5,716 matches
-
în grădina mea,/ lângă celelalte păsări tăcute-/ ca-n uleiurile nepictate./ toate acestea sunt pierdute/ în expoziția mea/ de verde, de brun, de albastru.” (Peisaj) Un cântec nespus de frumos preia forme distinctive prin puritatea naturii. Poeta valsează în dansul sublim al culorilor ascultând menirea naturii și înălțându-se tainic spre sferele idealității: “frumoasă și pură natură/ te privesc ca pe un sfânt./ cu pădurea ta cea mare/ și-adierile de vânt./ cu apele pastelate/ clătinându-și valu-n mal/ lotca, rătăcită
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
pe dealuri și vâlcele... Atâta măreție m-alină...mă-nfioară Când prinde a doini pe strune o vioară Căci parcă-ar fi arcușul chiar inima din piept Ce-Ți spune-n rugăciune: cu-atâta dor Te-aștept! Și mă cuprinde iarăși sublima fericire Ce o găsesc în Tine...în sfânta Ta Iubire Și mâinile-mi înalț spre cerul nesfârșit Și-Ți mulțumesc din nou că veșnic m-ai iubit! Referință Bibliografică: Omagiu divin 19 / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
OMAGIU DIVIN 19 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381970_a_383299]
-
în spațiul real din jur. Melodiile Stelei Enache răpesc într-o slavă dincolo de realul prezentului! În vis, bucurie, fericire. Scenele de azi care duduie de cântece fără muzică și interpreți fără voce, deîndată ce vor deveni treaptă reîncepătoare a spectacolului sublim de altădată, năzuind spre desăvârșirea frumuseții muzicii ușoare au să aibă în frunte pe artista Stela Enache. Nu încape nicio îndoială că așa va fi. Stela Enache și generația aurorală de interpreți minunați de muzică ușoară românească sunt comoara culturală
STELA ENACHE. SEMĂNÂND IUBIRE, SECERI IUBIRE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382088_a_383417]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > RISIPĂ DE SUBLIM Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Risipă de sublim... Magnolii izbucnind plenar în soare, Parfum și umbră pomilor în floare, Bunici plimbând nepoți năbădăioși sub cerul vinețiu, Așa e Bucureștiul de
RISIPA DE SUBLIM de DANIA BADEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380363_a_381692]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > RISIPĂ DE SUBLIM Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Risipă de sublim... Magnolii izbucnind plenar în soare, Parfum și umbră pomilor în floare, Bunici plimbând nepoți năbădăioși sub cerul vinețiu, Așa e Bucureștiul de april de când îl știu. E- atâta frumusețe vie, țipătoare în culoare, Adulmecând arome de rotund în floare, De
RISIPA DE SUBLIM de DANIA BADEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380363_a_381692]
-
plimbând nepoți năbădăioși sub cerul vinețiu, Așa e Bucureștiul de april de când îl știu. E- atâta frumusețe vie, țipătoare în culoare, Adulmecând arome de rotund în floare, De violet și roz ori mov și verde crud; Mă doare risipă de sublim, splendoarea din covorul ierbii, ud. Și liliacul irizând avid și blând candoare, Cu stupefacții candide și speculații solitare Ale poetului prea- plin de versul ireal, fecund, Mustind de lacrimi și fervoare, îmbobocind timid, lăsând Și farmec și iubire la un
RISIPA DE SUBLIM de DANIA BADEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380363_a_381692]
-
blând candoare, Cu stupefacții candide și speculații solitare Ale poetului prea- plin de versul ireal, fecund, Mustind de lacrimi și fervoare, îmbobocind timid, lăsând Și farmec și iubire la un loc Din mantia cerească, din scântei și foc Al cerului, sublim și tainic, unduiosul joc Cu îngeri pogorați din ceruri în fine petale de noroc. Să nu le rupi, e interzis, știut Magniolia- i arbustul dăruit și sfânt. N- ai voie să- i clintești nicio petala Căci e că darul din
RISIPA DE SUBLIM de DANIA BADEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380363_a_381692]
-
grele Să nu încerci să- i rupi din ale rozului inele. Magnolia e sfântă pe pământ și- n gând Iubește- o de departe, surâzând Și mulțumind azurului ceresc Că e aici cu noi, în raiul pământesc... Referință Bibliografica: RISIPĂ DE SUBLIM / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1942, Anul VI, 25 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RISIPA DE SUBLIM de DANIA BADEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380363_a_381692]
-
Cu care-a alungat mișei. Pământul apărat de moți Și moștenit azi de nepoți Păstrează aerul străbun Din vremea moțului tribun, Cu forța unui uragan, Îngrozitor pentru dușman. Un nume dăltuit în piatră, O jertfă sacră pentru vatră, E semn sublim de vitejie Și de iubire pentru glie, Nestinsă pildă pentru moți, Imbold de-a pururi pentru toți! La crucea lui, în vârf de munte, Mi-am aplecat și a mea frunte. ------------------------------ Gențiana GROZA Mărișel, Munții Apuseni toamnă, 2016 Referință Bibliografică
LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNŢI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380391_a_381720]
-
aș alege, poate-o floare Să mă mângâie-așa ușor Cu stropi grăbiți și c-o chemare De pescăruși, aripă-n zbor, Planând sub ploi, zăcând la soare, Abandonată pe- un șezlong, Sub stele și sub zvon de mare Castani sublimi bătând un gong. Sub cerul răbdător și-albastru Deși n-aud povești de dor, Mă-nvinge murmurul sihastru Dintre pământ și cer, de dup-un nor, În zborul meu spre tine, Doamne, Mă mai desprind din trup vreodată Și unduiesc
GONG... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380430_a_381759]
-
Meditatie > CUVINTE Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 2176 din 15 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cuvinte rătăcite prin neantul vremii și-agață aripile în sufletul vântului. Se lasă purtate pe nori de cristal. În taine-și alină substanța sublimă, pe-acorduri de țambal. Alunecă ușor pe valurile gândului, în cântecul dulce al iernii. Viv Referință Bibliografică: Cuvinte / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2176, Anul VI, 15 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana Milivoievici : Toate
CUVINTE de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380474_a_381803]
-
-am pentru tine Unealtă bună, cred, dar poate și cea rea Cu care modelat-ai sufletul în mine. Ți-am fost adesea plapuma, ți-am fost saltea!... Fost-au războaie între noi, tensionate, Dar fost-au și momente multe de sublim. Pe-acestea le voi ține spre eternitate, Căci ele ne-au tot învățat cum să iubim! Nu-ți reproșez nimic, tu chiar n-ai nicio vină, Iar dacă-i vreuna, e-aceea că exist! Nemai putând rabdă, ieșit-ai la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
că fost-am pentru tineUnealta bună, cred, dar poate și cea reaCu care modelat-ai sufletul în mine.Ți-am fost adesea plapuma, ți-am fost saltea!...Fost-au războaie între noi, tensionate,Dar fost-au și momente multe de sublim.Pe-acestea le voi ține spre eternitate, Căci ele ne-au tot învățat cum să iubim! Nu-ți reproșez nimic, tu chiar n-ai nicio vină, Iar dacă-i vreuna, e-aceea că exist! Nemai putând rabdă, ieșit-ai la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
Acasa > Poezie > Familie > ZEFIR Autor: Margareta Mariana Saimac Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ZEFIR Pe o îngustă cărare de munte, Treceai acum cu firele cărunte. Dar glasul viguros încă-ți mai este, *Nălțându-se sublim spre albe creste. Suflet spre suflet căutăm zefirul, Ce ne-a unit în taină sub mindirul Unui cioban cu oile măiestre Pe care le purta din veci campestre. E oare mult de atunci? Sau poate nu. Asta o știm în
ZEFIR de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380508_a_381837]
-
de noapte pentru-un norod scos din năvod acum schilod: Crist-Voievod schimbă-umilinți în limbi de sfinți și-atâtea patimi și-atâtea lacrimi le ia-ntre palme blestem să darme și le descântă pentru o nuntă pentru o rimă de stea sublimă -ntre Crai și Știmă le scoate-n vază focuri de rază apă în oază... floare de colț te sui pe bolți - nu pierde plâns: în necuprins văzduhu-i nins! sunt sfinte patimi și-o stea de lacrimi - foc de vestire și
FLORI de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380560_a_381889]
-
statură medie, cu părul scurt la ceafă dar cu breton în față, răsfirat ca un pieptăn maroniu. Fața îi era purpurie de pișcarea gerului și ochii negri, blânzi și calzi invitau parcă la intimă apropiere.”( Foc de paie). Alt personaj sublim este Fluieraș din schița cu același nume:” Avea păr bălai, curs lin în plete pe spate, fața rotundă ca banul de aur, ochi albaștri de umbră umedă, trup drept și energic și doar picioarele cam lungi . De pășea rar îl
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
stângă, ținută pe verso dosarului.... VIII. ZEFIR, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016. ZEFIR Pe o îngustă cărare de munte, Treceai acum cu firele cărunte. Dar glasul viguros încă-ți mai este, * Nălțându-se sublim spre albe creste. Suflet spre suflet căutăm zefirul, Ce ne-a unit în taină sub mindirul Unui cioban cu oile măiestre Pe care le purta din veci campestre. E oare mult de atunci? Sau poate nu. Asta o știm în
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
nouă viață a început timid Din timpul nostru cel fraged și limpid. Membră în Liga Scriitorilor din România ... Citește mai mult ZEFIRPe o îngustă cărare de munte,Treceai acum cu firele cărunte.Dar glasul viguros încă-ți mai este,*Nălțându-se sublim spre albe creste.Suflet spre suflet căutăm zefirul, Ce ne-a unit în taină sub mindirulUnui cioban cu oile măiestrePe care le purta din veci campestre.E oare mult de atunci? Sau poate nu.Asta o știm în suflet doar
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
să ne și întoarcem acolo...!!! ...Basmele sacre sunt atemporale. Ele nu trebuiesc actualizate sau asezonate, după „mode”, prin natura lor, trecătoare... :„Roșiuț tropăi fericit, spre grădină, să joace CRICHET cu tatăl său, ca de obicei, la această oră”. Autoarea acestei sublime povești este o mult prea talentată POETESĂ A VISULUI și o atât de încântătoare și ferventă APĂRĂTOARE A ȘANSELOR PARADISIACE (deci, implicit - „inorogice”!) ale OMULUI, ca să nu-și revizuiască opinia despre...”crichetul din paradis”...! ---------------------------- Prof. dr. Adrian Botez Adjud, Vrancea
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
sunt atât: 1-așa-zisul “disprețuitor de femei”, tânărul Matei Iuga, cel care, de fapt, e îngrozit de batjocura potențială a tovarășilor de muncă, pentru lipsa lui de experiență erotică (și, din pricina acestei groaze, își reprimă, cu încrâncenare, orice percepție umano-divină, pentru Sublima Creație!)...însă, până la urmă, fascinația sa pentru Silvia înfrânge mormanul de complexe, și-l transcende într-o lume nouă, în care păsările-îngeri (minune!)... chiar ciripesc: “Silvia își rezemase capul de umărul lui și șoptea ceva, șoptea mereu. Matei Iuga nu
ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI”, DE NICOLAE ŢIC de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380562_a_381891]
-
umană. În acest volum de eseuri-predici, perspectiva este una a amplificării metodei de cercetare, de investigație culturală, teologică și științifică, pentru o bună dezvoltare a unui limbaj, care să poată formula o încadrare în sfera numinosului a ceea ce reprezintă acea sublimă expresivitate de esență teandric-umană. Cele patru cuvântări, alături de cea de a cincea, care apare sub o altă denumire (predică), sunt descoperite ca fiind exemplificări ale treptelor de ascensiune spirituală. Acestea prezintă mediul în care Cuvântul rodește, un areal de determinare
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
Speranța, încrederea, Credința, seninătatea...” Asemenea “pietrei filosofale”, poetul trece printr-un proces de ardere nemiloasă, caută să smulgă adevărul fiecăre clipe, lăsând cuvintele, “necuvintele” să-și găsească sensul și drumul spre purificare... Întreaga existență este o ardere extatică, o destrămare sublimă contopită în culorile vrăjite ale amurgului, o dorință acerbă de comuniune cu absolutul, cu divinul. „Timpul trecerii mele pe Pământ - tainică simfonie, sunetul sufletului meu fără de hotar,/ ascultă, poate ai să mă-nțelegi...” Ar vrea poetul să părăsească această lume
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
sau mai bine zis n-am știut să răspund la întrebarea: ce e cu acest animal, ce caută în noi și ce legătură are el cu dragostea? Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) În fond, abjecția și sublimul nu sunt suficiente prin ele însele ca să pună în mișcare imaginația și inspirația unui scriitor. Marin Preda în Imposibila întoarcere Primejdia în care se află un bărbat care iubește total o femeie seamănă cu aceea a unui om care a
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
sau mai bine zis eliberat, ai dreptul să iubești și să fii fericit... Disparitia iubirii e ca o oglinda intoarsa, nu se vede nimic, te uiti zadarnic in ea citat din marin preda Cum vom putea, altfel, trăi o clipă sublimă pe acest pământ pe deasupra scoarței lui inundată de soare și de vânt înainte de a dormi cu țeasta înăuntrul lui, unde nu e nici lumină, nici verdeață dacă am oferi lumii doar spectrul singurătății noastre? Marin Preda în Marele singuratic În
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
mai des. Rar ni se întâmplă să devenim copii, să țesem năzuințe cu dalbe bucurii. Mai ningă peste noi frumoase amintiri, și legănăm tot cerul în blândele priviri. Colindele și fulgii plutesc între strigări, de sus și jos se cern sublimele urări. Pleoapele se lasă peste ochi, cântând, inimi dragi se suie peste ceruri stând. Peste tot sunt îngeri, cântec și lumină, Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cină. Se deschid ferestre-n muguri de cuvinte, despre Betleem cu toți să
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]