2,703 matches
-
murmurul ce se auzeau sau de siluetele ce treceau pe țărm Încolo și Încoace. Apoi luna minunată se Înalță pe cer și lumina sa se revarsă din plin peste apele liniștite ale canalului și peste satul indian. Se revarsă peste spaniolul cel chior și peste vaporașul său singuratic și peste echipaj, peste luminile lor calde estompate, peste chipurile lor Întunecate; se revarsă peste bogăția mizeră a hainelor lor zdrențuite și peste gîndurile lor mărunte și lacome, obsedate de mitul despre America
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ne adăpostim la umbra pomului În care rodește șunca și carnea de berbec, pe malurile rîurilor de ambrozie: ne vom scălda În fîntîni de lapte și vom culege chifle calde din vița de pîine“. A doua zi de dimineață, devreme, spaniolul s-a dus pe țărm cu cîțiva oameni. „CÎnd am ajuns pe uscat, scrie el, mai Întîi am căzut În genunchi și am mulțumit Domnului și Sfintei Fecioare fără ajutorul cărora am fi fost cu toții pierduți.“ Al doilea gest pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
locurile acestea și care nu le-ar fi priceput mai bine decît oamenii săi? Căci pămîntul nu este niciodată „luat În stăpînire“ - el este cel care stăpînește. În orice caz, după ce-au Îndeplinit aceste gesturi da pietate și credință, spaniolii s-au ridicat Îndreptîndu-și genunchii plecați În rugă, s-au Întors spre mulțimea de indieni, care Între timp Îndrăzniseră să se apropie de această falsă tiradă, și-și descărcară muschetele asupra lor („ca să nu devină prea Îndrăzneți și amenințători“). Vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
asupra lor („ca să nu devină prea Îndrăzneți și amenințători“). Vreo doi-trei au căzut cu fața În țărînă, iar ceilalți au rupt-o la fugă spre pădure țipînd. Astfel, dintr-o singură lovitură, s-a instaurat și creștinismul și guvernul. Acum spaniolii și-au Întors privirile spre satul indian - Începură să jefuiască și să prade cu priceperea ce ți-o dă experiența Îndelungată, dar, pe măsură ce treceau din colibă În colibă și nu găseau nici coșuri cu bulgări de aur, nici lăzi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fuseseră modelate În chip rudimentar din lut ars, le sporea mînia; simțeau că au fost amăgiți și Înșelați și Începură să spargă și să distrugă tot ce le ieșea În cale. Sentimentul de jignire, de nobilă indignare străbate În relatarea spaniolului - căci sîntem Într-adevăr dotați cu o mulțime de scrieri critice la adresa Începuturilor Americii, care, cu excepția cîtorva arhaisme În formulare, au un limbaj ciudat de familiar, ca și cum ar fi fost scrise ieri: „Un neam barbar și sălbatic, cu apucături sîngeroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
josnică și primitivă mai potrivită fiarelor sălbatice decît oamenilor - trăiesc În Întuneric și nu cunosc bucuriile artei pe care le cunoaștem noi, ai putea crede că Dumnezeu Însuși a uitat de existența lor, atît sînt de departe de orice lumină“. Spaniolul vorbește cu dispreț despre „peștele Împuțit“ și uscat și carnea pusă la uscat În colibele lor, despre necunoașterea metalelor, dar ironia sa cea mai tăioasă se Îndreaptă spre „un soi de iarbă sau plantă“ pe care au găsit-o din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
greu de găsit un exemplu mai grăitor de orbire. Căci se află aur aici, un rîu inepuizabil de aur pe care-l poate produce la nesfîrșit pămîntul acestei regiuni și pe care omenirea Îl va plăti și cheltui veșnic; iar spaniolul, măcinat de lăcomia sa de aur, Îl ignoră cu o strîmbătură plină de silă, umflîndu-și disprețuitor nările. Actul acesta are În același timp valoare istorică și profetică pentru că se găsește În el Întreaga istorie a erorilor Europei În privința Americii. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cursul rîurilor, a cultivat porumb pentru Întreaga lume, pămîntul ei s-a acoperit de zahăr, de citrice suculente, de mii de lucruri obișnuite și rare, dar taina pămîntului ei a rămas neștiută, marea ei bogăție și putere necunoscută. Și totuși, spaniolul cel chior n-a văzut aceste lucruri. A jefuit satul, a ucis cîțiva indieni, a pătruns cîteva zeci de mile În interiorul țării În căutare de comori. A găsit un teren gol, Întins, cu un sol nisipos și calcaros, un peisaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mai variat În culori și forme: pămîntul era mai cleios, mai mîlos, iar cînd a plouat, l-a blestemat. Pe suprafața lui creștea o iarbă aspră, tufișuri mărunte și țepoase; și iarba aceea mirositoare, al cărei fum Îl scîrbise pe spaniol, creștea atît de abundent, Încît ar fi putut umple de fum și nările pămîntului. Animalele și păsările sălbatice se găseau din plin, așa că spaniolul cel chior n-a suferit de foame, dar n-a găsit nici bulgări de aur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
iarbă aspră, tufișuri mărunte și țepoase; și iarba aceea mirositoare, al cărei fum Îl scîrbise pe spaniol, creștea atît de abundent, Încît ar fi putut umple de fum și nările pămîntului. Animalele și păsările sălbatice se găseau din plin, așa că spaniolul cel chior n-a suferit de foame, dar n-a găsit nici bulgări de aur și aici măcar un singur smarald. Spaniolul cel chior a blestemat și s-a Întors din nou spre răsărit, spre mare. Păsările treceau pe deasupra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ar fi putut umple de fum și nările pămîntului. Animalele și păsările sălbatice se găseau din plin, așa că spaniolul cel chior n-a suferit de foame, dar n-a găsit nici bulgări de aur și aici măcar un singur smarald. Spaniolul cel chior a blestemat și s-a Întors din nou spre răsărit, spre mare. Păsările treceau pe deasupra lui la zbor Înalt, drept și iute, spre mlaștinile de la mal. Asta a fost tot. Pămîntul uriaș și-a regăsit liniștea. Spre apus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de clocotul vijelios al apelor limpezi și iuți, milioane de ochișori clipeau și licăreau, totul se mișca Într-o lunecare foșnitoare, Întunericul fertil murmura, aripile băteau cu putere, pustietatea cînta o simfonie, dar nicăieri nu răsuna mersul apăsat al cizmelor. Spaniolul s-a Întors pe vas și a ridicat pînzele bucuros. Avea doar un singur ochi și nu găsise aur. Cei din Catawba sînt neîntrecuți În arta discuțiilor și dezbaterilor bine argumentate. În timp ce locuitorul din Carolina de Sud sau de pe Mississippi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lumii", dar nu sunt dependent de el. Intru foarte rar și e ca și cum nu l-aș avea! Intru și, foarte mă mir, de câți s-au declarat prieteni ai subsemnatului. Nu știu de unde au apărut acolo, o droaie de italieni, spanioli, niște negroide din Coasta de Fildeș și ceea ce e mai ciudat, vreo sută de islandezi cu niște nume ciudate de îți stă mintea-n loc. Mai rău, este faptul ca românii nu își dau seama, sau nu vor să accepte
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Luca se înflăcărase și aproape urla de entuziasm. "Papa Leon, în secolul al V-lea, papa Honorius, în secolul al Vll-lea, papa Silvestru, în secolul al Xl-lea au avut o asemenea faimă. Sixt al V-lea a fost învinuit de spanioli că și-a vândut sufletul diavolului pentru a ajunge pontif. Oarecum surprins, Julius urmărea nu atât ce spunea doctorul, cât schimbarea care se produsese în bătrânul "stîlp al tavernelor". Avea pungi mari sub ochi, ca de obicei. Băuse noaptea și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
invidiabile! 5. E ora trei noaptea. Nu știu ce am visat, ca să-mi pot explica starea de disperare în care m-am trezit. Înainte de a mă ridica din pat, auzeam timpul vâjâind ca o apă undeva afară. Mă gândeam că nu întîmplător spaniolii au redus numărul muzelor la trei: Viața, Dragostea, Moartea. Acum, nu mai am nevoie să-mi explice nimeni de ce un deget scheletic desenează, la Goya, în țărână, cuvântul "nada" ("nimic") și că disperarea poate fi o formă greu suportabilă de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pentru el, atîta timp cît ar mai fi trăit, dacă nu ar fi săvîrșit însă o a șasea, și anume aceea de a ocupa posesiunile venețienilor. Dacă n-ar fi întărit puterea bisericii și nu i-ar fi adus pe spanioli în Italia, ar fi fost logic și necesar să micșoreze autoritatea venețienilor; dar întrucît alesese calea arătată mai sus, n-ar fi trebuit să admită în nici un caz nimicirea lor, deoarece venețienii, fiind puternici ar fi putut oricînd să-i
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că regele, care își dăduse prea tîrziu seama de greșeala pe care o făcuse, nu avea să îngăduie mai departe acțiunea lui. Începu, astfel, să-și caute prietenii noi, iar în momentul în care francezii înaintară spre regatul Neapolului, împotriva spaniolilor care asediau Gaeta, se arătă șovăitor în atitudinea lui față de Franța. Intenția lui era de a se asigura împotriva lor, lucru care i-ar fi reușit foarte curînd dacă Alexandru ar fi trăit. Acestea au fost așadar, modurile lui de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Toscana, în timp ce stăpînea deja Perugia și Piombino, avînd în același timp Pisa sub protecția lui. Și ca și cum nu ar mai fi trebuit să țină seama de Franța (de fapt nici nu mai avea de ce să țină seama de ea, întrucît spaniolii le și luaseră francezilor regatul Neapolului, așa încît atît unii cît și alții erau nevoiți să-i cumpere prietenia), el se aruncă asupra Pisei. După aceasta, Lucca și Siena ar fi cedat îndată, în parte din invidie față de florentini, în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cărora el le făcuse un rău erau, între alții, cardinalul de la biserica: Sf. Petru în Lanțuri, Colonna, San Giorgio, Ascanio; toți ceilalți, dacă ar fost papi, ar fi trebuit să se teamă de el, afară de cardinalul de Rouen și de spanioli, aceștia din urmă din cauza legăturii de rudenie și din cauză că îi erau îndatorați, iar celălalt pentru că era puternic, avînd de partea lui întregul regat al Franței. Așadar, înainte de toate, ducele trebuia să facă papă un spaniol, iar dacă nu putea să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cardinalul de Rouen și de spanioli, aceștia din urmă din cauza legăturii de rudenie și din cauză că îi erau îndatorați, iar celălalt pentru că era puternic, avînd de partea lui întregul regat al Franței. Așadar, înainte de toate, ducele trebuia să facă papă un spaniol, iar dacă nu putea să facă aceasta, trebuia să consimtă ca să fie ales cardinalul de Rouen și nu cardinalul de la Sf. Petru în Lanțuri. Căci se înșală acela care crede că oamenii mari uită insultele trecute pentru beneficiile prezente pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fel; cu Franța avea o înțelegere în această privință; și cu toate acestea, împins de mînie și de violență, a pornit el în persoană în acea expediție. Faptul acesta i-a făcut să șovăie și i-a ținut în loc pe spanioli și pe venețieni, pe cei din urmă de frică, iar pe ceilalți din dorința de a reocupa întregul regat al Neapolului. Pe de altă parte, papa îl atrase în luptă și pe regele Franței; căci acesta, văzînd acțiunea pe care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de dușmanii dinafară. Și cu toate că infanteria elvețiană și cea spaniolă sînt socotite de temut, ambele au totuși lipsurile lor, așa încît o a treia ar putea nu numai să li se împotrivească, dar să fie sigură că îi va înfrînge. Spaniolii nu izbutesc să reziste niciodată cavaleriei, iar elvețienilor ar trebui să le fie frică de infanterie atunci cînd s-ar ciocni în luptă cu oameni tot atît de încăpățînați ca și ei. De aceea, s-a văzut și se va
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
niciodată cavaleriei, iar elvețienilor ar trebui să le fie frică de infanterie atunci cînd s-ar ciocni în luptă cu oameni tot atît de încăpățînați ca și ei. De aceea, s-a văzut și se va vedea prin experiență că spaniolii nu pot înfrunta cavaleria franceză, iar elvețienii sînt nimiciți de infanteria spaniolă. Și cu toate că lucrul acesta nu s-a dovedit încă în întregime prin faptă, bătălia de la Ravenna a fost totuși un exemplu în mic a ceea ce s-ar putea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a ceea ce s-ar putea întîmpla; căci aici infanteria spaniolă s-a ciocnit cu batalioanele germane care au aceeași ordine de bătaie ca și trupele elvețiene. Grație mișcărilor lor sprintene ca și scuturile mici și rotunde cu care se apărau, spaniolii au izbutit să se strecoare pe sub sulițele dușmanilor și ar fi putut cu siguranță să-i lovească și să-i ucidă pe toți nemții, fără ca aceștia să poată face ceva împotrivă; căci dacă n-ar fi fost cavaleria care să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se strecoare pe sub sulițele dușmanilor și ar fi putut cu siguranță să-i lovească și să-i ucidă pe toți nemții, fără ca aceștia să poată face ceva împotrivă; căci dacă n-ar fi fost cavaleria care să-i lovească pe spanioli, aceștia i-ar fi nimicit pe adversari. Cunoscînd ceea ce lipsește atît unei infanterii cît și celeilalte, se poate alcătui o alta nouă care să reziste cavaleriei și să nu se teamă de infanterie; lucru care va fi cu putință atît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]