5,168 matches
-
verdeață. Luciri de brazda proaspătă răsună Pradă unei veșnice rotații pe-ogor Sudoarea mâinilor sădește-n țărâna Rodul bogat al acestui neam de dor. Când bate ceas exact de primăvară, Livadă de meri și de pruni e-n floare, Vor sorbii mierea luminii pan` la vară Îmbrăcați în hainele țesute de soare. Citește mai mult Uimită-aștept cu calendaru-n fațăSă bată ceas exact de primăvară,S-aduca fibră de căldură ce-nalțăPopor de ciripiri, în zarea solitară.Soarele fecund leagă firul înfrățiriiCu-aceiași
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
cupola lucitoare de verdeață.Luciri de brazda proaspătă răsunăPradă unei veșnice rotații pe-ogorSudoarea mâinilor sădește-n tărânăRodul bogat al acestui neam de dor. Cănd bate ceas exact de primăvară,Livadă de meri și de pruni e-n floare,Vor sorbii mierea luminii pan` la varăîmbrăcați în hainele țesute de soare.... XV. ÎNVAȚĂ-MĂ , SĂ MĂ RIDIC .., de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015. Învăța -mă , să mă ridic Trimite- mi Iisuse buchete de lumină, Mângâierea
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
regești de cuvinte, Iubeam pentru doi, subjugat, în culori, Mi-era noaptea poem, săptămânile sfinte, Intețeam jar de gând pe cearșaf de splendori. Țâșneau sub veșminte fântâni de lumină, Stârneam lungi săruturi cu vreasc de candoare, Din cupe de maci sorbeam vis la cină, Serafi așterneau ceru-ntreg la picioare. Târziu am aflat ce pungașă e viața, Cum cerne pe tâmple ... Citește mai mult Zburam prin anotimpuri pe-un fluture turqoaz,Purtam drept talisman surâs de îngeri vii,Iar vieții nu
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
regești de cuvinte,Iubeam pentru doi, subjugat, în culori,Mi-era noaptea poem, săptămânile sfinte,Intețeam jar de gând pe cearșaf de splendori. Țâșneau sub veșminte fântâni de lumină,Stârneam lungi săruturi cu vreasc de candoare,Din cupe de maci sorbeam vis la cină,Serafi așterneau ceru-ntreg la picioare.Târziu am aflat ce pungașă e viața,Cum cerne pe tâmple ... XXXI. REGINA VIEȚII MELE, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015. Să definesc iubirea
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Mi-aduc aminte de noi, de tot Ce n-am făcut! Mă înconjoară Spaima de dorul care arde timpii De lacrimi. Mi-am injectat iubirea de Flacără din noi. Apusă la Palatul Dogilor. Stinsă de harpă în Piața San Marco. Sorbeam șampania toamnei venețiene Privind lampa cerului spre care cocorii Se înălțau în chip sinucigaș... Elisabeta IOSIF ... Citește mai mult Toamnă în Venețiaîmi aduc aminte de mineDe atunci, când dădeam întâietatePianului, alunecând solfegiiPână la rumenirea zorilor...Mi-aduc aminte de tineAlungându
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
din Catedrala Veneției...Mi-aduc aminte de noi, de totCe n-am făcut! Mă înconjoară Spaima de dorul care arde timpiiDe lacrimi. Mi-am injectat iubirea deFlacără din noi. Apusă la Palatul Dogilor.Stinsă de harpă în Piața San Marco.Sorbeam șampania toamnei venețiene Privind lampa cerului spre care cocoriiSe înălțau în chip sinucigaș...Elisabeta IOSIF... VII. DIPLOMA ”CRIZANTEMA IMPERIALĂ”, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017. Seara ”ninge” cu auriile crizanteme Pe înserat am primit
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
ca fel principal și mic dejun, și cină de final. O pot consuma și între mese, fiind una din gustările mele preferate și alese. O beau, de vreau, cafea de dimineață, neagră, nu și amară, doar scorțișoară de primăvară. O sorb drept sucuri de mere, de pere, de struguri și alte parfumate giuvaere. Citește mai mult Eu poezie mănânc ... de mult: Am consumat-o supăsau ca fel principalși mic dejun,și cină de final.O pot consumași între mese,fiind unadin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
mult: Am consumat-o supăsau ca fel principalși mic dejun,și cină de final.O pot consumași între mese,fiind unadin gustările melepreferate și alese.O beau,de vreau,cafea de dimineață,neagră,nu și amară,doar scorțișoarăde primăvară.O sorb drept sucuride mere,de pere,de struguriși alte parfumate giuvaere.... XXIII. FĂRĂ ȘINE SAU PERON, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016. Mă pregătesc de plecare, Nu știu unde, nu știu când, Nu știu dacă va fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
nr. 1706 din 02 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitate Și retrăiam alături crâmpeie de demult. Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte. Imensă e plăcerea când stau să te-ascult. Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă, Căta în depărtare pe strămoșeasca glie, Un petic de uitare, o grea sinusoidă De-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie. La casa părintească, imaginea te-apasă, Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși. Ce-
ACASĂ... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381067_a_382396]
-
am virat spre dulci plăceri, La colegul meu, prieten de pahar și de-aventuri, Îl știam plecat din țară, undeva... spre nicăieri, Că și el la fel ca mine, suferea și-avea „călduri”. Iar nevasta lui o blondă platinată, mă sorbea, De treceam să-i gust dulceața, sau o vorbă să-i mai spun, Era sigur neglijată și pe vino-ncoa' l-avea, Iar la astfel de ispite eu, nu pot să mă opun. Am trecut la acțiune plănuind din timp
VINA DRACULUI... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381070_a_382399]
-
pe sine ca mărturisitor al Culturii Duhului. Gândirea lui Eminescu nu e metafizică, e o întrupare creștină filosofico-teologică. Lirismul său este metafizic ca expresie, dar gândirea, mugurul din ea înflorește filosofic-creștin într-o corolă teologic ortodoxă: „Dumnezeul geniul m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar.” Expresia se poate tâlcui și astfel: Atotcreatorul-Dumnezeul Creației m-a chemat din popor, iar prin Cuvântul dumnezeiesc-Logosul, m-a ales întru actul creației, pentru a împrăștia cu
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Culturii Duhului. Gândirea lui Eminescu nu e metafizică, e o întrupare creștină filosofico-teologică. Lirismul său este metafizic ca expresie, dar gândirea, mugurul din ea înflorește filosofic-creștin într-o corolă teologic ortodoxă: „Dumnezeul geniul m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar.” Expresia se poate tâlcui și astfel: Atotcreatorul-Dumnezeul Creației m-a chemat din popor, iar prin Cuvântul dumnezeiesc-Logosul, m-a ales întru actul creației, pentru a împrăștia cu lumina geniului-artistic hărăzit, amarul, prigonirile
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
tăcut precum un film mut imaginile aleargă una peste alta scrijelind sufletul întunericul și-ar dori să uite amăgirea amară a zațului de cafea descifrat mincinos pe fundul ceștii abecedarul a pierdut literele care ne-au prezis multe dimineți împreună sorbindu-ne cafeaua pe veranda casei cu amintiri 9 ultima suflare șuieră cel din urmă poem al trupului cu o răsucire tainică sufletul își desface aripile spre libertate îngerii spală inocent răsăritul și-l pregătesc pentru noul venit primește botezul soarelui
GÂNDURI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381173_a_382502]
-
am virat spre dulci plăceri, La colegul meu, prieten de pahar și de-aventuri, Îl știam plecat din țară, undeva... spre nicăieri, Că și el la fel ca mine, suferea și-avea „călduri”. Iar nevasta lui o blondă platinată, mă sorbea, De treceam să-i gust dulceața, sau o vorbă să-i mai spun, Era sigur neglijată și pe vino-ncoa' l-avea, Iar la astfel de ispite eu, nu pot să mă opun. Am trecut la acțiune plănuind din timp
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
am virat spre dulci plăceri,La colegul meu, prieten de pahar și de-aventuri,Îl știam plecat din țară, undeva... spre nicăieri,Că și el la fel ca mine, suferea și-avea „călduri”. Iar nevasta lui o blondă platinată, mă sorbea,De treceam să-i gust dulceața, sau o vorbă să-i mai spun,Era sigur neglijată și pe vino-ncoa' l-avea,Iar la astfel de ispite eu, nu pot să mă opun.Am trecut la acțiune plănuind din timp
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
publicat în Ediția nr. 1706 din 02 septembrie 2015. Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitate Și retrăiam alături crâmpeie de demult. Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte. Imensă e plăcerea când stau să te-ascult. Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă, Căta în depărtare pe strămoșeasca glie, Un petic de uitare, o grea sinusoidă De-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie. La casa părintească, imaginea te-apasă, Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși. Ce-
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Un nume șters de ploaie și greu ... Citește mai mult Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitateși retrăiam alături crâmpeie de demult.Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte.Imensă e plăcerea când stau să te-ascult.Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă,Căta în depărtare pe strămoșeasca glie,Un petic de uitare, o grea sinusoidăDe-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie.La casa părintească, imaginea te-apasă,Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși.Ce-așteaptă
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
și-alinare. Pe-oceanele de lacrimi mă plimb cu nesfârșitul În barca făr’de cîrmă, cu pânzele din vise, Rugându-mă la Domnul să-mi lase gaj, iubitul Să-mi dea nemărginirea cuvintelor nescrise. Ma-ntorc apoi în timpuri să sorb din amintire, Un strop de nemurire, un pic de infinit, Să umplu cu speranță dorință și-mplinire, Acele riduri goale ce chipul mi-a umbrit. Citește mai mult Când umbrele din ceruri crează dulci mistereși noaptea-ntinde vălul pe-ntreaga
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
stele iubire și-alinare.Pe-oceanele de lacrimi mă plimb cu nesfârșitulîn barca făr’de cîrmă, cu pânzele din vise,Rugându-mă la Domnul să-mi lase gaj, iubitulSă-mi dea nemărginirea cuvintelor nescrise.Ma-ntorc apoi în timpuri să sorb din amintire, Un strop de nemurire, un pic de infinit, Să umplu cu speranță dorință și-mplinire,Acele riduri goale ce chipul mi-a umbrit.... XVII. ȚIGANUL..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1678 din 05 august 2015. Un
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
plecat. Într-o fotografie. Mama venea la el, și privea - când la el, când la tata. Nu știa cum să se împartă. Și până la urmă, a plecat și ea. În aceeași fotografie. Fotografia mirosea a zmeură proaspătă. Și copilul o sorbea din ochi - și se satura - din privirile lor, care îi umezeau buzele, atât de îmbelșugat. Totuși - ar fi vrut să stea de vorbă cu ei. Să îi asculte, chiar. Ce să facă cu mirosul acesta atât de aspirat? De priviri
POVESTEA UNEI FOTOGRAFII de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381254_a_382583]
-
strecoară o cascadă Pe trepte tăinuind povești de mult, Despre-o regină ce-a lăsat dovadă În sipet, tot al inimii tumult. Mai jos, tătarce smeade cu șalvari În vii culori, cu salbe de mărgean, Așteptând soții, temerari pescari, Își sorb încet cafeaua lângă geam. Se amestecă culori de vară arsă Albastru, galben, ocru spre maro Și parcă toți Balcanii se revarsă În noi, ca-ntr-o pânză de Șirato. Când noaptea se coboară către plaja Cu umbre groase, întunecând piatra
BALCIC de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381257_a_382586]
-
cireșul altoit Se-ntinde-n tors molatec o pisică, Mișcând urechea spre un ciripit De vrăbii, când o vrajbă se-nfiripă. În casa mea, nălțată de-un străbun, Nu mă străbate-un metafizic dor, Căci Dumnezeu, prietenul meu bun, Își soarbe-ncet, cafeaua în pridvor. Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: Aproape / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1920, Anul VI, 03 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Steluța Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
APROAPE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381333_a_382662]
-
amintiri sclipind ca-ntr-o nocturnă Tristețea te transformă în cenușă, lacrimile se zvântă risipind Speranțele-nvechite bătute de-al vântului colind. Toți căutăm înfrigurați propoziții eliptice de predicat Căutăm locuri din noi despre care nu am învățat Căutăm iubirea sorbind iluziile cu mâinile goale Fumul din arșița inimii mistuite se-nalță-n rotocoale. Iubirea rupe cerul, împarte pamântu-n două Perlează ochii noștri cu boabe reci de rouă Te urcă în extaz, te-aruncă-n agonie Iubirea va fi stăpână și-n timpul
PICĂTURI DE DRAGOSTE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381345_a_382674]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NOAPTEA-I ULTIMA MONADĂ Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Noaptea-i ca un vuiet de tramvaie, Ziua, cai pe pajiști se înfrățesc, Zorii în aghiasma lor sorb din văpaie, Mieii gândului cu inima-mi vorbesc. S-a deschis în ziuă vocea gurii, Aprige simțiri în azimut zvâcnesc, Împământenită mi-e lacrima iubirii, Zbor din ea și moartea cuceresc... Am avut demult o urmă-n presimțire, În tramvaiul
NOAPTEA-I ULTIMA MONADĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381368_a_382697]
-
Iași bătrân; Parc-așteptam birjarii să se-arate Grăbind trăsurile pe caldarâm. Până la noi se auzea pianul Picurând fin picuri de menuet: Se delecta cântând Mihai Codreanu De peste drum, de la vila ,,Sonet’’ La masa de alături, Sadoveanu Părea a-și soarbe vinul parfumat, Având tovaraș bun pe Topârceanu, Întorși cu tolba plină de vânat. Călătoream în timp pe nesimțite Stând la o masă albă și bând vin, Purtând discuții despre vremi trecute; Ce mult aș vrea, acolo să revin! Steluța CRĂCIUN
DULCE TÂRG AL IEȘILOR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381381_a_382710]