10,831 matches
-
exemplu: o activitate mentală prelungită sau stare afectivă intensă) -AS secundari, de interferență sau sumație la acțiunea primilor (de exemplu: o veste primită într-un „moment de furie”). b) După numărul indivizilor afectați: -AS cu semnificație strict individuală (de exemplu stresul psihic apărut prin nesatisfacerea unor tendințe fiziologice) -AS cu semnificație colectivă (familial, profesional) -AS cu semnificație generală: de exemplu situații de calamitate socială. c) După natura agenților stresanți: 1.fizici (sonori, termici, vibratori, radiații, etc.) 2.chimiei, noxele chimice 3
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
După natura agenților stresanți: 1.fizici (sonori, termici, vibratori, radiații, etc.) 2.chimiei, noxele chimice 3.biologiei, legați de cauzele de îmbolnăvire (boala infecțioasă sau nu) 4.psihici. Agenții stresori psihologici (psihici) situaționali sunt: a) Situațiile de examen: S. P. (stres psihic) rezultă din acțiunea mai multor agenți stresori: -teama de eșec; -evaluarea consecințelor școlare (profesionale) și a eșecului în familie, microgrup în planul autoevaluării propriilor posibilități (sentimente de inferioritate etc.) -starea de „start” dinainte de examen și momentul imediat premergător subiectului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
rezultă din acțiunea mai multor agenți stresori: -teama de eșec; -evaluarea consecințelor școlare (profesionale) și a eșecului în familie, microgrup în planul autoevaluării propriilor posibilități (sentimente de inferioritate etc.) -starea de „start” dinainte de examen și momentul imediat premergător subiectului. b) Stresul psihic preoperator și postoperator Primul are la bază caracterele situației de „examen” dar cu riscuri vitale uneori sau cu urmări generând frustrații (imobilizare prelungită, dureri postoperatorii inerente, ieșirea din mediul familial și profesional). O condiție favorizantă pentru instalarea S. P.
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
dar cu riscuri vitale uneori sau cu urmări generând frustrații (imobilizare prelungită, dureri postoperatorii inerente, ieșirea din mediul familial și profesional). O condiție favorizantă pentru instalarea S. P. o constituie și acțiunea somato-psihică exercitată de evoluția preoperatorie a bolii. c) Stresul psihic de suprasolicitare Acest stres este complex și apare datorită următorilor factori: -externi „de execuție” (întreruperile frecvente ale activității sau interferență cu alte activități) -interni de natură motivațională, afectivă și volițională. d) Stresul psihic „situațional” cauzat de schimbări recente în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sau cu urmări generând frustrații (imobilizare prelungită, dureri postoperatorii inerente, ieșirea din mediul familial și profesional). O condiție favorizantă pentru instalarea S. P. o constituie și acțiunea somato-psihică exercitată de evoluția preoperatorie a bolii. c) Stresul psihic de suprasolicitare Acest stres este complex și apare datorită următorilor factori: -externi „de execuție” (întreruperile frecvente ale activității sau interferență cu alte activități) -interni de natură motivațională, afectivă și volițională. d) Stresul psihic „situațional” cauzat de schimbări recente în modul de viață al individului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
exercitată de evoluția preoperatorie a bolii. c) Stresul psihic de suprasolicitare Acest stres este complex și apare datorită următorilor factori: -externi „de execuție” (întreruperile frecvente ale activității sau interferență cu alte activități) -interni de natură motivațională, afectivă și volițională. d) Stresul psihic „situațional” cauzat de schimbări recente în modul de viață al individului. 1.3.2. Rolul psihologiei în formarea profesională a medicului Psihologia medicală contribuie la perfecționarea pregătirii viitorului medic punând la dispoziție concepte moderne care să permită: optimizarea procesului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor genetic + factori de risc biografic) secundară bolii. 4. Tulburări neuro-psihice induse de boală psihosomatică (sau coexistente ori precedând boala psihosomatică) 5. Psihoterapia bolii psihosomatice - obiective strategia de prevenire sau atenuare a stresului psihic; modalități de antrenament pentru confruntarea cu stresul psihic; influențarea efectivă a simptomelor bolii psihosomatice; prioritate pentru formule de relaxare și participare în grup. 6. Asigurarea unei bune complianțe terapeutice parteneriatul pentru sănătate dintre medic și pacient asigurarea monitorizării tratamentului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
factor genetic + factori de risc biografic) secundară bolii. 4. Tulburări neuro-psihice induse de boală psihosomatică (sau coexistente ori precedând boala psihosomatică) 5. Psihoterapia bolii psihosomatice - obiective strategia de prevenire sau atenuare a stresului psihic; modalități de antrenament pentru confruntarea cu stresul psihic; influențarea efectivă a simptomelor bolii psihosomatice; prioritate pentru formule de relaxare și participare în grup. 6. Asigurarea unei bune complianțe terapeutice parteneriatul pentru sănătate dintre medic și pacient asigurarea monitorizării tratamentului combaterea factorilor psihici perturbanți implicarea familiei personalului medico-sanitar
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
un caracter de urgență. Când ele apar, această stare de pregătire este convertită în schimbări fiziologice de adaptare. Faptul dacă aceste evenimente au fost interpretate incorect nu este semnificativ în ce privește răspunsul respectiv al organismului. Neurofiziologii susțin că toate situațiile de stres conduc la o activare a hipotalamusului, care imediat pune în mișcare mecanismele de protecție și de apărare de-a lungul căilor motorii viscerale și neurohormonale. În același timp se transmit semnale către cortexul cerebral, astfel ca emoția să fie percepută
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
psihosomatic. Prin noțiunea de reacție la starea de criză, Cannon (1975) a legat experiența emoțională de reacțiile provocate în organism; prin introducerea emoțiilor în acest domeniu de cercetare ideile sale diferă de acelea ce caracterizează modelul reflexelor. 2.4.2. Stresul Selye (1946, 1959) a descris o patogeneză a stresului care era o extindere a teoriilor lui Cannon și a prezentat propriul său sindrom general de adaptare. Sub termenul stresor el a inclus toți factorii de stres - fizici, chimici și emoționali
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Cannon (1975) a legat experiența emoțională de reacțiile provocate în organism; prin introducerea emoțiilor în acest domeniu de cercetare ideile sale diferă de acelea ce caracterizează modelul reflexelor. 2.4.2. Stresul Selye (1946, 1959) a descris o patogeneză a stresului care era o extindere a teoriilor lui Cannon și a prezentat propriul său sindrom general de adaptare. Sub termenul stresor el a inclus toți factorii de stres - fizici, chimici și emoționali - care acționează asupra organismului. Stresul fizic și emoțional pune
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
reflexelor. 2.4.2. Stresul Selye (1946, 1959) a descris o patogeneză a stresului care era o extindere a teoriilor lui Cannon și a prezentat propriul său sindrom general de adaptare. Sub termenul stresor el a inclus toți factorii de stres - fizici, chimici și emoționali - care acționează asupra organismului. Stresul fizic și emoțional pune în fața organismului o cerință de adaptare la stresori neobișnuiți. Acesta este momentul în care intră în joc sindromul de adaptare, o reacție nespecifică cuprinzând trei faze: 1
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
descris o patogeneză a stresului care era o extindere a teoriilor lui Cannon și a prezentat propriul său sindrom general de adaptare. Sub termenul stresor el a inclus toți factorii de stres - fizici, chimici și emoționali - care acționează asupra organismului. Stresul fizic și emoțional pune în fața organismului o cerință de adaptare la stresori neobișnuiți. Acesta este momentul în care intră în joc sindromul de adaptare, o reacție nespecifică cuprinzând trei faze: 1.Stadiul reacției de alarmă. 2.Stadiul rezistenței. 3.Stadiul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Dezvoltarea sindromului general de adaptare variază, depinzând de starea inițială a organismului. În vreme ce adaptarea propriu-zisă se produce în timpul stadiului de rezistență, acest proces se consumă în faza următoare. După aceasta, urmează colapsul mecanismelor reglatoare însoțit de modificări somatice ireversibile. Cercetarea stresului s-a concentrat inițial în jurul studiilor asupra efectului situațiilor extreme de stres, care pun puternic la încercare capacitatea de adaptare a tuturor oamenilor. Putem exemplifica o astfel de situație extremă analizând închiderea în lagărele de concentrare sau ruperea prin separare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
În vreme ce adaptarea propriu-zisă se produce în timpul stadiului de rezistență, acest proces se consumă în faza următoare. După aceasta, urmează colapsul mecanismelor reglatoare însoțit de modificări somatice ireversibile. Cercetarea stresului s-a concentrat inițial în jurul studiilor asupra efectului situațiilor extreme de stres, care pun puternic la încercare capacitatea de adaptare a tuturor oamenilor. Putem exemplifica o astfel de situație extremă analizând închiderea în lagărele de concentrare sau ruperea prin separare definitivă a copiilor mici de mamele lor. Studiile pe loturi mari au
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de Holmes și Rahe (citată de Blomke, 1976) a arătat că frecvența și intensitatea acestor schimbări - și deci a apelurilor la capacitatea de adaptare - erau crescute înainte de debutul bolii. Engel și Schmale (1968) au investigat în mod special reacția de stres provocată de pierderea reală sau imaginară a unui obiect. Ei au stabilit că maladia psihosomatică apare frecvent când pierderea generează sentimente de neajutorare și de disperare (renunțare). Punctul central al cercetării stresului s-a deplasat curând spre experiența subiectivă a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
1968) au investigat în mod special reacția de stres provocată de pierderea reală sau imaginară a unui obiect. Ei au stabilit că maladia psihosomatică apare frecvent când pierderea generează sentimente de neajutorare și de disperare (renunțare). Punctul central al cercetării stresului s-a deplasat curând spre experiența subiectivă a stresorilor externi. Oamenii trăiesc diferit solicitările de a acționa, potrivit gradului de încredere pe care îl au în propria lor capacitate, plăcerii pe care o resimt în exercitarea profesiei lor și a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
potrivit gradului de încredere pe care îl au în propria lor capacitate, plăcerii pe care o resimt în exercitarea profesiei lor și a ambițiilor care-i animă. Stăpânirea unei situații este determinată de ceea ce semnifică ea pentru fiecare individ. Modelul stresului s-a dovedit că este o punte utilă între fiziologie pe de-o parte și psihologie și psihanaliză pe de alta și totodată un îndemn pentru cercetarea în medicina psihosomatică. Von Uexküll (1979) prezintă o sinteză amănunțită a descoperirilor și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
utilă între fiziologie pe de-o parte și psihologie și psihanaliză pe de alta și totodată un îndemn pentru cercetarea în medicina psihosomatică. Von Uexküll (1979) prezintă o sinteză amănunțită a descoperirilor și teoriilor făcute pe baza acestui model. Termenul “stres” a fost adoptat într-un sens netehnic de publicul larg și folosit adesea pentru experiențe și situații solicitante considerate împovărătoare sau supărătoare. În unul din ultimele sale articole, totuși Selye (1975) accentuează asupra nevoii de “stres” în orice formă de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
baza acestui model. Termenul “stres” a fost adoptat într-un sens netehnic de publicul larg și folosit adesea pentru experiențe și situații solicitante considerate împovărătoare sau supărătoare. În unul din ultimele sale articole, totuși Selye (1975) accentuează asupra nevoii de “stres” în orice formă de activitate fizică sau emoțională. Petzold (1976) subliniază că în ciuda folosirii imprecise a termenului, utilizarea lui a contribuit la ușurarea pacienților supuși foarte adesea unor presiuni venind din interior și din afară, mai ales când devenea tot
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
folosirii imprecise a termenului, utilizarea lui a contribuit la ușurarea pacienților supuși foarte adesea unor presiuni venind din interior și din afară, mai ales când devenea tot mai dificilă găsirea unei cauze somatice a bolii lor. “Pentru acești pacienți, cuvântul «stres» este adesea un calmant, o posibilitate de a se retrage pe o linie de la care încep să aibă o șansă de refacere”, scrie Petzold și continuă apoi: “Dacă ceva poate să ajute terapia psihică, acel lucru este nominalizarea unei situații
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
o linie de la care încep să aibă o șansă de refacere”, scrie Petzold și continuă apoi: “Dacă ceva poate să ajute terapia psihică, acel lucru este nominalizarea unei situații pentru care pacientul nu are cuvinte să o descrie! Dacă termenul «stres» nu exista, el ar fi trebuit inventat din motive terapeutice”. 2.4.3. Concepte psihodinamice Conflicte specifice în boală-conversiune Medicul și psihanalistul Franz Alexander (1891-1964) a prezentat o teorie independentă pentru explicarea relațiilor psihosomatice. Prin abordarea psihosomatică el înțelegea utilizarea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
asupra impulsurilor și emoțiilor. În timpul procesului de desomatizare, individul în creștere devine tot mai independent de mijloacele autonome de descărcare pentru menținerea homeostaziei. Totuși, dacă ego-ul se dovedește sensibil la afecțiune, iar conflictele nevrotice inconștiente trebuie activate sub situații de stres, lipsa de securitate generată poate da naștere la regresiune. Dacă, mai mult, se depășesc capacitățile emoționale de asimilare, pot să apară simptome somatice în funcție de predispozițiile și stările de dezvoltare ale organelor și sistemelor. Lungul și durerosul proces de maturizare se
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de trăsături sunt semne însoțitoare ale afectelor și nu au un caracter expresiv. El le-a denumit nevroze de organ. 3. Tulburări psihosomatice în sens restrâns (Psihosomatoze). În spatele acestor tulburări se găsește o reacție fizică de situație conflictuală sau de stres. O astfel de reacție este însoțită de leziuni de țesut demonstrabile morfologic și de punerea în evidență a unor modificări organice. Alegerea unui organ este influențată de o predispoziție. Acest grup include cele șapte afecțiuni psihosomatice “sacre”, și anume: -astmul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
numai cu implicare imaginară a corpului): -simptome de conversiune; -reacții ipohondrice; -reacții la stări psihopatologice. Afecțiuni psihofiziologice (reacții somatice în cel mai larg sens, declanșate de factori psihici): -simptome fiziologice însoțind stările emoționale și tulburările afective; -tulburări organice induse de stresul emoțional. Afecțiuni psihosomatice în sens restrâns (tulburări somatopsihice - psihosomatice) cu următoarele caracteristici: -debut la orice vârstă (mai întâlnite la sfârșitul adolescenței); -o dată precipitate, cursul lor poate fi cronic, simplu sau recurent; -stresul mintal este un factor determinant; în cele mai multe
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]