8,775 matches
-
cu ideea de a aduce în cadru câțiva elevi dintre cei mai fotogenici de la cursul inferior. Profesorii trebuia să stea pe băncile de la gimnastică, iar Pabblem în fundal cu câțiva copii agățându-se de el într-o atitudine de afecțiune spontană și veselă. Spre surpriza - și doar a lui - Pabblem, copiii s-au dovedit a fi o mare frână în acțiune. Timp de cincisprezece minute bune toți profesorii au stat pe băncile reci, încercând să-și încălzească mâinile vinete între coapse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
cumva apucături de lesbiană... Numai că fata arunca priviri la fel de aprinse și mesei, și peretelui. — Chestiunea pe care o ai de discutat e complicată ? — Depinde cum o iei. — Ar fi trebuit să mă anunți telefonic. — A, nu! Voiam un răspuns spontan. M-am săturat de răspunsuri puse la cale dinainte. Fața Își strînse buzele și scutură din cap. Îmi aruncă o privire dulceagă Înainte de a se retrage după draperie. — Fata asta-mi creează probleme, spuse ea coborînd vocea deși făcu remarca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ieșit gol, învelit în prosop și s-a uitat la mine ca la o acadea. M-am așezat rigidă în colțul opus al încăperii, răsfoind o carte. Aici însă a intervenit catastrofa. Dându-și seama că nu sunt așa de spontană și de accesibilă cum a crezut, a mai făcut niște zâmbre și, exasperat, a luat cutia cu butoane în mână, a apăsat, și ecranul s-a luminat de o dezbatere focoasă între Le Pen și Beregovoie. În mine a explodat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să-l explic, probabil sofisticat, cu câteva minute înainte. Fără să știe, trase aceeași concluzie cu cea a „filozofării” noastre - a mea și a profesoarei - deși mărturisise că nu pricepuse nimic din ce i se spusese. Venea, dinspre ea, confirmarea spontană a unui adevăr esențial în timp ce eu încercasem să explic, cu împiedicări, de ce floarea este floare și pământul, pământ, de ce apa ia forma vasului în care este turnată. - Așa e, mătușă, exclamă, profesoara râzând, sculându-se din fotoliu și îmbrățișând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
tale îți sfâșie mintea cu blândețe, precum neaua de pe muntele Kolair care arde obrazul mai tare decât soarele deșertului. Dintr-odată încrezătoare și chiar ghidușă, Salma îi zvârli fără menajamente: — Ce-mi răspunzi? Cu un gest care nu avea nimic spontan, lăsă capul în jos și apucă marginea taylassan-ului fratelui ei, ascunzându-și ochii roșii. Apoi, cu chipul tot ascuns, rosti, ca un cadiu care poruncește: — Spune-mi tot! Vorbele lui Khâli n-au fost prea multe. — Orașul ăsta e ocrotit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de nuntă trebuind să fie pregătit în timp ce se consuma căsătoria. Înveșmântată în roșu și auriu, Fatima se afla în fața mea, lividă în pofida sulimanurilor, nemișcată, înlemnită, surprinzătoare, străduindu-se să surâdă, cu niște ochi atât de jalnici încât, cu un gest spontan, am tras-o spre mine, mai puțin în chip de îmbrățișare cât mai curând ca să încerc s-o liniștesc. Și-a vârât capul la pieptul meu și a izbucnit în plâns. Am strâns-o în brațe ca s-o fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ar fi auzit, poetul se uită la ea cu tot atâta milă câtă dorință și, întrerupându-și zicerea, improviză două stihuri rostite cu glas cântat: Dragostea e sete la ghizdul fântânii, Dragostea e floare, nu și rod. Cu un gest spontan, mi-am luat punga și i-am azvârlit-o. Conținea cu siguranță mai mult de cincizeci de dinari. Dar zâmbetul care lumină obrazul Hibei nu avea preț. Mi-am petrecut noaptea întreagă culegându-l. * * * La șase luni după acest banchet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la Constantinopol Selim cel Crud a murit de doi ani, iar cel care i-a luat locul este Soliman. Înr-un anume sens, Abbad spunea adevărul. Eram de acum liber în sentimentele mele, în entuziasmul meu, liber să mă alătur efuziunilor spontane ale Maddalenei. Câtă fericire, câtă seninătate să poți trasa în mijlocul evenimentelor lumii o linie de cumpănă între motivele de bucurie și cele de mâhnire! Fericirea asta, totuși, știam că-mi era interzisă, prin însăși firea mea. — Dar te cunosc, reluă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
malagambist, cu haină largă și nădragi din piele de șarpe, cu șosetele de culoare deschisă și pantofi din velur negru, părul de o nuanță imprecisă, pieptănat peste cap, cu fața buboasă și solzoasă, o față de șarpe gras, capabil de supunere spontană, de revoltă spontană. Și mai ce? Și tu ești în aceeași situație, frate, soră, legat de vreme, îmbătrânire și bani, lucrurile care trec pe lângă noi fără putința de a le controla, în timp ce noi rămânem pe loc. Doar Martina un intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
largă și nădragi din piele de șarpe, cu șosetele de culoare deschisă și pantofi din velur negru, părul de o nuanță imprecisă, pieptănat peste cap, cu fața buboasă și solzoasă, o față de șarpe gras, capabil de supunere spontană, de revoltă spontană. Și mai ce? Și tu ești în aceeași situație, frate, soră, legat de vreme, îmbătrânire și bani, lucrurile care trec pe lângă noi fără putința de a le controla, în timp ce noi rămânem pe loc. Doar Martina un intră în jocul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ei. Nu m-au primit însă în nici un cor, neavând volum pe măsură. Mai îmbătam și coriștii de lângă mine, și dirijorul, cu damful meu. Beat, am bătut împleticit pasul de paradă. Am împărțit marile idealisme ale nimicniciilor mele în dărnicii spontane prin crâșmele și bodegile multilateralei, fără să fi tânjit vreodată după marile ei restaurante. Când am intrat odată într-unul dintre acestea, de frică, am băut doar suc de roșii diluat cu apă de la chiuvetă. A trebuit să mă dezintoxic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
la formarea unui comportament deviant la copii. Ei au sentimentul că nu sunt doriți, că încurcă pe părinți și consideră că mai bine n-ar fi existat. De aceea se întâmplă abandonul, părăsirile de domiciliu din partea copilului, atașarea la grupuri spontane de copii care-i duc la acte antisociale cum ar fi: consumul de alcool și droguri, furturi din locuințe, instituții și de la persoanele aflate întâmplător în calea lor, prostituție și, cel mai grav dintre toate, suicidul. Am trăit și dramele
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
năruirea stejarilor căzuți În albia de vremuri, nepieritoare, sapă... Cad măștile uimirii carnavalești, pe rând, Istoria se-ncheagă din jertfe anonime Rămase în tăcere, ascunse, până când, Se dezvelesc strămoșii de straie-n întregime... Apoi, ca niște umbre, la un ospăț spontan, Rămânem să petrecem covoarele de stele, Scoborâtori din munte, în fiecare an Și mărgelind visarea, din plinele ulcele...
COVOARE DE STELE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83766_a_85091]
-
tendința de a abandona lucrul zilnic, este vital să păstrăm pentru tot restul vieții, atât jurnlul cât și practica zilnică a introspecției și autoanalizei. Pentru aceste ședințe recomandăm alocarea zilnică a câteva minute dimineata și seara. Dacă în urma unor reflecții spontane pe parcursul zilei identificăm anumite defecte, le notăm imediat în jurnal pentru a nu uita nici unul dintre ele (indiferent când și în ce conjuncturi dăm peste astfel de defecte). Nu este recomandat să urmărim să ne grăbim să găsim toate defectele
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
de afecțiuni ale oaselor, ale mușchilor și ale sistemului nervos, conceptiile deformate despre natura noastră divină, toate stările de superioritate, mândrie exagerată. Aici se restabilesc: constiinta propriei valori, stările transfiguratoare de iubire față de tot ceea ce ne înconjoară, stările armonioase și spontane de veselie și umor, de empatie, de atenție, de libertate totală a ființei. Când considerăm necesar permitem luminii acumulate să se reverse constant din această sferă și să formeze o altă sferă de sub ea, localizată la nivelul frunții (corespunzătoare cu
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
iubirii și iertării, asupra a tot ce este impur și murdar în încăpere: pereți, obiecte, ființe. Razele de lumină ce se revarsă din palme restabilesc: constiinta propriei valori, stările transfiguratoare de iubire față de tot ceea ce ne înconjoară, stările armonioase și spontane de veselie și umor, de empatie, de atenție, de libertate totală a ființei. Toate prejudecățile conceptiile deformate despre natura noastră divină, toate stările de superioritate, mândrie exagerată sunt total dizolvate, curățate de razele de lumină alb strălucitoare. La final, după ce
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
Împreună. Își petreceau vacanțele În doar trei locuri: St. Barth’s la sfârșitul lui ianuarie (deși În ultima vreme Will Începuse să se plângă că era „prea franțuzesc“), Palm Springs la mijlocul lui martie și din când În când un weekend spontan În Key West. Beau gin tonic doar din pahare Baccarat, Își petreceau fiecare seară de luni, Între șapte și unsprezece, la Elaine, și erau gazdele unei petreceri anuale de Crăciun, când amândoi purtau pulovere de cașmir. Will avea aproape un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
găsești ceva. Ține minte, ești Întotdeauna bine-venită să lucrezi cu mine, știi tu. Asta dacă chiar ești disperată. Will Îmi tot pomenise despre o asemenea oportunitate, cât de delicat putuse. Încă de când eram În liceu făcea tot felul de comentarii „spontane” despre cât de amuzant ar fi să lucrăm Împreună sau cât de talentată eram ca cercetătoare și scriitoare. Părinții mei păstraseră toate eseurile pe care le scrisesem vreodată și-i trimiseseră copii lui Will, care-mi oferise un aranjament floral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
noapte, scaun, maså, cafea, țigarå, scrumierå, bec, cea¿cå, iarnå, ger, motor, câine, liniște, liniște, câine, motor, ger, noapte, cafea, stilou, liniște, ... Toate acestea din întâmplare? O curgere sau o decurgere? Totul se bazeazå pe contextul desprinderii de haos, ieșiri spontane din vâltoarea fluviului, cåtre malul care știe și așteaptå. Fiecare clipå este o urmare. Fiecare gând are un impuls. Din șuvoi se desprind picåturi cauzând trezirea dintr-o așteptare. Såmânța, relativul început, își începe cåutarea, descoperirea, contextul. Må bate un
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1650]
-
mare admirație pentru mine și ar fi vrut să fac filme cu el și cu Vittorio de Sica. Odată, pe când luam masa împreună, Filippo îi vorbește despre dorința lui, la care Sergiu îi răspunde: „Ioana nu are talent! E prea spontană.“ „Ba ar fi fantastic s-o luăm în echipă, noi căutăm persoane spontane!“ nu s-a lăsat dramaturgul. Sergiu însă a fost de neînduplecat. Eu am înțeles imediat de ce nu voia. Nu se putea să fac eu teatru, iar el
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
și cu Vittorio de Sica. Odată, pe când luam masa împreună, Filippo îi vorbește despre dorința lui, la care Sergiu îi răspunde: „Ioana nu are talent! E prea spontană.“ „Ba ar fi fantastic s-o luăm în echipă, noi căutăm persoane spontane!“ nu s-a lăsat dramaturgul. Sergiu însă a fost de neînduplecat. Eu am înțeles imediat de ce nu voia. Nu se putea să fac eu teatru, iar el concerte. Ori eram cu el, ori îmi făceam de cap. Eu la Tokyo
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
XIX-lea, din perioada Belle Époque, elita culturală a vremii se amuza cu un joc de societate adus din Anglia, prin care parti cipanții își dezvăluiau gusturile, aspirațiile, dorințele și caracterul. Setul de întrebări era același pentru toți, iar răspunsurile spontane erau așternute pe hârtie, în niște „albume de confesiuni“. — Ce legătură avea Proust cu acest joc? — El l-a jucat de două ori, o dată la cincisprezece ani și apoi la nouăsprezece ani, iar manuscrisul original, 122 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
trăise acele nevoi materiale ale impresiei, fără să-și dea seamă de ele decât atunci când se închegaseră într-una prea evidentă; când, la dejun, îmbrățișase cu două mâini avide paharul, în care abia se turnase băutura proaspătă și acest gen spontan și neprotocolar atrăsese privirea ironică a lui Nory, care îi azvârlise din ochi un: ce faci? Mini se întrebase: ce fac? și deslușise acel proces de emanațiuni și dizolvări ale sufletului în corp, cum si acele efluvii dinăuntrul vieței în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
fi devenit descoperirile pe care le nădăjduia do la dînsul! 82 83 Nici nu avea Mini vreo imaginație crudă și asasină: dar la ea, gândul își completa îndată circuitul de la punctul inițial la consecința din urmă. Avea viteză și permeabilitate spontană. De la moartea lui Rim, trecut direct ,,dincolo" și, închipuindu-și un tribunal al spiritelor superioare în fața căruia ar fi apărut Rim și ea ar fi fost mărturie, întindea mâna solemn ca să răspundă: ,, Avusese Rim vreo vină la activul !ui?" "Nu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
permanent, ca niște gazde statornice, oferind ospitalitate indulgentă carnavalului .mobil al expozițiilor lor. Când expoziția nouă era valoroasă, ele intrau în umbră, se stingeau în fața vieți vii a celorlalte; dar când era inferioară, ieșeau în evidență, consolatoare. Nu cunoșteau farmecul spontan al opiniei critice, nici lupta, nici victoria, în schimb orice veleitate de revoltă, orice amărăciune era ucisă în ele. Răspundeau la tot, cu acel: "nimic nu mă mai doare" al postumului. Pocăindu-și defectele prin desuetudine, calitățile lor, desprinse de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]