3,853 matches
-
și-i pe altă lume, umblă pe drumuri prin satele de lângă Sâmbăta, oamenii Îi dau câte o bucată de pâine sau un colac, iar el doftoricește câte o bubă sau descântă de boli; oaia prinsă În gardul omului are burta spartă, mațele Îi atârnă afară, behăie ușor, Bitancu o atinge cu mâna și oaia tace privindu-l cu ochii Înlăcrimați, Îi spală mațele cu apă rece, le bagă la loc, coase burta cu ață groasă și o unge cu slănină râncedă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
eram mult dincolo de mine, retras în cealaltă parte a camerei. De sub divan apărea botul câinelui orb, cu urechile pleoștite și ochii albi. Pe perete maimuța sugea nemișcată din biberon. Ochelarii mei se aflau pe jos, lângă ușă, cu o lentilă spartă. Am făcut câțiva pași și m-am aplecat să-i ridic. Am apucat marginea udă a cămășii, am vârât-o în pantaloni și am ieșit fără să spun o vorbă. Mașina era parcată în fața atelierului, cu cheia în contact. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ei și ea lipsea, iar abuzul acela mă excita... acum îmi plăcea să cred că nu era o întâmplare cheia lăsată pe ușorul ușii, ci că o lăsase acolo pentru mine. Am pipăit peretele. Am găsit întrerupătorul, sub o apărătoare spartă. În mijlocul camerei s-a aprins un bec economic. Câinele orb stătea în fața mea cu ochii lui albi, o ureche dreaptă, alta fleșcăită. Un paznic cu adevărat mizerabil. Am stins. O voi aștepta pe întuneric, fără nici o lumină,. Întunericul mă ascundea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Iar gândul acesta mă excită. Mă arunc peste corpul mamei tale, o maltratez. O împing la picioarele patului și o iau ca pe o capră și în timp ce o fac, mă întreb ce fac. După, stătea sub mine ca un ou spart, se întorsese în găoacea ei zdrențuită și mă privea cu o intenție nouă. Părea fericită și rea ca o vrăjitoare căreia i-a reușit o vrajă. Pentru prima oară de când o cunosc, m-am gândit că vroiam să o las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
i-o accept ca atare și sub forma în care avea să mi-o dea, nu se pune problema nici să i-o refac și nici să mă apuc să i-o corectez și să i-o rectific acum, la spartul târgului - sau a posteriori -. E însă cu totul altceva a lăsa să treacă anumite observații de-ale lui fără a face și eu câte una. Nu știu până la ce punct ar fi legitim să fac uz de confidențe împărtășite în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
poveste. Are ceva împotriva mea. Am deschis ușa de la baie. Soția mea era în genunchi, aplecată pe marginea căzii, cu spatele la ușă și cu tălpile goale la vedere. Cum poate să umble așa, expunând o zonă vulnerabilă unor pericole ca sticla spartă, cuiele ruginite și alte o sută de capcane? Privirea îmi urcă pe trupul ei, de la pulpele curbate ce te invitau la dans la pantalonii scurți mov care îi transformau fundul într-o prună coaptă. Mâna mea cuprinse forma aceea. În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
pe un pietroi mare din mijlocul câmpiei, nemișcate și tăcute, cu degetele Împreunate. Într-o noapte auziră muzică venind dintr-o ruină părăsită. Iar altă dată trecu pe drum, prin fața lor, un bătrân sfrijit, cântând din mers la un acordeon spart, care nu scotea nici un sunet. În dimineața următoare căzu o ploaie scurtă și repede, iar aerul deveni atât de limpede, Încât se puteau zări umbrele copacilor reflectate pe acoperișurile roșii ale satelor din văi aflate la mare distanță și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
fi putut să-l ia cu ei. Ar fi putut să facă cel puțin niște aranjamente pentru el. De ce să-l arunce așa la gunoi? Indienii Cherokee au o lege care le interzice să arunce vreodată ceva. Până și oalele sparte le țin În cort. Nu trebuie să arunci niciodată un lucru pe care l-ai folosit. Poate are nevoie de tine. Au și ei zece porunci sau mai puțin de zece, iar prima e să nu arunci. Am În magazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
altuia, plini de considerație, uniți prin legături de afecțiune și atenție reciprocă. Tot cartierul fremăta de pregătiri febrile pentru intrarea sâmbetei. Gospodinele cărau coșuri de piață pline, negustorii ambulanți Își strigau marfa cu glasuri guturale, o camionetă cu un far spart ca ochiul negru al unui huligan dădu Înapoi și-nainte de patru-cinci ori până reuși În mod miraculos să parcheze pe trotuar, aproape lipită de alte două camionete la fel de ponosite. Succesul acesta Îl bucură pe Fima, de parcă ar fi anunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
părăsite În vânt. Îl cuprindea frica, strecurându-se uneori noaptea, În visele sale. Ca un fel de ultim avertisment În fața unei nenorociri care Începuse deja. Multă vreme nu Înțelesese ce Însemnau cele două cuvinte, al-te za-chen1, convins că vocea spartă, Înspăimântătoare, i se adresa lui spunându-i Al te-zaken2!. Chiar după ce mama sa Îi explicase sensul cuvintelor alte zachen, care În idiș nu Însemnau decât „lucruri vechi“, Fima rămăsese totuși sub vraja acelei profeții Înspăimântătoare care Îi Îngheța sângele În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și Tally. — Asta pentru că am crezut că știi. Tu și Mark ați fost mereu foarte apropiați, am presupus că ți-a spus cu ani în urmă. M-am îndreptat spre caruselul ruginit și m-am cocoțat pe unul dintre scaunele sparte. —Ei bine, răul a fost făcut. Iar eu trebuie să decid ce i-ar face cel mai puțin rău Lisei din moment ce ea este victima în acest caz. Kieran se așeză lângă mine învârtindu-ne încetișor cu picioarele. Încercăm să facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
căutând inconștient fisura de acum un an și ceva când Mark a scăpat cana pe jos. Era o cană ieftină pe care mi-o cumpărase în luna de miere de la muzeul Beatrix Potter. Am fost distrusă când am văzut-o spartă, așa că el a comandat un lipici din America, special pentru ceramică și foarte costisitor, ca s-o repare. A devenit cea mai prețioasă posesiune a mea. De la același muzeu, eu i-am cumpărat o cravată Peter Rabbit pe care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
trotuarele de piatră ale Vienei, vesteau cadențat trecerea lui, cu mult înainte de a-și face apariția. Se oprea să sărute mâna unei prostituate, fără să observe sluțenia unui chip topit de boală și alcool, surd la hohotul ei de râs, spart și batjocoritor. Ca un logodnic timid îi lua brațul, să o petreacă prin cele mai elegante localuri vieneze, oferindu-i șampania și crabii, cu distinsă și largă generozitate. Spre ziuă, când patronul îi prezenta respectuos socoteala, acest copil adorabil își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
întinse și în ritmul aceluiași pas. Galbena felie a lunii ne întâmpină, pe platoul pe care pasc trifoi, cel puțin două mii de vaci. E încă întuneric când trecem pe aici, printre zbieretele văcarilor și dangătele sutelor de clopote sonore și sparte. În jurul platoului, doar uriașele ziduri negre închipuite din munții împăduriți, ca să ne închidă cu desăvârșire într-o arenă neagră, acoperită ce cerul ferecat cu milioane de stele. Atunci mi-am dorit iar un prieten, să fi fost și el cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pașii, lateral, în mersul ei de boșoroagă. Am surprins-o, într-o noapte, șterpelind o gogoașă din coșul negustorului ambulant, ațipit pe bordura de piatră de lângă felinar. ...Trebuie să fie ora unu, după miezul nopții... Din gangul hotelului vine țipăt spart și ceartă. O matahală de muiere iese în prag cu o cârpă neagră în mână. „Zice că s-a răzgândit”, țipă matahala către curva chioară de peste drum: „nu-i dau nici haina nici cravata până nu-mi plătește!” „Am achitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
necunoscută sau ignorată până atunci de străinii trecători prin Viena. Niciodată nu voi uita plimbarea aceea, când o pornirăm afară din sat, de-a lungul câmpiilor încărcate de belșugul recoltelor, pe lângă batalioanele de porumb zdrențuit, cu lăncile roase, îndoite și sparte, deasupra cărora câte o floarea-soarelui, ca o negresă cochetă cu scufița galbenă își întorcea pe nesimțite chipul ei rotund, către zenit. Știam de pe atunci că vorbele lui vor stărui încă mulți ani după plecarea noastră. Sărăcia descrisă de el este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
îndelung evitate și semne pline de înflorituri, ca și când un samsar de secrete ar fi vrut să le încifreze în felul acesta, încă din tinerețe, pe când ceapa abia încolțea. Deja se trezește ambiția: mâzgăleala aceasta se cere descifrată, codul acela trebuie spart. Și deja este contrazisă acea entitate care vrea de fiecare dată să insiste asupra adevărului, căci, adeseori, minciuna ori sora ei mai mică, amăgirea, oferă partea cea mai consistentă a adevărului; în scris, ea sună credibil și se laudă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
sonor, ieșeau sau intrau și oamenii la schimburile de tură. Sarcina mea era să cuplez vagoneții goi și plini, să-i decuplez înainte de puțul de extracție și, în timpul mersului spre galeriile în care roca salină este aruncată în aer și spartă, să deschid și să închid ușile puțului de aeraj. Multă alergătură prin curent. Împiedicându-mă în șine. Rănindu-mă întruna la genunchi. Alți băieți de la cuple mă învățaseră ce aveam de făcut. La o deplasare lentă, trebuia să sar de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
unei zile buimace de atâtea culori și lumini, s-au topit o dată cu ultima piruetă solară. Când s-a lăsat Întunericul, totul a devenit elegiac. Din când În când, din beznă se auzea bocetul fatidic al cernitei cucuvele, care imită tusea spartă a unui bolnav. Sosise clipa când fiece călător cerne În minte vechi amintiri sau simte o nelămurită și tenebroasă teamă În fața vieții sumbre; la unison, toate roțile trenului păreau să silabisească: Bi-bi-lo-ni-a-fost-a-sa-si-nat, Bi-bi-lo-ni-a-fost-a-sa-si-nat, Bi-bi-lo-ni-a-fost-a-sa-si-nat. În noaptea aceea, după cină, Goliadkin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ca să panaramez tot peisaju cu deșteptătoru pensionat și să mă râd de să-mi sară plombele dân gură În văzduh, de roiau mecanicii ca muștile pă peste tot, că-i momea miraju să-mi dreagă hărăbaia. Alte dăți, plătea oalile sparte caii lăturași, care sudau dân cap În copite, ca să mă scoată la liman din glodu zăpeziu, dacă nu dintr-un costament În proiect. Când sus, când jos, io știam să mă umilesc În circuitu dă opt sute de coți, care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ori am asistat la similare cenacluri; cu excepția lui Morpurgo, chipurile Întrezărite au fost de fiecare dată altele, dar fervoarea comunicativă - aceeași. Nu ni se vor șterge din memorie nici muzica metalică a tacâmurilor, nici clinchetul ocazional al câte unui pahar spart. Pe calea semnalării antecedentelor, vom consemna că această petite histoire Începe, asemeni atâtor altora, la Paris. Precursorul, omul-far care a dat primul șut În minge, a fost, după cum se știe, chiar flamandul sau olandezul Frans Praetorius, pe care steaua lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
local din tipicul cartier Caballito și a constat dintr-o ambianță unică, fără alt mobilier vizibil decât cheliile a patru pereți, ici și colo câte o mulură pe tavan și, risipite pe scândurile dușumelei, o jumătate de duzină de cărămizi sparte. „Toate astea“, le-am declarat pontifical ignoranților, vorbindu-le din chioșcul-casă de bilete unde am dat lovitura cu zero patrușcinci biletu’, „nu fac nici cât o ceapă degerată; esențial pentru gustul rafinat este spațiul circulant dintre muluri și spărturi“. Critica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dispoziție. Știi că tu ești de vină. Nu se poate să fiu eu. — Ba da. Recunoaște, Harry. Recunoaște acum. Chiar În timp ce vorbea, Norman căuta din ochi seringa. O lăsase undeva În această cameră, dar hârtiile alunecaseră de pe mese, monitoarele zăceau sparte pe podea, peste tot În jurul său era haos... Întregul habitat se legănă din nou și apoi se auzi o explozie groaznică Într-un alt cilindru. Alarmele sunau acum mai ascuțit și se auzea o vibrație vijelioasă pe care Norman o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
corp prea sănătos și te-ai răzbunat pe el pentru gîndirea ta bolnavă. Mare greșeală. Să crezi că poți îndrepta ceva cu o pedeapsă.” Sînt încă amețit de loviturile pe care mi leam aplicat și văzînd ca prin ceață, mobila spartă, îmi dau seama că are dreptate. „-Îmi pare rău, acum. De fapt, toată viața noastră nu-i decît un imn închinat trupului. Îl hulim doar așa, de fațadă. Însă nimic nu ne convinge că am putea supraviețui fără el și
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
oasele, cusute cu aerul condiționat al nefericirii... Doamne, și cât de frumos e să fii în visul unei vieți de noapte în care imaginea omului iubit îți sărută toată amărăciunea orbilor somnambuli cu gusturile lor de defăimare, așezate-n geamurile sparte ale speranțelor... Vindecă-i Doamne, cu toată slăbiciunea lor de clovni ce fac piruietele Zilnice de prostimi. Insolubritatea întâmplărilor în lăcomia gâlgâietoare a drogurilor ce le dă altă înfățișare ca un tifos al desființări de naturalețea chipurilor nevinovate... Vindecă-i
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]