28,471 matches
-
în acest tip de teatru care asociază adevărul materiilor teatrale - costume, decor - și puterea metaforelor fizice, asemeni unor figuri din poemele Anei Blandiana: bulele metalice înglodate pe care regele le spală inițial, înaintea abdicării, sângele care curge din microfoanele asasine, surorile perverse care pentru a-și afirma iubirea de tată se lansează în virtuoze arii de opera seria sau Cordelia care-și schimbă cizmele de curte cu bocanci de drum greu, Edmund care-și vopsește mâna sub ochii noștri pentru a
GEORGE BANU: Odiseea străinului la Festivalul Internațional “Interferențe” by Corespondență specială de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105938_a_107230]
-
și voie bună. Dntre cântecele din casă, cel intitulat ,,Sus în plaiu’ muntelui”, care abordează tema dragostei și tema păstoritului într-o remarcabilă alegorie, merită a fi analizat puțin. El se cântă de obicei în familiile care au frați și surori de vârste apropiate, necăsătoriți. Ii reproducem integral textul fiindcă mesajul său este unul deosebit de interesant, fiind pus în valoare și de o melodie foarte frumoasă: Sus în plaiu’ muntelui, Vița-i verde de ieder’ (R), E-un ciopor mare de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
fața locului), cutare băiat și cutare fată sunt înlocuite cu numele copiilor gazdei. Dialogul frate-soră din acest cântec evidențiază îngrijoararea celui dintâi că-și va pierde din avuție pentru că pețitorii nu-i vor cere să le-o dea doar pe sora sa, ci și ,,zeciuri de berbeciuri”, ,,sute de cornute”, ,,mii de miorele”, ,,plug negru de boi”, ,,pe murgu’ cel din grajdi” și chiar ,,cea iie cu năsâpie”. Dar fata îl liniștește, conștientă fiind de frumusețea ei și de faptul că
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
ușoară ca un fulg, despovărată de incertitudine. Mama lui m-a plăcut cu adevărat, iar eu o plac la fel de mult. Între noi curge deja un fluid de energie pozitivă. Sunt sigură că se va înțeleg perfect cu mama. Parcă sunt surori! Dar la ce mă duce mintea acuma?! Doamne iartă-mă! Mihai nici nu avea intenția să... Nici prieteni ori un anumit fel de prieteni nu suntem... Iubiți, nici atât, din nefericire... Un pupic pe obraz nu înseamnă nimic. Este amical și
PROASPĂT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1497562767.html [Corola-blog/BlogPost/376866_a_378195]
-
să ne intereseze pe toți; fie că-i suntem oaspeți, fie că suntem gazde...Toată copilăria e plină de minciuni estetice. Neștiind să scriu literatură, o făceam în viață...De aici a ieșit metafora.” Caracterele celor trei personaje principale, Dănuț, sora lui, Olguța, și Monica, sunt apariții încântătoare, pline de poezie. Dănuț, la anii intrării în liceu, începe a avea conștiința că e „băiat” și ca atare nu se poate compara cu fetele. Fire melancolică, visătoare, cedează uneori în fața „băiețoasei” Olguța
IONEL TEODOREANU SAU MEDELENISMUL UNEI TINEREȚI PIERDUTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1486138438.html [Corola-blog/BlogPost/375477_a_376806]
-
că în Hristos trăiește, viază și se mișcă. S-a născut în cer, cum spuneau creștinii altă dată, după ce a fost binecuvântat de Dumnezeu să se nască intru împărăția cerurilor încă din această lume. S-a dus la frații și surorile sale de suferință, care au plecat din această viață cu multă vreme înaintea să. În ultimele zile ale vieții sale, în chilia de alături, într-un moment de hâr, a mărturisit un testament care să fie împlinit de cei care
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 by http://confluente.ro/Victor_roncea_prezinta_mult_victor_roncea_1378027254.html [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
2015 Toate Articolele Autorului Dintr-o întâlnire de ideatică substanță a rezultat o prietenie, iar dintr-o simpatie a ideilor s-a născut o carte... Poate că, niciodată vitregiile prin care vor mai fi nevoite să treacă cele două neamuri surori fiind ele una dincolo și alta dincoace de Prut, râul ce sigur n-ar fi dorit el să despartă... spre exemplu o așezare românească de una moldovenească - Ungheni - un oraș și un sat, care odată erau una, chit că de-
PREZENTARE DE CARTE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1426594600.html [Corola-blog/BlogPost/363004_a_364333]
-
râului (...), nu chiar tocmai acestor lucruri va putea exista vreo disociere a colaborării acesteia frumoasă și nu întocmai din interior, nicidecum..! Poate că, la fel de mult va mai lua ca guvernările (cam prea ineficiente de-a lungul vremilor) celor două țări surori să pună în acțiune măcar un mic sunet de unitate dintre multiplele cuvinte ‘înălțătoare’ folosite în exces la manifestațiile sau la adunările cu acest scop, căci asemeni marilor puteri ce au avut interesul să le despartă, aceștia cu atât mai
PREZENTARE DE CARTE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1426594600.html [Corola-blog/BlogPost/363004_a_364333]
-
Plâng ca să-mi descarc durerea pe științele aride, Ce-au găsit perfecțiunea doar în arta de-a ucide. Milioane de ființe au stigmatul morții-n frunte, Negăsind între știință și-ntre boala lor, o punte. Milioane de morminte, mame, frați, surori acuză, Se alocă pentru moarte, pentru viață se refuză. Referință Bibliografică: PLÂNG / Nicolae Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PLÂNG de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1435758023.html [Corola-blog/BlogPost/369768_a_371097]
-
William Booth, citat de revista Ethos 3/2012... ÎI. CA ACASĂ NU-I NICIUNDE?, de Ioan Ciobota, publicat în Ediția nr. 591 din 13 august 2012. www.ioanciobota.wordpress.com Ca acasă nu-i niciunde? Casă, acasă, mama, tată, frații, surorile, căldura, lumină, pace, bucurie, veselie, cântece, Crăciun, cozonaci, Paști, miel, concediu, vacanța, acceptare, împlinire, valoare - ce vă spun aceste cuvinte? Ca acasă nu-i niciunde? Oare de ce? Acasă te simți ca într-o oază de pace și bucurie? Dar la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
pleci de unde ai venit. Sau vii și auzi: “Bine ai venit iubitule/iubito, mi-a fost dor de tine, mă bucur că ai venit”. Citește mai mult www.ioanciobota.wordpress.comCa acasă nu-i niciunde?Casă, acasă, mama, tată, frații, surorile, căldura, lumină, pace, bucurie, veselie, cântece, Crăciun, cozonaci, Paști, miel, concediu, vacanța, acceptare, împlinire, valoare - ce vă spun aceste cuvinte? Ca acasă nu-i niciunde?Oare de ce?Acasă te simți ca într-o oază de pace și bucurie? Dar la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
Și atunci încearcă să facă bani sau își caută un prieten sau o prietenă sau lupta pentru renume sau o poziție bună, crezând că lucrurile acestea îi vor da fericirea și împlinirea. Eu m-am născut pe litoral, în Mangalia. Surorile mele mai mari m-au influențat mult în viață. Am frecventat discoteci, baruri, mi-a placut muzică, mi-a placut dânsul. Pentru că dansăm foarte mult și eu și surorile mele, tot timpul mă simțeam în centrul atenției, iar asta ma
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
fericirea și împlinirea. Eu m-am născut pe litoral, în Mangalia. Surorile mele mai mari m-au influențat mult în viață. Am frecventat discoteci, baruri, mi-a placut muzică, mi-a placut dânsul. Pentru că dansăm foarte mult și eu și surorile mele, tot timpul mă simțeam în centrul atenției, iar asta ma împlinea, îmi plăcea. Eram destul de cunoscut pe litoral, când am cunoscut-o pe Luminița - soția mea. Lucrăm că ospătar într-un restaurant. Am crezut ca pe langă tot ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
Și atunci încearcă să facă bani sau își caută un prieten sau o prietenă sau lupta pentru renume sau o poziție bună, crezând că lucrurile acestea îi vor da fericirea și implinirea. Eu m-am născut pe litoral, în Mangalia. Surorile mele mai mari m-au influențat mult în viață. Am frecventat discoteci, baruri, mi-a placut muzică, mi-a placut dansul.Pentru că dansăm foarte mult și eu și surorile mele, tot timpul mă simțeam în centrul atenției, iar asta ma
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
fericirea și implinirea. Eu m-am născut pe litoral, în Mangalia. Surorile mele mai mari m-au influențat mult în viață. Am frecventat discoteci, baruri, mi-a placut muzică, mi-a placut dansul.Pentru că dansăm foarte mult și eu și surorile mele, tot timpul mă simțeam în centrul atenției, iar asta ma împlinea, îmi placea.Eram destul de cunoscut pe litoral, când am cunoscut-o pe Luminița - soția mea. Lucrăm că ospătar într-un restaurant. Am crezut ca pe langă tot ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
ori că dacă ar putea ar pleca în una dintre acele țări, pentru a se convinge singur cum stau lucrurile...” ‒ Acum ce mai zici? mă luă din scurt colonelul ‒ De ascultat, am ascultat, că toată lumea asculta... Fleașc!... trosc!... două palme surori peste scăfârlia mea: ‒’tu-ți nefericirea mă-tii, de legionar! m-a felicitat utilizatorul palmelor. Adică și eu cu toa’șu colonel ascultăm subversiv vocile capitalismului mă, prăpăditule? ‒ Nu, tovarășul adjutant, eu ziceam de ceilalți, de civili adică. ‒Aaaa! Deci
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1471276141.html [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
colind de gazde: „Ale cui-s aceste case”, „De-ale cui-s aceste case”, „Colindul de se-nbaie” etc. - colind de ieșire din casă: „Pe sub verde de arvună”, „Fericirea”, „Rămâi gazdă sănătoasă” etc - colind de fată și băiat sau frate și soră: „Doi boieri de țară”, „Sub cearcănul lunii ei” etc. - colind de vânător : „Cerbul runcului” (în mai multe variante), „Nimeni n-a știut” etc. - colind după miezul nopții: „Ziorele” (în mai multe variante), „Ziorile” etc. Se mai cântă, după caz, colindul
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
era mai gustată muzica lor decât cea de pe benzile magnetofonului, însă deocamdată nu era nevoie de lăutari. Era etapa de socializare între meseni. Trebuia să se ajungă la o anumită stare de bine, de veselie, pentru a schimba cele două surori de pe banda magnetică cu lăutarii locali. De fapt, toată comuna se distra la balurile sau horele din central comunei, după cum le cântau ei. L-au înlocuit pe Bengher, un infirm orb și fără degete la mâna dreaptă, și la cealaltă
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
Magazinele înșirate pe strada principală aveau vitrine cu geamuri prăfuite vara și pline de noroi iarna. În colțul străzii Dimitrov pe care locuiam, era un restaurant, cel mai mare din oraș, unde o dată pe an mergeam împreuna cu părinții și surorile, după ce veneam de la bâlciul care în fiecare an poposea după Sfântul Ilie pe locul viran de lângă fabrica de Rulmenți. - Haideți, să intrăm. Vă dau o bere, spunea tata când ajungeam în fața restaurantului frumos luminat, de unde venea miros de friptură pe
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1425572409.html [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
și inima ușoară, Când știu că le-aprindea chiar Bunul Dumnezeu! Doi cozonaci pufoși, pudrați cu multă nucă Plecau grăbiți în traista celor ce colindau “Ne dați, ori nu ne dati?”...cânta oare-o nălucă? La masă eram toți o soră, lângă frați... Cu flori de măr colindul ducea a primăvară, Frumoasa tinerețe saltă parcă în noi, Prin amintirea asta îi dau ușor binețe Și-o vreau măcar o clipă să vină înapoi! Ninsori de dalbe flori mi s-au oprit
ALEARGĂ CAII... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1449206364.html [Corola-blog/BlogPost/343144_a_344473]
-
acasă de părinții care au luat drumul străinătății pentru a câștiga o pâine, copii în formare, care au nevoie de îndrumare, să nu alunece spre decăderea morală. Fratele Adnanei, Radu, comite o crimă cu bună știință, pentru a-și răzbuna sora exploatată de patronul la care se angajase- fiind încă elevă de liceu- crimă ce ar întrerupe drumul greșit al surorii acestuia spre prostituție. Spre deosebire de acesta, care va fi prins de poliție și închis, în „Poveste din Cetate”, a cărei acțiune
DESTINELE ÎN PROZA SCURTĂ A SCRIITORULUI GEORGI CRISTU de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1441607337.html [Corola-blog/BlogPost/343379_a_344708]
-
îndrumare, să nu alunece spre decăderea morală. Fratele Adnanei, Radu, comite o crimă cu bună știință, pentru a-și răzbuna sora exploatată de patronul la care se angajase- fiind încă elevă de liceu- crimă ce ar întrerupe drumul greșit al surorii acestuia spre prostituție. Spre deosebire de acesta, care va fi prins de poliție și închis, în „Poveste din Cetate”, a cărei acțiune se petrece într-o comunitate de țigani, este vorba tot despre o crimă, unde este închis altul nevinovat, nu criminalul
DESTINELE ÎN PROZA SCURTĂ A SCRIITORULUI GEORGI CRISTU de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1441607337.html [Corola-blog/BlogPost/343379_a_344708]
-
ce acoperă o suprafata considerabilă. Către poartă de nord, drumul ajunge la cel de-al doilea teatru, de unde se poate admira locul cel mai înalt, explanada, cu cele cîteva coloane rămase din templele lui Zeus și Artemis, fiica acestuia și sora lui Apolo, aleasă drept patron al cetății. De aici ne întoarcem la Amman, o capitală modernă, Philadelphia din timpul secolului al III-lea î.e.n., nume luat de la conducătorul Ptolemeu Philadelphus, care mai păstrează și azi influență greco-romană prin așezarea construcțiilor
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1442297069.html [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
pe Aneta Stan dar încă de atunci, viitoarea floare și rază de bucurie și lumină a cântecului dobrogean s-a luptat și a biruit! Mama sa a avut un accident vascular, iar rolul de mamă a revenit în această împrejurare sorei Maria și cumnatului ei Marin Spirea care provenea dintr-o familie de pescari din tată-n fiu. Ei au fost cei ce s-au ocupat de educația viitoarei interprete, deoarece „ceilalti frați erau plecați unii la facultăți și alții la
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1407304908.html [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
calități vocale. S-a lansat pretimpuriu, pe scena Casei de Cultură din Cernavoda, reprezentând o zonă multiculturală, împreună cu alți copii de naționalități diferite, de la care a învatat multe cîntece în limbile lor. Părinții o voiau croitoreasă, cum erau mama și sora ei Maria, nu interpretă de folclor. Atât mama cât și sora au inițiat-o în lucratul costumelor populare. Dar, arta muzicii folclorice își alege, chiar dacă uneori pe drumuri sinuoase, ori păzite de potrivnici și obstacole de tot felul, pe cei
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1407304908.html [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]