1971; Poezii, București, 1973; Miazănoaptea miresmelor, București, 1973; Zenit de anotimpuri, București, 1974; Sărbătorile anului, București, 1975; Descântece de gravitație, București, 1977; Sonete, București, 1978; Fantastica pădure, București, 1980; Alte sonete, București, 1983; Desemne pe sticlă, cu ilustrații de Gina Hagiu, București, 1983; Bucureștiul artistic, București, 1984; Zilele, vârstele, anii. Mărturii despre mine însumi, pref. Cezar Baltag, București, 1985; Poeme, pref. Fănuș Neagu
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
București, 1969; Nostalgica triadă, București, 1970; Cântece de stemă, București, 1971; Poezii, București, 1973; Miazănoaptea miresmelor, București, 1973; Zenit de anotimpuri, București, 1974; Sărbătorile anului, București, 1975; Descântece de gravitație, București, 1977; Sonete, București, 1978; Fantastica pădure, București, 1980; Alte sonete, București, 1983; Desemne pe sticlă, cu ilustrații de Gina Hagiu, București, 1983; Bucureștiul artistic, București, 1984; Zilele, vârstele, anii. Mărturii despre mine însumi, pref. Cezar Baltag, București, 1985; Poeme, pref. Fănuș Neagu, București, 1986; Cristal de primăvară, pref. Gina Hagiu
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
în Iași, desigur cu speranța că vor fi tipărite. Cu rare excepții, „clipele de inspirație ale tinereții” lui H., în general apropiate de factura poeziei populare românești, au ca motiv fundamental iubirea față de Moldova și istoria ei. Un ciclu de sonete evocă în ritmuri ample, vibrant romantice, locuri și nume, fapte glorioase (Suceava, Mănăstirea Neamț, Valea Albă, Ștefan cel Mare ș.a.). Despre Moldova vorbește autorul și într-un credo patetic, cu rezonanțe incantatorii. Câteva parafraze ale unor motive întâlnite la Gh.
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
să contribuie la „marea operă de refacere spirituală a țării” și, deși a avut o existență efemeră, a reușit să găzduiască texte de calitate, aparținând unor autori consacrați sau unor tineri în curs de afirmare. Sunt de menționat, astfel, două sonete de Ion Pillat, povestirile Vreau să fiu cioban de Mihail Sorbul și Ovid de Vintilă Horia (probabil una dintre primele ipostaze ale unui personaj ce va fi reluat în romanul Dumnezeu s-a născut în exil), un fragment din romanul
HOTARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287453_a_288782]
-
Florea Țuțugan, Operele filosofice ale lui Dimitrie Cantemir. Sectorul animat al revistei este ilustrat de rubricile de cronici - literară, istorică, teatrală și chiar sportivă - și „Reviste”. La „Cronica literară” F. G. Pajiște consemnează elogios volumele Shakespeare de Haig Acterian și Sonete de G. Tutoveanu, Ștefan Codreș comentează Bilanțele literare, iar V. Iftode plachetele Jocul cuvintelor de Matei Alexandrescu și Cartea dorurilor mele de Petru Stati; tot aici se consacră o evocare scriitorului George Mihail Zamfirescu. „Cronica teatrală” elogiază, sub semnătura lui
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
același ideal măreț.” Colaborează cu versuri Elena Văcărescu (Seară, Două cruci), Maria Baiulescu, Maria Cunțan, Ion Gorun, G. Coșbuc (Spadă și corăbii), Gh.D. Mugur, Elena Farago (sub pseudonimul Fatma), Elena N. Voronca, Leontin Iliescu, Carmen Sylva, V. Loichița, G. Topîrceanu (Sonet, Luna), Elena Didia Odorica Sevastos, Ion Minulescu (Cântec), Zaharia Bârsan (Cântece), Anna Codreanu, Victor Eftimiu, Cincinat Pavelescu, B. Fundoianu (Muza, după un model de André Chénier), Al. I. Șonțu (Sus spre munți), Mihail Cruceanu (Buchetul), I.U. Soricu, H. Frollo
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
pământ și clinchetul frâielor,/ Murmurau focurile ce parcă înviau, parcă mureau,/ Departe, la o stână din câmp, alcătuită din taine” (Tata se ducea în câmpia Ardealului). Impunându-și rigori clasicizante, în linia lui Pillat, R. nu rămâne la stanță și sonet, ci compune și în forme fixe proprii poeziei orientale (gazel, haiku). Dar utilizează, pe de altă parte, și tehnici constructiviste, simultaneiste, produce imagini de tip suprarealist („moara mănâncă râul”, „Luceafărul schimbă garda”), scrie versuri în monorimă, inventează caligrame, practică exhibiționisme
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
G. Bacovia (Pantofi, Toamnă, Psalm) și Emil Isac (Vară, Cântare, Medalion). Li se alătură George Voevidca, Alexandru Călinescu, Ștefan Stănescu, Pavel Nedelcu, G. Șt. Cazacu, Ion Iordache, Mia Cerna (Maria Florescu), Lucian Costin, Ecaterina Pitiș, Dumitru Olariu și Cincinat Pavelescu (Sonet) ș.a. Proza aparține lui Ion Focșeneanu, George Acsinteanu, Miei Cerna și lui Alexandru Sever. Publicistica este mai bine ilustrată. Lucian Costin oferă fragmente din lucrarea Inducția poetică. I. Al. Bran-Lemeny semnează Literatura și Brașovul în lumina materialismului și a idealismului
RITMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
alții, de Ion Colfescu-Delaturda, Ștefan Meteș, Horia Stanca, Elie Dăianu, Atanasie Motogna, I.O. Suceveanu ș.a. Sub influența ideologiei naționaliste se află, în bună măsură, și paginile culturale și literare. Dacă poeziile aparținând lui Al.T. Stamatiad (Rugăciune, Psalm, Portul, Sonet, De când ai plecat), Radu Stanca (Colind), Ioan Al. Bran-Lemeny, Iustin Ilieșiu, Verona Brateș, D. Iov ș.a., ca și prozele Martei D. Rădulescu, ale lui Leonard Divarius, Ștefan Popescu, Alecu Vanci sunt mai puțin marcate ideologic, în schimb articolele critice și
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
cu o contribuție documentară și interpretativă deosebită, sunt, în schimb, lucrările de istorie literară Pe urmele lui Ion Creangă (1977), Ion Creangă. Mit și adevăr (1981), monografia biografică Mihai Eminescu (1983). De asemenea, notabilă, prin efort, este traducerea integrală a sonetelor lui Shakespeare (1991). SCRIERI: Poeme, București, 1973; Cătănoaia, București, 1973; La vaduri de vreme, București, 1974; Sub umbra Sfinxului, Ontario, 1975; Trecere înaltă, București, 1976; Pe urmele lui Ion Creangă, București, 1977; Vama de aur, București, 1977; Cosițele Doamnei, București
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
București, 1973; Dacă poți râde, să râzi. Proverbe și zicători din Banat, introd. Dumitru Lazăr, Timișoara, 1974; Blana ursului din pădure, București, 1976; Făt-Frumos cel luminos, Timișoara, 1979. Ediții: Leca Morariu, De la noi, pref. edit., București, 1983. Traduceri: William Shakespeare, Sonete, București, 1991. Repere bibliografice: George Muntean, „Poeme”, RL, 1973, 10; Laurențiu Ulici, Privind înapoi fără mânie, RL, 1974, 13; Ulici, Prima verba, I, 121-124; Popa, Dicț. lit. (1977), 474; Lit. rom. cont., I, 506-508; Nicolae Manolescu, Creangă între legendă și
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
1977), 474; Lit. rom. cont., I, 506-508; Nicolae Manolescu, Creangă între legendă și realitate, RL, 1982, 5; Grigurcu, Între critici, 324-326; Nicolae Georgescu, Continuarea amintirilor din copilărie, LCF, 1989, 36; Ion Buzași, „O copilărie nepereche”, TR, 1992, 3; Dan Grigorescu, Sonetele lui Shakespeare, VR, 1992, 10-11; Păcurariu, Dicț. teolog., 382-384; Rachieru, Poeți Bucovina, 374-375; Datcu, Dicț. etnolog., II, 183-184; Dicț. scriit. rom., IV, 68-70. E.O.
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
ridică la nivelul celor din prima culegere, ele eșuând în sentimentalul romanțios sau în clasicismul pur decorativ monoton și uscat, în schimb critica salută în Grădina lui Teocrit (1928) o „revenire la matca primei personalități” (Perpessicius). În forma fixă a sonetului se închid grație și senzualitate, capacitate de evocare și meditație, prospețime de expresie și suavitate de simțire; o apropiere de Duiliu Zamfirescu, poet al idilelor cu figurație păgână, nu pare lipsită de temei. R. nu își limitează activitatea literară la
ROMANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289309_a_290638]
-
îndemn), dar mai ales cu fragmente din piesele sale de teatru: Tudor Vladimirescu, Contra patriei, Moartea lui Dante, Fiul pierdut. Notabilă este, de asemenea, intenția redactorilor de a restitui unele scrieri inedite, cum se întâmplă în cazul lui Panait Cerna (Sonet oriental și câteva epigrame, fragmente din corespondență). În rest, sunt găzduite versuri sentimental-convenționale de George Voevidca, George Dumitrescu, D. Iov, Al. Iacobescu, articole istorico-literare sporadice (de pildă, I.L. Caragiale ca elev de G. Zagoriț) și traduceri din Maurice Maeterlinck, Sully
ROMANIA VIITOARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289336_a_290665]
-
traducerea Mărgăritei Miller-Verghy, și de un fragment de proză semnat de N.M. Condiescu, Zephir, în transpunerea lui Léon Thévenin. Lista traducerilor continuă cu un fragment din feeria Cocoșul negru de Victor Eftimiu (Mensonge), în versiunea lui Léon Main, cu un sonet al lui Eminescu (À l’heure où tout se tait, et même la pensée), tălmăcit de Mărgărita Miller-Verghy, și o poezie (Dans le bruit du temps) a lui Al.A. Philippide. Francis Lebrun oferă versiunea franceză a baladei Gruia, luată
RONSARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
e fructificată în culegerile din anii ’70-’80: Descântece de dragoste (1977), Patosul potrivirii (1980), Amiaza lucrurilor (1982), Cu viața de-o ființă (1982) și Mereu ucenic (1984), aceasta din urmă fiind cartea de referință a poetului. Îmbrățișând formele fixe (sonetul, gazelul, haiku, tanka), versul dobândește o concentrare aforistică. R. are cultul strămoșilor și al naturii-mamă, într-un sistem de imagini pitoresc și antropomorfizant, iar fauna și flora autohtonă sunt invocate nu numai ca elemente decorative sau de peisaj, ci și
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
ceea ce geniul creator universal împodobește și eternizează alcătuirea slabă și trecătoare a omului”. Rubricile obișnuite sunt „Viața culturală”, „Teatru”, „Cronica artistică”, „Comentarii”, „Impresii din Ardeal”, „Revista revistelor”. În numărul 7/1921 se publică, fără semnătura autorilor, un grupaj masiv de sonete, toate participând la un concurs finalizat în numărul următor. Cu poezie mai sunt prezenți Alexandrina Scurtu, Ion Al-George, Volbură Poiană-Năsturaș, George Gregorian, Corneliu Moldovanu, Vladimir Corbasca, Const. T. Stoika, George Voevidca, Const. Iliescu ș.a. Emilian I. Constantinescu comentează cartea lui
SAGETATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
după 1944, unde nu contenește să își manifeste recunoștința față de „înțelepciunea partidului”, de „ideile călăuzitoare” ale noii ideologii, în anii săi de început Ș. păruse un ins rezonabil. Mulțumind celor care i-au arătat calea, el se leapădă hotărât de sonetele din tinerețe, „care se voiau filosofice” și care puteau fi învinuite, cum singur spune, de „individualism”. Va scrie de acum înainte, „cu stânga”, o poezie angajată, în versuri energice și clare. Pe alocuri, nesocotind pentru o clipă angajamentul, ecouri din
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
împrăștiam pe ape...”. Filtrată „prin sitele muzicale ale simbolismului” (Dragoș Vrânceanu), peste decenii poezia de dragoste a lui S. - Ora târzie (1972), Poeme intime (1980) - se definește prin discreția confesiunii, ce va fi turnată în forme lapidare și armonioase, precum sonetul și elegia. Drumuri spre legendă (1947) pune un accent în plus pe rememorarea copilăriei dure, nu lipsită totuși de un farmec special, reînviat nostalgic: „Mă văd copil prin praful ce poleiește zarea/ Și lângă-mbrățișarea atâtor bolovani,/ Alăturea cu tata
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
1936-1937), pref. G. Călinescu, București, 1969; Planeta părăsită, București, 1970; Somnul pietrei, București, 1971; Cântece lui Ștefan-Vodă, București, 1974; Flori de piatră, București, 1980; Ora violetă, București, 1984; Foc de artificii, București, 1985; Rechinul, București, 1987; Destăinuiri, București, 1989; 33 sonete, București, 1993. Traduceri: Alfred de Musset, Mierloiul alb. Romanul tinereții lui Alfred de Musset, București, 1930; Roland Dorgelès, Plecare, București, 1931 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); Peter Neagoe, Vifor, București, 1936 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); Contele de Lytton, Antony
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
articolelor-program pe care orice gazetă se simțea obligată să le insereze în primul număr. Au colaborat, în afara lui Alceu Urechia (care mai semna Ortens, Aur și Iodoform), Cincinat Pavelescu, I.G. Ionescu-Quintus, D. Stăncescu și Al. Antemireanu. Cu parodiile Ab irato. Sonet parnasian, retipărit imediat în „Epoca literară” din 6 mai, și Din carnetul unui poet proletar... (semnată Luca) este prezent I.L. Caragiale, bun prieten al lui Alceu Urechia. R.Z.
LUMEA VECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287891_a_289220]
-
de la mult dezbătuta obligație a scriitorului de a oglindi momentul istoric, Mircea Eliade răspunde la întrebarea „Cum s-ar putea angaja un scriitor, ca scriitor?” Revista publică versuri de Elena Văcărescu (însoțite de o scurtă prezentare a poetei), Vintilă Horia (Sonet la statuie, A murit un sfânt, Exil), Constantin Virgil Gheorghiu (Dorul de țară, Primăvară în surghiun), N. I. Herescu, Florin Zaharia, Alexandru Ciorănescu, sub pseudonimul Mihai Tăcutu (Dor, Dunăre, Dunăre), Horia Stamatu, N. S. Govora (Exilații), Titus Barbu, I. G. Dimitriu
LUCEAFARUL-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
Printre cei cărora li se răspunde la „Poșta redacției” se află Ovid Densusianu, care debutase la „Revista critică literară”, dar trimite versuri și aici, și Mihai Codreanu, în vârstă de cincisprezece ani, căruia în numărul 17/1891 i se publică Sonet (Dormind de somnul liniștei eterne). La L. i. colaborează I. L. Caragiale (Poveste de contrabandă), G. Coșbuc (cu aproximativ 25 de poezii, dintre care unele traduceri, și comedia într-un act La Slănic), Al. Vlahuță, N. Beldiceanu, A. D. Xenopol (cu studiul
LUMEA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287882_a_289211]
-
transpunere de V. Scântee), Schiller (Hero și Leandru, Norocul ș.a.), Lenau (Copacul amintirii, tălmăcire de V. Scântee), Lamartine (Nemurirea), Heine (Doi frați, Don Ramiro și, în traducerea lui G. Coșbuc, Doream), Alfred de Vigny, Lev Tolstoi, Petőfi, Longfellow, Balzac, Arvers (Sonet, în versiunea lui Gheorghe din Moldova), H. Murger, Maupassant, François Coppée ș.a. R.Z.
LUMEA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287882_a_289211]
-
Alphonse Daudet, Hippolyte Taine, Fr. Sarcey, Émile Zola, Paul Bourget, Maupassant, Al. Dumas-fiul ș.a.) și ample treceri în revistă ale activității unui scriitor (Leconte de Lisle) sau ale unei literaturi naționale (Literatura belgiană). Din versurile lui Cervantes se publică un sonet în transpunerea junimistului Șt. G. Vârgolici, din Byron traduce V. Făgărășanu. Mai apar tălmăciri ale unor poeme de Schiller, Lamartine, Heine și Baudelaire. Schițele și nuvelele traduse aparțin lui Sacher-Masoch, Lev Tolstoi, Turgheniev, Balzac, Andersen, Jan Neruda, V.M. Garșin, Maupassant
LUMINA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287898_a_289227]