2,893 matches
-
reprezintă o morfostructură negativă cu laturile puternic ridicate. La nord înălțimile ating 200-250 m, iar la sud se micșorează până la 150 m. Suprafața este înclinată pronunțat la sud, dezmembrată de văi, vâlcele, râpi și hârtoape, de regulă cu pante simetrice. Stepa Bălțului este alcătuită din două structuri geologice: Câmpia ondulată a Bălțului și Înălțimea Ciuluc-Soloneț. Solurile studiate aparțin primei structuri. Câmpia ondulată a Bălților reprezintă morfostructura inversată delimitată pe laturi de fracturi tectonice. Versanții sunt slab înclinați au lungimea de 500-700
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
noiembrie-martie). Evaporabilitatea atinge 816 mm. Durata perioadei de vegetație este de 167-176 de zile, perioada solară - 290-300 zile, durata insolației - 2050-2100 ore. Suma temperaturilor eficiente (>10°) alcătuiește 2750-3050°. Coeficientul de umiditate (K) calculat este egal cu 0,65-0,70. În Stepa Bălțului predomină cernoziomurile tipice. Pe prima hartă pedologică, elaborată de Grosul-Tolstoi, stepa a fost inclusă în “fâșia cernoziomurilor adevărate”. Dokuceaev considera acest raion “tipic-cernoziomic”. Relieful slab accidentat și predominarea cernoziomurilor tipice și levigate au condiționat valorificarea extremală a teritoriului raionului
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
de zile, perioada solară - 290-300 zile, durata insolației - 2050-2100 ore. Suma temperaturilor eficiente (>10°) alcătuiește 2750-3050°. Coeficientul de umiditate (K) calculat este egal cu 0,65-0,70. În Stepa Bălțului predomină cernoziomurile tipice. Pe prima hartă pedologică, elaborată de Grosul-Tolstoi, stepa a fost inclusă în “fâșia cernoziomurilor adevărate”. Dokuceaev considera acest raion “tipic-cernoziomic”. Relieful slab accidentat și predominarea cernoziomurilor tipice și levigate au condiționat valorificarea extremală a teritoriului raionului. Datorită valorificării totale a cernoziomurilor, ameliorării solurilor aluviale și hidromorfe, solonețurilor și
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
joase ale râului Răut și a afluenților acestuia solurile sunt pretabile pentru grădini irigate. Factorii restrictivi principali ai capacității productive a solurilor sunt: eroziunea, excesul de umiditate, procesele de sărăturare a solurilor pe dealurile Ciuluc-Soloneț (Sângerei), dehumificarea, compactarea secundară etc. Stepa Bălțului reprezintă o regiune de protostepă, înconjurată de silvostepă. Conform regionării geobotanice, Stepa Bălțului, în linii generale, coincide cu districtul Stepei Bălțului de păiuș-negară, în cadrul căruia se evidențiază două raioane: 1) al protostepelor și stepelor propriu-zise (Drochia); 2) al stepelor
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
irigate. Factorii restrictivi principali ai capacității productive a solurilor sunt: eroziunea, excesul de umiditate, procesele de sărăturare a solurilor pe dealurile Ciuluc-Soloneț (Sângerei), dehumificarea, compactarea secundară etc. Stepa Bălțului reprezintă o regiune de protostepă, înconjurată de silvostepă. Conform regionării geobotanice, Stepa Bălțului, în linii generale, coincide cu districtul Stepei Bălțului de păiuș-negară, în cadrul căruia se evidențiază două raioane: 1) al protostepelor și stepelor propriu-zise (Drochia); 2) al stepelor propriu-zise și luncilor halofite (Ciuluc).Ursu A. Raioanele pedogeografice și particularitățile regionale utilizate
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
solurilor sunt: eroziunea, excesul de umiditate, procesele de sărăturare a solurilor pe dealurile Ciuluc-Soloneț (Sângerei), dehumificarea, compactarea secundară etc. Stepa Bălțului reprezintă o regiune de protostepă, înconjurată de silvostepă. Conform regionării geobotanice, Stepa Bălțului, în linii generale, coincide cu districtul Stepei Bălțului de păiuș-negară, în cadrul căruia se evidențiază două raioane: 1) al protostepelor și stepelor propriu-zise (Drochia); 2) al stepelor propriu-zise și luncilor halofite (Ciuluc).Ursu A. Raioanele pedogeografice și particularitățile regionale utilizate și protejare a solurilor. Chișinău: Tipografia Academiei de
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
Sângerei), dehumificarea, compactarea secundară etc. Stepa Bălțului reprezintă o regiune de protostepă, înconjurată de silvostepă. Conform regionării geobotanice, Stepa Bălțului, în linii generale, coincide cu districtul Stepei Bălțului de păiuș-negară, în cadrul căruia se evidențiază două raioane: 1) al protostepelor și stepelor propriu-zise (Drochia); 2) al stepelor propriu-zise și luncilor halofite (Ciuluc).Ursu A. Raioanele pedogeografice și particularitățile regionale utilizate și protejare a solurilor. Chișinău: Tipografia Academiei de Științe, 2006. 232 p. Vegetația naturală practic nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
Stepa Bălțului reprezintă o regiune de protostepă, înconjurată de silvostepă. Conform regionării geobotanice, Stepa Bălțului, în linii generale, coincide cu districtul Stepei Bălțului de păiuș-negară, în cadrul căruia se evidențiază două raioane: 1) al protostepelor și stepelor propriu-zise (Drochia); 2) al stepelor propriu-zise și luncilor halofite (Ciuluc).Ursu A. Raioanele pedogeografice și particularitățile regionale utilizate și protejare a solurilor. Chișinău: Tipografia Academiei de Științe, 2006. 232 p. Vegetația naturală practic nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite, nevalorificate, degradate prin pășunat, predomină
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
de Științe, 2006. 232 p. Vegetația naturală practic nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite, nevalorificate, degradate prin pășunat, predomină păiușul și diferite ierburi de protostepă; pe versanți cu soluri erodate predomină comunitățile de bărboasă. Pe fondul vegetației zonale de stepă foarte frecvente sunt arealele cu vegetație palustră, hidrofilă și halofită. Asemenea fragmente sunt răspândite nu numai în lunci și văi, dar și pe pante, pe culmile dealurilor, îndeosebi, ale Ciulucului. Această mozaicitate se datorează neomogenității structurii geologice, regimurilor hidrologice și
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
asemuindu-se mai degrabă cu șoimul în abilitatea sa de a fi utilizată la șoimărit. Acvila (vulturul / șoimul) a fost stindardul legiunilor romane E cunoscut faptul că popoarele turcice au fost foarte atașate de aceste viețuitoare cu care vânau în stepele mărginite de lanțurile muntoase ale Asiei Centrale și estului Anatoliei. Chiar până azi, kirghizii, kazahii sau turcii qashgai precum și cei așa numiți kipcak, Qipcaqs sau "kîpceac" (ramura vestică a acestora din urmă unanim recunoscuți de antropologi ca fiind rămășițe sau
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
cutremurătoare. "Pantiușa a fost un personaj sinistru. În ce măsură am aflat odată la o beție a acestuia. Atunci a povestit cum, comsomolist tânăr fiind, urmărea culacii și popii. I s-a spus că popii țin o ședință într-un bordei din stepă. Atunci el s-a dus repede acolo - în Ucraina era - și nu știu dacă i-a somat sau nu să iasă, dar a acoperit bordeiul cu pământ și i-a omorât prin sufocare. Pe noi ne-a cutremurat de-a
Gheorghe Pintilie () [Corola-website/Science/309667_a_310996]
-
prinților Rus' sau protoucraineni. Berindeii sunt menționați în cronicile statului Kievean Rus ("Kyivan Rus") în secolele al XI-lea și al XII-lea drept "Cernîie Klobuki" și, alături de pecenegi și alți turcici ("Torkii") , s-au sedentarizat de-a lungul frontierelor stepelor Rusiei Kievene. Unele triburi rebele ale berindeilor s-au refugiat în regatul Ungaria, care la vremea respectivă cuprindea teritorii care astăzi sunt parte a României. Cei mai mulți dintre berindei au rămas însă pe teritoriul principalităților kievean și Pereiaslavl, unde au funcționat
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
român Alexandru Vlahuță. Monumentul avea dimensiuni impresionante, fiind încadrat de un grilaj de fier forjat, executat cu un rafinament artistic având în jur bordură de beton cu răzoare de flori. Statuia îl reprezenta pe Suvorov călare pe un cal de stepă cu bicornul în mână rostind "„Să ne ajute Dumnezeu vitejilor. Ura!”". Statuia a fost montată pe un soclu de granit roșu de Finlanda ce era înconjurat de trei basoreliefuri în bronz. Pe basorelieful central era reprezentată bătălia cavaleriei ruse la
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
de ninsori reduse cantitativ, își face simțită prezența Crivatul. Zăpadă nu durează decât până în prima decadă a lunii martie. Circulația atmosferică dominantă este dinspre N, NE și E, având un grad accentuat de continentalism. Vegetația spontană se încadrează zonei de stepa (în zona de lunca a Șiretului) și de silvostepa, precum și etajului pădurilor de foioase (subetajul pădurilor de gorun și de amestec). Dacă în partea vestică a comunei, pădurile acoperă dealurile, în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Crișul Repede, pe o lungime de 6 km, Valea Chijicului, care traversează hotarul satului Borșa și Sacadat, pe o lungime de 10 km, Valea Sărandului (Hodiș), Valea Borșa și Maghișa, care se varsă în Crișul Repede. Vegetația este una de stepa, plantele ierboase cele mai răspândite fiind graminoidele iar dintre arbuști porumbacul și măcieșul. La cultura plantelor cele mai răspândite sunt grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, floarea - soarelui, cartoful etc. Animalele specifice zonei sunt vulpea, iepurele, dihorul, șoarecele de câmp, cârtita
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
vegetației este condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică,precum și influențe exercitate de către om asupra peisajului. Suprafața terenurilor acoperite cu vegetație forestieră în arealul comunei Carașova este de 6.637 ha. Zona stepei și silvostepei În luncile râurilor întâlnite în arealul acestei comune cresc arbori specifici cum ar fi, cum ar fi: plopi (Plopus alba), sălcii (Salix alba, Salix trianorla), ulmi (Ulmus campestre). Zona pădurilor Pădurile de fag ocupă suprafețe întinse în comună
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
reprezentată în descoperiri arheologice pe tot cuprinsul țării. Se cuvine menționată ceramica din aria culturii neolitice Cucuteni, care a constituit apogeul civilizației înainte de venirea triburilor indo-europene. Peste triburile de agricultori sedentari de la sfârșitul neoliticului, au venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene. Ipoteza prezenței hominizilor pe pământul românesc este sprijinită de unele descoperiri de pe Valea Dârjovului, unde s-au găsit de curând unelte de prund și așchii tăioase lucrate din cremene. La Dârjov s-au găsit
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
de lupta dintre Asiria și Urartu din anii 40-30 sec. VIII î.e.n., Manna și-a extins teritoriul. În primele secole ale mileniului I î.e.n., un rol important în viața din regiune au început sa-l joace triburile iraniene venite din stepele sudice rusești, care au năvălit aici, probabil, la granița dintre mileniile II și I î.e.n. Manna și-a extins într-o măsură însemnată posesiunile în perioada suveranului Ahșeri (care a condus țara până în anii 50 sec. VII î.e.n.). Cu conducătorul
Manna () [Corola-website/Science/309167_a_310496]
-
lacul Göyçe, lângă podișul Altındağ [Altîn da „muntele sau dealul de aur”] și uneori așezarea Akçakale-Sürmeli. Altındağ este prezentat ca un loc de refugiu foarte important, în timp ce poetul azer Kazım Ağa Salık, în opera sa "Șahlı yaylaqlarının babında" („Povestirile de stepă ale șahului”), relevă importanța cetății Koroğlu și a podișului Altındağ, aflate în vecinătatea altor podișuri: Hamzaçemen, Ulașın, Karaca, Halhalı, Maymağ etc. Teritoriile limitrofe corespund celor care actualmente aparțin Gruziei și Turciei. De altfel, granițele sud-estice ale oguzilor denotă că erau
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
venit în Transcaucazia prin Anatolia, pe la începutul primului mileniu î.e.n. Un al doilea grup indo-european vechi este reprezentat de osetini, care s-au așezat pe partea centrală a Marelui Caucaz. Ei reprezintă rămășițele nomazilor iranieni estici care au cutreierat sudul stepelor ruse din secolul al VII-lea î.e.n. până în secolul al IV-lea al erei noastre (când au fost înlăturați de către huni) și au fost cunoscuți succesiv sub denumirile de sciți, sarmați și alani. Grupurile slave reprezintă mai mult de o
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
Manna a avut loc în condițiile luptei îndârjite împotriva incursiunilor permanente ale împăraților assiri si Urartului vecin. În primele secole ale mileniului I î.e.n., un rol important în viața din regiune au început sa-l joace triburile iraniene venite din stepele sudice rusești, care au năvălit aici, probabil, la granița dintre mileniile II și I î.e.n. Manna și-a extins într-o măsură însemnată posesiunile în perioada împăratului Ahșeri (care a condus țara până în anii 50 sec. VII î.e.n.). Ultima mărturie
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
prelucrare a pământului, cu un comerț dezvoltat și producție meșteșugărească. Totuși în unele raioane din Albania au locuit și grupuri de populație nomadă. Construcțiile pentru irigare de diferite tipuri, începând de la cele grandioase, ale căror urme au fost descoperite în stepa Mugan și terminând cu cele mai simple în stepa Mili, în raionul Șamhor și alte locuri, vorbesc despre munca organizată și creatoare a populației din Albania în a doua jumătate a mileniului I î.,e.n. și primele secole ale e.n.
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
meșteșugărească. Totuși în unele raioane din Albania au locuit și grupuri de populație nomadă. Construcțiile pentru irigare de diferite tipuri, începând de la cele grandioase, ale căror urme au fost descoperite în stepa Mugan și terminând cu cele mai simple în stepa Mili, în raionul Șamhor și alte locuri, vorbesc despre munca organizată și creatoare a populației din Albania în a doua jumătate a mileniului I î.,e.n. și primele secole ale e.n. Cel mai ridicat nivel de dezvoltare în Albania acelor
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
Lotus corniculatus), iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Este evident impactul omului în acest areal, deoarece a desființat aproape total arealul silvostepei, cat și cel al pădurii, înlocuindul cu culturi. Au rămas doar câteva petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde (Tettigonia viridissima), lăcusta călătoare, gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata) ( care provoacă pagube culturilor
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
naștere. Rumegătoarele sunt animale terestre răspândite în stare sălbatică în toate continentele, în afară de Australia. Trăiesc în diverse biotopuri. Se crede că pădurile ar fi constituit locul lor inițial de formare. Unele specii s-au adaptat ulterior la locuri deschise, de stepă etc. Numeroasele specii actuale sunt repartizate în șapte familii, grupate în trei superfamilii, reprezentate prin numeroase genuri și specii, după cum urmează:
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]