3,534 matches
-
mea! vorbesc eu apăsat, cu vocea iritată. Ajunge cît s-au bătut eroii mei literari pentru cauze nobile, atît de nobile că nu se mai vedeau copacii din cauza pădurii. Scuză-mă! N-am vrut să te supăr! Eu, care toată studenția și-o bucată de vreme după aceea am locuit la gazdă, știu ce-nseamnă să te duci acasă și să n-ai liniște nici pentru citit o carte, darmite să mai scrii o pagină de literatură, fie ea literatură tehnică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
din umeri, i-am povestit tot ce s-a întîmplat între noi, dar i-am povestit ca pe o glumă, și ea a luat-o ca atare... Zău?! surîd eu ironic. Da, zău, Mihai, confirmă Cristina. Închipuie-ți că-n studenție, și eu, și Brîndușa am suferit din cauză că nu eram curtate... Cum să-ți spun... Noi eram mai elegante, mai... frumoase, iar băieții se temeau să nu-i respingem. Este, dacă vrei, drama multora dintre fetele frumoase. Uite, devine ea gravă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
domnul Mihai Vlădeanu. M-am întîlnit cu el puțin mai înainte, în fața hotelului... Cuum?! se aude glasul scăzut al Brîndușei. Să-ți fie rușine, Brîndușa! îi strigă Cristina. Te purtam în amintire cu tot ce-aveai tu mai bun în studenție, dar văd că... Nu numai că ți-ai murdărit tu conștiința, dar vrei să mi-o murdăresc și eu. Cum ai putut să-mi ceri așa ceva cînd tot azi, mai de dimineață, spuneai vorbe umflate referitoare la băiatul ăsta: "Noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
din piele neagră, strîns lipite. Nu trebuia să-mi spui, Mihai..., murmură Cristina, continuînd să privească mocheta. De cîte ori venea la București, Brîndușa trecea pe la mine. Stăteam ceasuri în șir de vorbă, ne aminteam de anii aceia frumoși ai studenției, cînd locuiam amîndouă în aceeași cameră... Dacă simțeam nevoia cuiva, o chemam pe ea în gînd... În ziua cînd am aflat că a fost numită ingineră-șefă m-am bucurat mult, mai mult decît dacă aș fi fost numită eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu degetele desfăcute în părul ei la tîmplă. Încet, fără grabă, dar cu siguranță, trec mîna dreaptă dincolo de mijlocul ei, sprijinind-o de pat; îi privesc obrazul un timp să-i văd reacția, dar ea încă mai visează la anii studenției un zîmbet calm, de adolescentă, sub care îmi spun că se ascunde femeia rea, acea femeie care ar fi trimis mîine scrisoarea... "Sărmană căprioară, prea tîrziu să mai fugi!", îi zic, simțind cum mă umplu de un fior necunoscut: acela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Semeni cîteodată, cînd surîzi... În noaptea asta, înspre zori, s-a mai întors o lebădă; / S-a-ntors din drumuri lungi de ape și de stele, / Mai albă decît ieri și mai bogată cu un fulg", recit eu versurile citite demult, în studenție, acum vreo opt-nouă ani, urmărit în gînd multă vreme de zîmbetul senin de pe copertă. Mulțumesc! șoptește doamna Cristina. Ce-ai mai publicat pe urmă? o întreb. Aceea era cartea ta de debut. Ai început să-mi spui din nou pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Frumos nume. Ascultă, Dinule, îi spun, prinzîndu-l iar de braț, poate că fata asta te iubește. Dă-i telefon, te rog eu! N-ai să te poți elibera, n-ai s-o poți scoate din suflet pe prietena ta din studenție dacă, atunci cînd o scoți din suflet, nu pui pe alta în loc. Pe locul rămas gol, dacă nu e umplut cu alta, amintirea ei va crește din nou la fel de puternică și de acaparatoare chiar și numai dintr-un simplu gînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
id="(882, pp. 216-217)"/>. Fenomenul prostituției și al proxenetismului practicate de unii evrei nu a trecut neobservat nici În România. El a fost exagerat și speculat În literatura antisemită a epocii. Chiar și tânărul Eminescu, Într-o nuvelă scrisă În timpul studenției sale la Berlin (mss. 2255), imagina doi evrei - Ruben și Levy - din „ulița jidovească a Sucevei” care se ceartă pentru „treizeci de galbeni” (ce amintesc de prețul trădării lui Iuda) obținuți prin vânzarea frumoasei evreice Hagar unui creștin <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inițial În Gazeta Teatrului Național <endnote id="(685, p. 378)"/>. Într-un articol publicat În 1932 (Adevărul literar și artistic, nr. 602, 1932), George Călinescu credea că și „eroul de seamă” dintr-o „nuvelă fantastică” - scrisă de Eminescu În anii studenției berlineze (1872-1874) - „pare a fi născocit după tipul Ahasveros, personagiu legendar care a preocupat pe Eminescu ca pe toți romanticii”. Ar fi vorba de rabinul Levy Canaan, un bătrân pletos, Înalt și slab, „cu barba sură și lungă”, care locuiește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfințeau drapele tricolor românesc cu semnul zvasticii, considerat „baza Ligii pentru apărare națională. De exemplu, la 21 martie 1926 la Pomârla, într-o adunare ținută de avocat Popescu; la 26 martie 1926, în comuna Târnauca 233, la 28 martie 1926 studenții Ilie Gârneață, învățător Gheorghiță, șeful organizației din Păltiniș au sfințit drapelele organizației la Păltiniș, Horodistea, Bivol. Asemenea acțiuni se desfășurau în multe comune din județ, la inițiativa studenților din Dorohoi și Iași, dar mai ales cu participarea preoților care țineau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
drum spre Tg. Ocna . Deocamdată sînt însă prins în niște lucrări pe aici, apoi mă tot gîndesc să scriu ceva despre Alecsandri, cu ocazia sărbătoririlor.4 Cîte nu sînt de făcut, dar timpul nu stă în loc decît la ședințele cu studenții. Cu salutări amicale, Mihai Drăgan P.S. Chiar acuma am primit și a doua scrisoare a dumitale și constat că ideea dialogului trebuie tradusă în practică, eu avînd misiunea să vorbesc, după punctajul dat, despre tinerii publicați, în Ateneu, Ramuri și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
asta, probabil, că l-a enervat) că voi publica nota. A doua zi procedează la măsuri de represalii în contra mea: mă numește, în complicitate cu unii din oamenii lui, să merg, în concediu, 21 de zile, la muncă patriotică cu studenții , deși eu am destule sarcini. Mă toarnă la rector, dă telefon la Cronica și țipă la Sturzu, iar I. Sîrbu se duce la tot felul de foruri și nota mea este scoasă din pagină printrun telefon venit mai de sus
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
despre „Domnul Ibrăileanu”, cum îi spuneam noi ... Am vorbit la telefon și cu dl. I.D. Lăudat. Este pensionar și profesor consultant. Nu știu cum să vă spun, dar Iașul de astăzi îmi pare cam străin. Caut Iașul de altădată, Iașul adolescenței, [al] studenției mele, Iașul anilor 1930-1933... Cu multă recunoștință, Nicolae Gr. Stețcu </citation> (17) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”23 octombrie 1976”> Mult stimate Domnule Călin, Vă trimit al treilea articol din serialul „Contribuții la viața lui Ibrăileanu”. După cum
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și cu ceva morgă, afabil și totodată distant, de obicei grăbit (de unde desele prescurtări). Sub toate aspectele, deci, un scris supravegheat, laconic. (1) <citation author=”N.V. Turcu” data =”[f.d]”> Iubite File, Cu bine și cu sănătate din Iași. Orașul studenției tale te așteaptă. Și prietenii, dar ei știu cît ești de grăbit (de altfel ca noi toți). Alătur o proză-eseu în care veștejesc (!) egoismul mic-burghez. De-i bună - ține-o, de-i rea - arunc-o. În rest, zău dacă mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
microbiologie și un curs de microbiologie. A condus lucrările de doctorat în medicină a 15 absolvenți și a organizat un Laborator de Virologie. În 1978 a revenit în țară. Pasiunea pentru cercetare a dr. Mircea Alexandrescu s-a manifestat încă din studenție, fiind prezent la cercurile științifice studențești, din IMF și Centrul Universitar Iași, în special cu lucrări din biochimie. Ca virusolog, în peste 60 de lucrări, a tratat aspecte de mare finețe ca: sinteza intracelulară a virusurilor, modificări morfologice și citochimice
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
anii 1941-1947, la Facultatea de Medicină din Iași. A obținut titlul de doctor în medicină și chirurgie cu mențiunea Magna cum laudae la Facultatea de Medicină din Iași (în 1947). A început activitatea didactică în învățământul superior încă din timpul studenției, ca preparator la Laboratorul de Anatomie patologică, în perioada 1943-1948. A parcurs succesiv treptele ierarhiei didactice universitare, ca preparator, asistent (1949), șef de lucrări (1962), conferențiar (1966), profesor (1979) la Clinica și disciplina de Protetică dentară, până în 1980, la pensionare
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la secțiile de la Spitalul Sf. Spiridon, apoi medic primar la spitalele Epitropiei Sf. Spiridon din Petroșani și Iași și director al Spitalului Cantacuzino-Pașcanu, din Iași, transformându-l în numai doi ani într-o instituție spitalicească modernă. În anul cinci de studenție a fost numit preparator la Catedra de Bacteriologie la prof. dr. Alexandru Slătineanu. Între 1920-1939 a beneficiat de o atentă îndrumare didactică și științifică din partea prof. Al. Slătineanu, căruia i-a rămas cel mai apropiat colaborator. A parcurs treptele ierarhice
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Al. I. Cuza Iași, iar în 1960 a obținut titlul de Doctor în Medicină, specialitatea Biochimie cu teza Contribuții la studiul acțiunii oxidoreductoare a vitaminelor și la dinamica proceselor fosforilare. Pregătirea în domeniul fiziologiei a început-o încă din timpul studenției în Laboratorul de Fiziologie de sub conducerea acad. prof. dr. Vasile Rășcanu. După terminarea studiilor, în 1948, în cadrul Catedrei de Biochimie nou înființată, dr. Alexandru Batcu a secondat-o pe primul titular al acestei discipline, prof. dr. Maria Sibi, în munca
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
județul Botoșani. A urmat școala primară în localitatea locală și liceul Militar G.V. Macarovici din Iași. În perioada 1923-1929 a frecventat cursurile Facultății de Medicină din Iași, obținând titlul de doctor în medicină și chirurgie, în 1929. Încă din anii studenției a fost numit preparator suplinitor la Laboratorul de anatomie topografică al Facultății de Medicină Iași (1926-1928). A funcționat ca asistent la același laborator (1928-1930) și la Clinica terapeutică, Facultatea de Medicină Iași (1930-1932). A fost promovat șef de lucrări (1932-1934
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
III-a Chirurgicală. S-a format ca medic la Facultatea de Medicină din Iași, unde a avut o pleiadă de dascăli de renume național și internațional. Pregătirea sa în specialitatea de Chirurgie a început-o încă din anul III de studenție, sub îndrumarea prof. dr. Gr. T. Popa și dr. E. Lucinescu. A urmat pregătirea în clinicile Spitalului Sf. Spiridon ca extern și intern, mai ales în clinicile chirurgicale, sub îndrumarea prof. dr. Paul Anghel, I. Tănăsescu, O. Franche, Gh. Chipail
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
În funcția de conferențiar la Facultatea de Zootehnie și apoi la Facultatea de Medicină Veterinară a căutat să doteze laboratorul disciplinei la care preda cu aparate și materiale care să-i permită să execute în bune condiții lucrările practice cu studenții. Prof. univ. dr. Dumitru Ionescu a susținut mai multe cursuri universitare. Dintre acestea menționăm abordarea unor discipline devenite clasice în pregătirea de specialitate: „Patologia animală”, „Zooigiena”, „Microbiologia”, „Igiena animalelor domestice”, „Cabaline” și „Boli infecțioase”. A desfășurat o activitate științifică concretizată
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
competență și dăruire. S-a născut la 20 martie 1921, în comuna Văculești, județul Botoșani. A urmat școala primară și gimnaziul la Târgu - Frumos (1928-1936), Liceul Național din Iași (1936-1940) și Facultatea de Medicină din Iași (1940-1946). Încă din anii studenției (1942) a început activitatea medicală și didactică ca extern la Laboratorul de Anatomie umană și embriologie al Facultății de Medicină ieșene. După terminarea facultății cu rezultate strălucite, a fost reținut ca preparator (1945-1949), asistent (19671982), profesor (1982). La 15 noiembrie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1919, la Botoșani, Max Leibovici a urmat cursurile primare și liceale în localitatea natală. Studiile le-a continuat la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași, pe care le-a absolvit în 1950. Activitatea didactică a început-o din anii studenției (1949) ca preparator la Catedra de Anatomie Patologică. A parcurs treptele ierarhiei didactice și medicale: asistent (1950), șef de lucrări (1957), conferențiar (1977) la disciplina de Morfopatologie. În 1973 a obținut titlul de doctor în științe medicale, specialitatea Anatomie Patologică
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
medic primar în chirurgie la Spitalul Sf. Spiridon Iași, a desfășurat o bogată activitate operatorie, salvând numeroase vieți și fiind un apropiat al unui mare număr de suferinzi. Omenia lui cucerea și blândețea sa stârnea simpatia pretutindeni. În relațiile cu studenții atinsese aproape perfecțiunea. A fost profesor la Școala de Infirmerie și secretar la Însemnări ieșene, fiind un factor activ al atmosferei literare ieșene. Despre activitatea sa în redacția și administrația revistei „Însemnări ieșene” distinsul scriitor Aurel Leon scria: „...și-a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la 29 decembrie 1919. A absolvit învățământul primar la Școala Petru Poni din Iași (19261930) și Liceul Oltea Doamna din Iași (19301938). Între 1938 - 1944 a urmat cursurile Facultății de Medicină din Iași. Și-a început activitatea încă din anii studenției ca extern la Spitalul Sf. Spiridon din Iași (1942). La 1 octombrie 1943 a fost numită preparator la disciplina de Farmacologie a Facultății de Medicină din Iași. Între 1 aprilie 1944 și 1 iunie 1945 a fost mobilizată la Spitalul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]