7,161 matches
-
atunci...Însă noi, tot de la turci am aflat că la sarma i se zice...”sarma”. 9. Tot despre râsul...cuvintelor Să vedem cu ce cuvinte ne-au mai blagoslovit megieșii noștri din toate vremurile cu minunatele lor cuvinte pe care strămoșii noștri le-au primit ca pâinea caldă zicând bogdaproste. Când dau turcii năvală Ne-am îmbogățit lexicul și cu alte cuvinte turcești precum: borangic (biuriunciuk), maramă (mahrama), ciorbă (ciorba), ciorap (kiurab), burlan (boru), covată (kuvata), dovleac (devlek). Ce să zic
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
a ieșit. 10. Împrumutul de cuvinte Unii specialiști în lingvistică sunt de părere că ar trebui schimbată „baza”, respectiv teoria originii limbii române și atunci pot fi reformulate și etimologiile cuvintelor. Adică să se țină cont de adevărul istoric cu privire la strămoșii noștri geto-daci și al strămoșilor lor, pelasgii. Origine necunoscută? Pentru că este inadmisibil să consideri că atâtea cuvinte au originea necunoscută, precum: doină, dor, bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
cuvinte Unii specialiști în lingvistică sunt de părere că ar trebui schimbată „baza”, respectiv teoria originii limbii române și atunci pot fi reformulate și etimologiile cuvintelor. Adică să se țină cont de adevărul istoric cu privire la strămoșii noștri geto-daci și al strămoșilor lor, pelasgii. Origine necunoscută? Pentru că este inadmisibil să consideri că atâtea cuvinte au originea necunoscută, precum: doină, dor, bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
precum: arțar, stejar, afin, măceș, izmă, brebenel, ghiocel, buștean, butuc, ciorchine, bordei, straie, cotoroanță, cotoșman și multe, multe altele, care sunt cuvintele neamului nostru, vorbite de mii de ani, înainte de venirea acelor popoare de la care, autorii DEX-ului pretind că strămoșii noștri le-au împrumutat cuvintele. Tradițiile, o sursă Este o sfidare și o umilire a românilor și a strămoșilor lor, ca să le spunem că limba lor, cuvintele lor provin de la alte popoare, fără să se țină seama de adevărul istoric
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
care sunt cuvintele neamului nostru, vorbite de mii de ani, înainte de venirea acelor popoare de la care, autorii DEX-ului pretind că strămoșii noștri le-au împrumutat cuvintele. Tradițiile, o sursă Este o sfidare și o umilire a românilor și a strămoșilor lor, ca să le spunem că limba lor, cuvintele lor provin de la alte popoare, fără să se țină seama de adevărul istoric. Ritualurile credințelor precreștine, apoi ale credinței noastre ortodoxe, tradițiile, obiceiurile străvechi, creațiile populare (basme, cântece, colinde ș.a.) nu au
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
o localitate mică de lângă Barcelona, o stradă avea plăcuța cu denumirea „carrer Muntean” (în catalană, stradă=carrer). Pe mine m-a dus gândul la ... „cărarea lui Muntean”. Probabil, cu mii de ani în urmă, pe acolo or fi făcut „cărări” strămoșii strămoșilor noștri. În DEX, cuvântul „plajă” are originea în franceză. Oare, catalanii, tot de la francezi l-au preluat? Sau invers? Și atunci, după lungi peregrinări, cuvântul s-a întors la noi, adică...acasă? Ipoteze,ipoteze fascinante! Fapt care mă face
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
localitate mică de lângă Barcelona, o stradă avea plăcuța cu denumirea „carrer Muntean” (în catalană, stradă=carrer). Pe mine m-a dus gândul la ... „cărarea lui Muntean”. Probabil, cu mii de ani în urmă, pe acolo or fi făcut „cărări” strămoșii strămoșilor noștri. În DEX, cuvântul „plajă” are originea în franceză. Oare, catalanii, tot de la francezi l-au preluat? Sau invers? Și atunci, după lungi peregrinări, cuvântul s-a întors la noi, adică...acasă? Ipoteze,ipoteze fascinante! Fapt care mă face să
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
moment istoric, orice limbă posedă în vocabular împrumuturi lexicale din diferite limbi...în vocabularul limbii latine au existat împrumuturi din greacă, tracă, daco-moesică, etruscă, celtă, persană ș.a...”. În virtutea acestor mențiuni ale unei specialiste pot presupune că multe cuvinte din limba strămoșilor noștri se regăsesc în limbile popoarelor vecine, de la care, autorii DEX-ului spun că au fost împrumutate de limba română. Această ipoteză o confirmă alt specialist. În volumul „Limba românilor” (edit. Miracol,1994), autoarea Mioara Călușiță Alecu face unele mențiuni
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
fi luată-n calcul ipoteza că originea cuvintelor asemănătoare sau identice cu cele românești, din mai toate limbile europene este chiar...limba română. În „Dacia preistorică”, N. Densușianu menționează că pe teritoriul Germaniei ar fi trăit populații din neamul pelasgilor (strămoșii geto-dacilor), numiți: Arimi, Arimani, Alemani sau Hermani. Ulterior, când au venit romanii pe aceste teritorii și au constatat că vorbesc o limbă asemănătoare cu a lor, i-au numit Germani, adică, de același neam cu ei=germanos. ( „Dacia Preistorică pag
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
atunci s-ar fi evitat etimologii precum „moșul” care provine din „moașă”. Poate ar fi fost mai simplu să se fi amintit de Zalmoxis=zeul Moș, sau de Moș Crăciun, Moș Nicolae și alți „moși” din mitologia românilor și tradițiile strămoșilor noștri. Referință Bibliografică: LIMBA ROMÂNILOR-4 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1420, Anul IV, 20 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
un succesor al localității tracice Kruni (care în limba greacă însemna "izvoare") și al orașului grecesc antic Dionyssopolis, nume dat după cel al zeului Dionyssos. Încă de pe timpul luptelor dintre Cezar și Pompei, acest teritoriu a fost administrat și de strămoși ai noștri, conduși de Burebista. L-a vizitat chiar și poetul Ovidius în drumul său de exil spre Tomis (Constanța de astăzi), scriind despre el: „O, oraș al pietrelor albe, îți venerez frumusețea”. Cadrilaterul a aparținut României în mai multe
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
spațiului ce mă-ndreaptă, Dincolo de ziduri unde m-așteaptă, Calea spre Tine care-i scurtă și dreaptă. Escaladez cu putere fiind mereu ajutată, Cu aripile care mi-au crescut peste noapte. Un înger mă-nsoțește spre Masa Tăcerii Unde tăcuți stau strămoșii la Ziua Învierii. Pe rând se adapă din Izvorul Înțelepciunii, Acum iubite sărută-mi și sufletul trist Căci inima-i plină de sentimentul căderii E noapte, tu stai și privești de departe, Mă vezi rătăcită deși alt zid se-nfiripă
DINCOLO DE ZID de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377000_a_378329]
-
oboseala unei nopți nedormite și gălăgia nuntașilor de afară, ne-a mai temperat pornirile, făcându-le în necaz curioșilor care au rămas tare dezamăgiți că nu au jucat “Cămașa miresei”, niște obiceiuri mai mult oltenești bănuiesc, după zona de unde proveneau strămoșii socrilor mei. Pe Genny, oricât de obosit eram, o simțeam cum mă strângea în brațe, lipindu-se cu tot corpul de mine, parcă ar fi vrut să treacă pragul încăpățânării mele de-a nu le da satisfacție stolnicilor. Dar eu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
răbdare, râvnă, dăruire, cultură, adevăr, sacerdoțiu, jertfă, nemurire, simbioză geografică prin răsfrângeri înălțătoare spre cer, iar dacoromânii sunt în consubstanțialitate harică cu Hristos,cu Ortodoxia Sa ființială mântuirii, prin Maica Domnului, prin Apostoli, prin Sf. Părinți, prin jertfele și eroismul Strămoșilor, al Aleșilor, al Martirilor, al Sfinților și al Mărturisitorilor noștri. Ființa Neamului Dacoromân și a Bisericii creștine a odrăslit sub același Chip și aceeași Asemănare: Frumusețea și Strălucirea lui Iisus Hristos. Aceeași Fii Aleși ai Patriei și ai Bisericii din
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
a suferințelor, a sacrificiilor, a frângerilor, a biruințelor și a împlinirilor Nației milenare a stat continuu Biserica: în frunte, la mijloc, peste tot, căci Voievozii, boierii, țăranii și Oastea țării erau Trupul și Sufletul drept măritor creștin al Moșilor și Strămoșilor Strămoșilor noștri. Nu există Unirea unui Neam fără trecut, fără prezent și fără viitor! Când apostolatul uniunii religioase există, când cel național este frânt între poporul-elită și populația manipulată, fără apartenența unității politice, mistificarea se întinde ca un flagel, ca
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
suferințelor, a sacrificiilor, a frângerilor, a biruințelor și a împlinirilor Nației milenare a stat continuu Biserica: în frunte, la mijloc, peste tot, căci Voievozii, boierii, țăranii și Oastea țării erau Trupul și Sufletul drept măritor creștin al Moșilor și Strămoșilor Strămoșilor noștri. Nu există Unirea unui Neam fără trecut, fără prezent și fără viitor! Când apostolatul uniunii religioase există, când cel național este frânt între poporul-elită și populația manipulată, fără apartenența unității politice, mistificarea se întinde ca un flagel, ca o
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
a comuniunii creștine în conștiința morală s-a exprimat viața Patriei pe tărâmul moral-spiritual, social-politic, cultural și economic. Credința ortodoxă a tuturor românilor era una și aceeași cu legea cea veche și dreaptă a Străbunilor întru Hristos și cu a Strămoșilor întru Neamul Dac. Cu Mihai Viteazul s-au realizat concomitent sub acoperământul creștin, unitatea națională și cea politică, care deși a avut o soartă pe cât de măreață pe atât de scurtă, ne-a rămas nouă, generațiilor următoare ca moștenire testamentară
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
moarte sufletească... pentru care lucru îndată... am strîns sobor dintr-amîndouă părțile, și din Țara Rumînească și din Țara Moldovei... să arăt strîmbătura și tîlcul cel rău... întunericul și neînțeleageria lor..., ci rămînerea în credința cia pravoslavnică a moșilor și a strămoșilor noștri.” (Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. II. Ed I.B. M. al B.O.R., București, 1992) Chiar despărțite fiind Principatele Române, marii Voievozi au întreprins acțiuni comune pentru consființirea drepturilor social-naționale și inițieri în vederea unității național-politice, menținându-se concomitent
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Omenirea crede că Inorogul, ca făptură benefică, se va întoarce... Aceasta poate fi doar o metaforă a ceea ce oamenii caută astăzi: adevărul, puritatea și iubirea, care s-au pierdut în umbra tehnologiei. Pentru a găsi Inorogul, așa cum l-au găsit strămoșii noștri, trebuie să redescoperim Edenul inițial, să renunțăm la orgoliul de a stăpâni natura. Doar atunci îl vom găsi, la fel ca și pe celelalte făpturi extraordinare din noi, ce abia așteaptă eliberarea mult așteptată... Copii mai mari sau mai
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]
-
Botezul Domnului și obiceiul lăutarilor, Iordanul, când vin la domiciliul celor care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul să le cânte și să le facă urări. Aceste obiceiuri au fost transmise din generație în generație de-a lungul anilor, din moși strămoși, indiferent de vicisitudinile istorice ale timpului și s-au păstrat în multe zone ale țării până în zilele noastre. Însă în unele părți ale patriei obiceiul de vestire și întâmpinare al sărbătorilor de iarnă a început să se piardă odată cu ateismul
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
se aprinde de mireasma destăinuirilor zămislite ca odinioară în cântecul Dochiei. Soarta i-a țâșnit ca un sâmbure din pământul dac primenit de sângele sfânt martiric ce a proptit pentru veșnicie Crucea biruinței întru Hristos. Culegând cu sufletul nectarul luminii strămoșilor care au creat veacuri și milenii de duh, devine un întremător al cântecului în care se zămislesc ierurgiile frumosului românesc. Virgil Mateiaș s-a născut în comuna Grid-Făgăraș în 26 Ianuarie 1909, din învățătorul Ilie și Ana. Licențiat în Drept
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
obiecte de lux, astfel de evantaie au dat naștere la rivalități și snobism. Totuși, odată cu trecerea timpului și cu prefacerile pe care le suportă societatea, evantaiele exorbitante își vor face apariția tot mai rar. Secolul XIX aduce evantaiele din celuloid, strămoșul plasticului, astfel că singurele evantaie care mai păstrează o tentă enigmatică sunt cele din anii 1920, confecționate din pene de struț. Cu toate că în a doua jumătate a acestui secol este inventat atomizorul, evantaiele continuă să fie parfumate. Marile case de
EVANTAIUL – CULOARE, DANTELĂ ȘI ELEGANȚĂ ÎNTR-O BAGATELĂ PARFUMATĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378066_a_379395]
-
sa i-au adus faimă, fiind numit, încă din viață, cel Mare. Purta corespondență și ajuta pe toți studenții și elevii silitori, ținea legătura cu foștii săi profesori și educatori/îndrumători/formatori, purtându-le prețioasă recunoștință. Trimite, în misiune, la strămoșii noștri încercați, dascăli creștini, iubind pe sciți și goți, considerându-i „fulgerele danubiene”. Împăratul Valens (364 - 378) a dorit să-l înlăture din scaun, dar și-a dat seama că personalitatea lui întrunește toate cerințele unei mari figuri istorice. A
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
și adus titlul de Teologul, sau Cuvântătorul de Dumnezeu. Gândirea sa teologică a fixat Mărturisirea de credință - partea a II - a la Sinodul al II - lea Ecumenic de la Constantinopol (anul 381). Și el, ca și Sfântul Vasile, trimite misionari la strămoșii noștri, pentru a face față popoarelor migratoare, care treceau prin foc și sabie teritoriile cucerite. În luptele interne, Sfântul Grigorie se izolează, retrăgându-se în localitatea sa natală, cedând scaunul episcopal fără nici o rezervă, căci in sufletul său clocotea arta
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
cu toții mîndri că un român reușea să imagineze și să construiască împreună cu mica sa echipă adevărate minuni ale tehnicii. Puțini dintre noi știau că în pieptul său bătea cu putere o inimă dacoromână, iubea cu ardoare cultura, istoria și civilizația strămoșilor, patria română, considerîndu-se un demn urmaș al dacilor. Astfel se întâmplă că la unele acțiuni ale Academiei DacoRomâne marele inginer a dovedit, în ciuda persecuțiilor, ironiilor și chiar a unor pedepse nedrepte din partea autorităților, să vibreze la cultura zamolsiană, la spiritualitatea
IN MEMORIAM – IUSTIN CAPRĂ de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376343_a_377672]