3,241 matches
-
totuși... dacă totuși... Și atunci am oprit în King’s Cross și în timp ce o priveam, acum fără rușine, a devenit brusc clar că nu avea de gând să coboare nici acolo: eu eram cel care era pe punctul de a spulbera fantezia și pentru a înrăutăți și mai mult situația, i-am aruncat o ultimă privire exact înainte de a se deschide ușile și ea mi-a întors privirea cu o curiozitate leneșă în ochi, inconfundabilă și hipnotică. Când am coborât pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bune ca... Am privit-o uluit. Poftim? — Înfățișează lira lui și capul lui retezat purtate de apele Hebrusului. M-am așezat pe pat. — A! — Acum înțelegi de ce nu vreau să le arăt altora lucrările mele. Erau puține speranțe să se spulbere tăcerea care a urmat. Priveam în gol, nu foarte departe, prea stingherit ca să-mi iasă pe gură ceva în chip de scuze, în timp ce Phoebe se așeză la birou și începu să ascută un creion. Aproape că ajunsesem la concluzia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
un timp, spuse: Unde o să mâncăm? Eu am spus: — Trebuie să fie pe aici un hotel sau o cârciumă. Ea spuse: — E ziua de Crăciun. S-ar putea să fie rezervate toate. Peste câteva minute, liniștea aproape perfectă a fost spulberată de clinchetul și zornăitul unei biciclete care se apropia. Am întors capetele și am văzut un bătrân foarte corpolent parcându-și bicicleta la zid, apoi coborând treptele și îndreptându-se spre mare, cu un rucsac pe umăr și o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fiecărei chelnărițe, apoi băgă mâna în sacou și scoase un revolver. Cine va fi primul? spuse el. Deși beți, ceilalți se dovediră a fi excelenți trăgători - cu excepția lui Louis, al cărui glonte se abătu cam un metru de la țintă și spulberă la o aplică. Femeile țipară și scânciră, dar nu se mișcară, nici măcar după ce fusese țintit mărul lor. În cele din urmă, veni rândul lui Graham. Nici măcar nu pusese până atunci mâna pe un pistol; dar știa că Mark Winshaw îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cu Phoebe, iar membrii familiei Winshaw nu păreau avea să-și spună mare lucru. Între timp, urletul permanent al vântului și ropotul ploii pe geamuri nu erau de natură să încurajeze pe nimeni. În cele din urmă, monotonia a fost spulberată de niște bătăi puternice în ușa din față. Curând după aceea au auzit ușa deschizându-se și glasuri pe hol. Pyles intră târșâindu-și picioarele în sufragerie, unde informă adunarea în ansamblul ei: — E un domn afară, zice că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
film. Omul despre care se crede că e mort se arată și pretinde că e polițist, ca să-i ducă pe o pistă falsă. — Nu știu ce e în mintea celorlalți, dar pe mine mă ia amețeala de atâtea teorii, spuse domnul Sloane, spulberând tăcerea stânjenitoare care urmă acestui schimb de replici. Propun să ne ducem toți în camerele noastre, să încuiem ușile și să rămânem acolo până se domolește furtuna. Explicațiile pot aștepta până dimineața. — Splendidă idee! spuse Tabitha. Eu sunt istovită, drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
În timp ce eu pregăteam micul dejun, serveam pe toată lumea și făceam și curățenie după ei. Somnul din noaptea trecută fusese cam la fel de odihnitor ca o plimbare de una singură pe kilometricul Avenue D la patru dimineața, iar acum găsirea articolului ăstuia spulbera orice speranță că aș putea avea parte de o zi ușoară de vineri. — Hmm, nu, nu am publicat nimic În ultima vreme despre vreun restaurant asiatic. Încerc să mă gândesc așa, cu titlu personal, dacă există vreun nou restaurant asiatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mă bucur enorm să te cunosc În sfârșit! Dintr‑odată, tot ce mi‑am dorit a fost să mă târăsc Într‑un pat frumos și moale și să dorm ca să‑mi revin după schimbarea fusului orar, dar Renaud mi‑a spulberat rapid toate speranțele. — Mademoiselle Andrea, Madame Priestly dorește să te vadă În camera dumneaei imediat. Înainte ca tu să te instalezi Într‑a ta, din păcate. Avea pe față o expresie de regret și, pentru un scurt moment, mi‑a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
intențiile tale“. După cum spuneam, doi nasturi de la cămașă. (De ce mă simt oare datoare să o scap pe fata asta frumoasă și serioasă de toate iluziile? Poate pentru că simt că e mai bine să intervin eu prima Înainte să i le spulbere bărbații.) Vizavi de noi, o brunetă tracasată Îmbrăcată cu un pulover larg, roz, Încearcă să-și potolească bebelușul care urlă. Se ridică și Îl leagănă. Se așază la loc și Încearcă să-l facă pe bebeluș să-și pună capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
socializăm, avem tendința s-o facem tot cu oameni cu copii. Pentru că ei Înțeleg. Nevoia subită de a furniza batiste de hârtie și pizza, de multe ori În același timp; mirosurile și reprizele de somn neprevăzute. Schimbările de dispoziție care spulberă totul În cale ca un tanc. Kirsty și Simon se bucură mereu când ne văd, dar cred că e cinstit să spun că atunci când Își iau la revedere de la noi sunt extrem de entuziaști, un preludiu, Îmi imaginez eu de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
nu există nimic mai important. Unde o să-și mai găsească ei clienți dacă noi nu ne mai reproducem? S-au auzit niște Împușcături, iar Jill a izbucnit În râs. Avea un fel minunat și dezlănțuit de a râde: părea să spulbere toată prostia și răutatea din lume. Și mai știți ceva? Ea era singura persoană care nu mi-a zis niciodată: nu știu cum reușești. Ea știa cum reușesc și știa cu ce preț. —Dragi credincioși, să spunem Împreună cuvintele pe care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pe dos. Mă simt ca un om care ființează pentru prima oară în întregime în propriul său trup și care e pentru prima dată acceptat în propria piele. Dar tăcerea adormită și adormitoare care ne-a învăluit pe amândoi se spulberă brusc atunci când se aude o cheie în broască. Eduard sare din pat ca o felină grațioasă. în doi timpi și trei mișcări este îmbrăcat și-și netezește părul negru și lung. Se apleacă asupra mea și mă sărută. — Trebuie să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
medievale. Natura rămânea Încă un potențial dizolvant al decenței, o idee pe care nesfârșitul șir de noi descoperiri despre apucăturile omului mai primitiv - cu cât mai aproape de natură, cu atât mai asemănător lui Caliban - nu făcea nimic pentru a o spulbera. Ea rămânea fundamental o uriașă pelerină verde pentru Satana: pentru săvârșirea fărădelegii și a păcatului, pentru cei care se Îndoiau de ordinea religioasă și publică; mai presus de toate, pentru cei care se Îndoiau de Însăși ființa umană, aleasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
și noi, ceilalți, să facem un dig cu lăzi de probe de la sondă și cu lăzi de trasgel, dar în zadar că, atunci o viitură mai mare și-a umflat grumazul, berbecindu-se, cu bușteni, în încercarea noastră de zidire și spulberând astfel toată munca noastră Iar noi ne-am ferit atunci pe instalația sondei și cam după vreo jumătate de zi, retrăgându-se și mai scăzând apa cu vreo jumătate de metru, am început să dăm jos coloana de burlane și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mințile vraiște. Acum, când ni s-ar permite să depistăm limitele și castrările mincinoasei filozofii, se cuvine să dereticăm prin convicțiuni, rânduindu-ne viața pe făgaș bun, să optăm pentru impulsuri originare, autentice. Acesta era ennui-ul tinereții lui, care se spulberase, sufocat în torentele de nămol ideologic ale epocii trecute... Zoe turna cafeaua aburindă în cănițele de porțelan, căscând și frecându-se pe ochii somnoroși, înainte de a se plânge de insomnia-i fără leac: -Tu! nu știu cum poți, tu, să dormi ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
surâse către neagra lucire a ochilor Fetei. Îi spuse cu blândețe: Copilă, fără de rost temătoare, când Albert, prietenul și oaspetele nostru, va urca în lumea lui cu case încălecate una peste alta de pe malurile Săratelor Mări, i se va fi spulberat deja înțelesul a ceea ce aude de la noi; se va ispiti îndelung să-și amintească pravila noastră, dar nu va fi în stare să o facă, întrucât el nu o ascultă cu inimă deschisă prin credință. Deși se vedea cum pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
le-ar fi presupus. Pentru ca imediat aceste (În definitiv) insolubile probleme să fie alungate, să găsesc În mine resursele unei masculinități amorale, animale. Asta ar fi fost, Îmi Închipuiam eu, soluția. Am făcut chiar mai mult: În căutarea obscenității, am spulberat acel fragil fior care mă mai Îndemna din când În când să iau În considerare ipoteza existenței lui Dumnezeu. După ce alesesem nerușinarea, am renunțat să mai păstrez În mine acel grăunte mistic, de teamă că m-ar fi putut dezechilibra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
aruncă automatul pe umăr. Afară, pentru câteva clipe, privește cerul negru ca smoala. Luna se vede clar pe boltă, apatică, cu o nuanță verzuie, bolnăvicioasă. Ninsoarea încetase și gerul puternic al nopții începe să se facă simțit. Un vânt tăios spulberă troienele ca să le ducă, dezordonat, în altă parte. Își ridică gulerul și învăluit în aburii propriei lui respirații, pornește fără grabă. Pe albul metalic al zăpezii, umbra lui alunecă lin ca într-o oglindă, "Nu e tocmai vremea potrivită pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
aud strigătele și vaietele celor loviți. Unii dintre cei rămași în viață aleargă bezmetici, alții se târăsc greoi, pete întunecate perfect vizibile pe albul zăpezii. Cu toții ajung să cadă sub gloanțe sau striviți sub tonele uriașelor mașinării blindate. Iovuț dispare spulberat într-un nor uriaș de flăcări și fum. Din trapele deschise, comandanții râd mulțumiți. Nimeni nu pare să mai fie în viață. Peste tot, doar cadavre. Motoarele Maybach urlă asurzitor în timp ce șenilele sfarmă ziduri, strivesc mormane de moloz, distrug tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
din clasa întâi de liceu. Aparent, povestea nu e deloc complicată. Doi adolescenți - el energic, ea apatică - visează, pe urmele unor mistici arabi, să moară împreună, uciși de parfumul crinilor regali. Hrănită cu povești nenumărate, încuibate unele-ntr-altele, iluzia lor se spulberă, cumva, prin absență. Așteptată docil undeva lângă Cișmigiu, tânăra rămâne, inexplicabil, acasă. Scriitura lasă lucrurile în stadiul acesta, încheindu-se într-un zâmbet autoironic și puțin dezamăgit. Lectura, însă, aduce cu ea interogațiile cuvenite. Să nu fi avut certificatul medical
Cinci cititori în cinci feluri de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8373_a_9698]
-
Astfel că în rugăciunea lor au înlocuit tatăl cu mama (...)" Concluzia? - "Ce-ar mai fi râs eternul Nenea Iancu de toate aceste...mofturi!" Abordând și mult blamata cotă redusă a culturii la bursa valorilor din America, D. R. Popa o spulberă, încadrând-o la capitolul Prejudecăți, corecția critică având semnificații generale, eliberate de orice localizări geografice ori temporale, atâta timp cât cultura este privită ca opțiune liberă ce exclude artificialul snobismului: Există și o libertate de a nu fi Ťcultivatť, ceea ce nu te
Un incomod agreabil by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8709_a_10034]
-
Fierbeau văzduhurile și cerurile clocoteau sub descărcările zguduitoare ale tunetelor, și pământul înfricoșat se cutremura nemernic, până în cele mai din adânc ale temeliilor sale, sub ropotul de trăsnete care cădeau asurzitoare prin întuneric, ca niște imense boambe de flăcări, și spulberau, ca și cum ai sufla întrun strop de țărână, frunțile de stânci îndrăznețe ale celor mai sumeți dintre munții săi...” ( C. Hogaș- În munții Neamțului) Frumusețea morală poate atinge sublimul, constituind un ideal de demnitate și perfecțiune umană, exprimat cu măreție în
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
oaste ușoară și abia după aceea să intre în luptă greaua cavalerie franțuzească. Dar cavalerii franțuji, setoși de glorie și plini de ambiție, nu vor să stea în urma moldovenilor și muntenilor, ci vor în frunte să dea năvală vitejască, să spulbere pe turci. Ce face Mircea? Recunoscând . {EminescuOpX 81} poate generozitatea cavalerimei, s-a plecat acestui plan glorios și s-a învoit să rămâie el în urmă? El a tuns-o binișor cu oaste cu tot peste Dunăre, lăsând oastea Crucii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în această sesiune extraordinară - dacă tăceam-noi - era să vie cu proiectul în Camere. Noi ne-am obicinuit cu neobrăzatele dezmințiri ale "Romînului", și nu pentru noi sau pentru el, ci numai și numai pentru publicul cititor mai căutăm a-i spulbera pe aceasta din urmă, și poate cea mai neobrăzată. Ne aducem bine aminte cu ce lipsă de rușine "Romînul" ne arunca cuvântul calomnie când noi dădeam alarma că guvernul ctitorilor de la Alcazarul Ionescu are să aducă în Camere proiectul de hârtie-monedă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe noi, conservatorii opozanți, organul ce are onoarea de a-i reprezinta are de datorie să ridice glasul, așezând pe fiecare la locul său și arătând lucrurile în adevărata lor lumină, Reacțiune! Reacționari! Iată cuvintele magice ce trebuie să ne spulbere în ochii țării, iată acuzarea, pururea reînnoită pe care, deși s-a discutat de atâtea ori de noi, nu ne vom obosi de a-i arăta adevărata valoare, adică deșertăciunea. Noi declarăm, și aceasta din toată puterea conviețiunii noastre, că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]