5,507 matches
-
l, cu inhibiția maximală a secreției de aldosteron la 285 mOsm/l. Deși mecanismele ce controlează echilibrul Na+ sunt principalele modalități de protejare a volumului LEC, există și un control volumic al eliminărilor hidrice. Stimulii volumici sunt prioritari chiar față de stimulii osmotici. Datorită poziției cheie a Na+ în homeostazia volumică, nu este surprinzător că există mai mult de un singur mecanism care a evoluat în controlul excreției acestui ion. Când volumul LEC scade, scade și presiunea arterială, producând scăderea presiunii hidrostatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nivel mai primitiv descoperim plante și fluturi care înșeală prin aspectul exterior; aceste specii nu au încotro, fiind nevoite să inducă permanent în eroare. La un alt nivel, există păsări care încearcă să păcălească simulînd rănirea; trebuie să apară un stimul corespunzător, după care urmează involuntar reacția la acesta. La un al treilea nivel, întîlnim animale care învață să mintă, cum este spre exemplu cazul cîinilor care pretind că au un picior lovit deoarece experiența lor din trecut le-a arătat
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
the psychological experiment: with particular reference to demand characteristics and their implications. American Psychologist 17:776-783 [196]. Orne, Martin T., Thackeray, Richard I., și Paskewitz, David A., 1972. On the detection of deception: a model for the study of physiological stimuli. Greenfield, Norman Samuel, și Sterbach, Richard A., ed., Handbook of psychophysiology. New York: Holt, Rinehart & Winston, pp.743-785 [279]. Orwell, George 1984. 1984. Oxford: Clarendon Press [239, 273]. Ottaway, David B. 1986. State department spokesman resigns. Guardian Weekly 135(16):16
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
materialul principal pe care lumea îl are pentru a confirma, oral sau scris, ideile și sentimentele. Senzațiile sunt componente ale percepției și se dezvoltă odată cu percepțiile condiționându-se reciproc. Nici senzațiile nu se dezvoltă prin simpla repetare mecanică a acțiunii stimulilor asupra organelor de simț, ci este necesar ca activitățile care duc la dezvoltarea sensibilității să fie orientate spre un anumit scop, a cărui realizare nu este indiferentă pentru copil. De exemplu, scrierea propoziției prin simbol Ătrasarea unei linii orizontale de
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
noțiunilor gramaticale, unde folosim propoziții. Atenția copilului poate fi atrasă în primul rând de conținut. În predarea noțiunilor de ortografie se pornește de la imagini pe baza cărora copiii trebuie să formuleze propoziții. Atenția copilului poate fi atrasă în principal de stimuli secundari în raport cu sarcina didactică, care în sine nu este atractivă și prezintă elemente de abstractizare. Atenția involuntară este mai dezvoltată decât cea voluntară. Elevii se antrenează ușor, cu plăcere în activități legate de povestiri sau cele desfășurate pe baza materialului
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
în exemple ca: scrieți Ătu), mergeți, făcuse, privise. Elevii trebuie să observe că ți și se nu sunt pronume, ci sunete ale verbului. Greșeala de ortografie, dacă nu e un accident, reprezintă psihologic fie lipsa de reacție corespunzătoare la un stimul, la o regulă încă nefixată, fie o deprindere negativă. Factorul psihologic poate crea condiții de apariție sau de persistență a greșelilor. Învățarea scrierii ortografice pe baze logice, începând cu primele clase ale școlii, chiar înainte de a pătrunde mai adânc în
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
relativ egal din cele trei categorii ceramice stabilite din punct de vedere formal: fină, semifină și grosieră. Datorită metodelor distructive utilizate pentru realizarea acestui studiu (ex: studierea spărturii proaspete, testarea cu soluție de acid clorhidric, mojarare pentru testarea reacției la stimuli magnetici), au fost alese fragmente ceramice provenind din situații stratigrafice incerte. Rezultate interpretabile am obținut pe un număr de doar 43 de fragmente, șapte probe fiind compromise de tratamentul inadecvat din timpul prelucrării primare. Dintre aceste 43 de fragmente, 15
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de la Hoisești pe aproximativ același palier cronologic cu așezările de la Hăbășești, Trușești și Cucuteni, adică spre finalul fazei Cucuteni A3a. Concluzii. AȘEZAREA DE LA HOISEȘTI ÎN CONTEXTUL FAZEI CUCUTENI A Acțiunile unei comunități umane constituie, cel puțin parțial, reacții adaptative la stimulii mediului înconjurător. Astfel, reconstituirea caracteristicilor economiei unei comunități preistorice este imposibilă fără reconstrucția paleomediului. Se poate spune despre mediile aluviale că au propria lor arheologie deoarece, de-a lungul preistoriei, acestea, in ciuda marii lor variabilități, s-au distins de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de raze luminoase, ci în creierul din spatele lui. Privirea nu înseamnă retina. Șoimii văd mai bine ca noi, dar ei nu au privire. Câinele nu-și recunoaște stăpânul într-o fotografie. Animalul este sensibil numai la indici. El nu decuplează stimulul și obiectul reprezentat (un tigru își recunoaște dresorul numai dacă acesta stă în picioare). Omul este singurul mamifer care vede dublu. Retina îi transmite o formă căreia creierul îi analizează semnificația. El poate așadar, în fața unei icoane, să vadă în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ou, ceară și pigmenți și, dincolo de ea, prezența sanctificantă a lui Christos. O icoană este o profesiune de credință, dar astfel este, într-un grad mai mic, orice percepție: o privire aruncată este deja o opțiune. Transducția neurobiologică a unui stimul în informație rămâne încă neexplicată. Știm doar că ochiul nu-i decât un senzor. Creierul este cel care "procesează" semnalele luminoase. Imaginea optică rezultă dintr-o muncă mentală în care retina asigură logistica, iar neuronii strategia. Ei selectează informația astfel încât
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Enzimele lipolitice sunt: lipaza intestinală, care descompune grăsimile neutre nedigerate în glicerol și acizi grași; lecitinaza, ce desface lecitina în glicerol, acizi grași, fosfat și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se modifice perioade lungi de timp. Sunt cunoscuți mai mulți stimuli fiziologici care pot să influențeze centrii hipotalamici. Creșterea temperaturii ambientale activează centrul sațietății; iar scăderea acesteia stimulează centrul foamei. Glicemia are un rol major în controlul consumului de alimente. Nucleul ventro-median hipotalamic funcționează și ca un glicostat care decelează nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
fiziologie a respirației. Inima pompează ritmic sânge în artere în cadrul unui ciclu funcțional de contracție (sistolă) și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
dacă este izolată sau în serie scurtă de două-trei extrasistole grupate, sau poate fi parte dintr o alterare de ritm persistentă. 12.3.2. Excitabilitatea: caractere și mecanisme ale potențialelor de acțiune în diversele tipuri de cadiomiocite Așadar, pentru miocard stimulul fiziologic este potențialul de acțiune generat ritmic de celulele P sinoatriale, iar răspunsul este contracția. Aceasta este indusă în fiecare cardiomiocit contractil de către prezența potențialului de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost descris
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
acțiune seamănă cu cel din ventricul, dar are platou scurt și cu aspect descendent fig. 35). Pe parcursul potențialului de acțiune excitabilitatea se modifică corespunzător (fig. 34). Similar cu fibra musculară scheletică, depolarizarea se însoțește de incapacitatea de a răspunde la stimuli, deoarece toate canalele de sodiu rapide sunt deschise. Aspectul continuă și în fazele 1 și 2, când canalele rapide de sodiu sunt inactivate, iar cele de calciu de tip L sunt deschise. Astfel, de la declanșarea PA și până la începutul fazei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sodiu sunt inactivate, iar cele de calciu de tip L sunt deschise. Astfel, de la declanșarea PA și până la începutul fazei 3 se întinde perioada refractară absolută, caracterizată prin inexcitabilitate. Apoi, până spre sfârșitul potențialului de acțiune, inexcitabilitatea este relativă, deoarece stimuli puternici pot să inducă potențiale de acțiune de tip lent, 2 bazate pe activarea canalelor de tip L, mai ample pe măsură ce stimulul acționează mai târziu în faza 3. Spre sfârșitul fazei 3 repolarizarea este aproape completă, astfel că se produce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
întinde perioada refractară absolută, caracterizată prin inexcitabilitate. Apoi, până spre sfârșitul potențialului de acțiune, inexcitabilitatea este relativă, deoarece stimuli puternici pot să inducă potențiale de acțiune de tip lent, 2 bazate pe activarea canalelor de tip L, mai ample pe măsură ce stimulul acționează mai târziu în faza 3. Spre sfârșitul fazei 3 repolarizarea este aproape completă, astfel că se produce trecerea canalelor rapide din starea inactivat în starea închis, din care pot fi deschise de către stimuli depolarizanți. Ca urmare, membrana iese din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de tip L, mai ample pe măsură ce stimulul acționează mai târziu în faza 3. Spre sfârșitul fazei 3 repolarizarea este aproape completă, astfel că se produce trecerea canalelor rapide din starea inactivat în starea închis, din care pot fi deschise de către stimuli depolarizanți. Ca urmare, membrana iese din starea refractară relativă, pentru că se pot declanșa potențiale de aspect similar cu cel obișnuit (cel apărut prin propagarea potențialului de la nivelul nodului sino-atrial). Perioada refractară absolută, împreună cu cea relativă, formează perioada refractară totală. Aceste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
obișnuită reprezintă o extrasistolă (atrială, nodală sau ventriculară), iar o serie de mai mult de trei asemenea complexe reprezintă deja ritmul respectiv, diferit de cel normal. descărcarea din focarul ectopic poate fi suprimată prin aplicarea pentru scurt timp a unui stimul electric exogen cu frecvență mai mare (overdrive supression). Prelungirea segmentului PQ indică o întârziere în conducerea atrio-ventriculară. Frecvența cardiacă (frecvența medie F; a nu se confunda cu ritmul) se determină ca raport între numărul (n) de evenimente identice (de exemplu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nu se disting două faze de ejecție). Durata componentelor ciclului cardiac se modifică diferit cu frecvența cardiacă. Ca urmare scurtarea excesivă a diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea tuturor fazelor revoluției cardiace, dar se scurtează mai mult diastola, pe seama diastazisului. Sistola reprezintă 40% din revoluția cardiacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
diferit cu frecvența cardiacă. Ca urmare scurtarea excesivă a diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea tuturor fazelor revoluției cardiace, dar se scurtează mai mult diastola, pe seama diastazisului. Sistola reprezintă 40% din revoluția cardiacă în condiții de frecvență de 70/min. La frecvență crescută (200/min) sistola
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
implicate în metabolismul lipoproteinelor circulante. Endoteliul influențează tonusul vascular direct prin factorii vasoactivi secretați și indirect, prin preluarea și metabolismul substanțelor vasoactive (catecolamine, nucleotide adeninice, etc.). Celulele endoteliale sunt capabile să secrete factori relaxanți și contractanți, ca răspuns la diverși stimuli. Acesta este poate cel mai bun exemplu de secreție paracrină specializată. Factorii relaxanți derivați din endoteliu (EDRF) descriși până în prezent sunt: oxidul nitric (NO), prostaciclina (PGI2) și factorul hiperpolarizant derivat din endoteliu (EDHF), a cărui natură chimică nu este cunoscută
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de iritație se găsesc la nivelul celulelor epiteliale ale căilor aeriene și sunt stimulați de gaze toxice, fumul de țigară, pulberi inhalate și aerul rece. Impulsurile pleacă pe calea nervului vag (fibre mielinizate); efectul reflex include bronhoconstricție și hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]