12,569 matches
-
organizației se mișcă din „pătrățel” în „pătrățel” conform unui model complex, în mare parte dictat de aspirațiile lui personale confruntat cu probleme noi, se simte împins să inoveze își dă seama că și echipa însăși este tranzientă, el își va subordona personalitatea, un timp, condițiilor pe care și le-a ales, deși asta nu va însemna o subordonare permanentă Prin trăsăturile lui de personalitate și, mai ales, prin comportamentele sale flexibile și novatoare, omul asociativ crește substanțial gradul de adaptabilitate al
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca urmare a activității depuse zi de zi în cadrul grupului, la statutul presupus, imaginat de fiecare că îl deține, la statutul atribuit de alții. Astfel, indivizii care de la început sunt investiți cu un anumit statut - să spunem statutul de membru subordonat într-o echipă de muncă, pot dobândi cu timpul, în plan psihologic, statute diferențiate și nuanțate, cum ar fi: statut de fruntaș, de deviant, de marginal, de clovn al echipei, de opozant etc. Întâlnim apoi fenomenul atribuirii de statute de către
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cele mai multe ori din surse neautorizate, la care se adaugă și propria subiectivitate, fapt care duce, în final, la deformarea lor); schimbări de statute și roluri (au loc treceri de la o poziție la alta, de la poziția de conducător la cea de subordonat sau invers, din posturi de conducere în posturi de execuție, din compartimente funcționale în compartimente productive, au loc „învestiri” cu noi statute sau „retrageri” de statute, se pun probleme pe direcția învățării și jucării noilor roluri încredințate); schimbarea sistemului relațional
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ierarhic A a unităților pe care le are în subordine (A3 - solicitată cel mai mult, A4 - parțial, în timp ce toate celelalte nu sunt solicitate deloc); o și mai slabă solicitare a unităților subordonate este realizată de serviciul ierarhic C; compartimentul B1, subordonat în realitate serviciului B, nu păstrează nici o relație cu acesta, fapt care permite relativa lui autonomizare; prezența unui număr mare de relații comunicaționale directe dintre compartimentul B1 și compartimentele subordonate serviciului C, în timp ce relațiile cu compartimentele subordonate serviciului A se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unităților subordonate este realizată de serviciul ierarhic C; compartimentul B1, subordonat în realitate serviciului B, nu păstrează nici o relație cu acesta, fapt care permite relativa lui autonomizare; prezența unui număr mare de relații comunicaționale directe dintre compartimentul B1 și compartimentele subordonate serviciului C, în timp ce relațiile cu compartimentele subordonate serviciului A se realizează prin intermediul compartimentului B2, el însuși subordonat lui B1 etc. Toate aceste constatări evidențiază prezența unor mari deosebiri între organigrama formală și cea reală. Rămâne ca psihologul să le analizeze
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe producție corespund celor centrați pe inițiativa de structură. Mai mult decât atât, unele dintre caracteristicile liderilor eficienți din clasificarea lui Likert (delegarea autorității și evitarea strictei supravegheri; interes și preocupări pentru salariați ca indivizi; rezolvarea participativă a problemelor) se subordonează considerației din clasificarea Ohio, în timp ce o altă caracteristică a liderilor eficienți din clasificarea lui Likert (standarde înalte de performanță) corespunde inițiativei de structură din clasificarea Ohio. În ambele clasificări apare, în subtext, ideea necesității de a echilibra cele două dimensiuni
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dintre ele, progresând (înaintând către un nivel superior) sau regresând (revenind la un nivel inferior). Acest lucru se datorează în principal specificului sarcinii cu care se confruntă subordonatul. Dacă sarcinile sunt necunoscute sau cu elemente necunoscute, este posibil ca un subordonat cu un nivel înalt de maturitate să regreseze spre primul nivel de dezvoltare. De aici transpare necesitatea ca liderul să diagnosticheze cu rigurozitate „situația” subordonaților săi și să‑și adapteze stilul în funcție de particularitățile ei. În caz contrar, neluarea în considerare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
celor de contingență -, iar alții (vezi Smither, 1994, p. 289) le etichetează ca teorii de compromis, amplasându‑le între cele personologice și cele comportamentiste, noi le considerăm o categorie de sine stătătoare. Desigur că, în forma lor generală, ele se subordonează aceleiași scheme metodologice de principiu potrivit căreia conducerea, mai ales eficiența ei, depinde de o serie de factori cum ar fi stilul decizional al liderului, capacitatea liderului de a stabili scopuri pentru subordonați, înțelegerea și prevederea modului de reacție a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
teoria comportamentală a firmei: cvasisoluționarea conflictelor; eliminarea treptată a incertitudinii; cercetarea soluțiilor în termeni de probleme prin proximitate; învățarea organizațională. Pentru Cyert și March, o firmă este un grup de participanți (salariați, directori, acționari, clienți, furnizori, administratori) având același scop, subordonându-se unei mari varietăți de constrângeri interne și externe și adaptându-se parțial - uneori cu dificultate - la incertitudinile mediului. Cât privește procesul decizional, acesta este analizat dintr-o triplă perspectivă: a obiectivelor sau scopurilor, a așteptărilor sau speranțelor participanților și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
constata că șeful lui nu este deloc binevoitor și îngăduitor, ci, dimpotrivă, autoritar și dur. La fel, dacă un șef își percepe subordonatul ca fiind capabil, dar constată că lucrurile nu stau deloc așa își va schimba brusc comportamentul față de subordonat ceea ce îl va nedumeri pe acesta din urmă. Nepotrivirea percepțiilor celor doi unul în raport cu altul asociată cu inconsistența și nerealismul așteptărilor reciproce, vor conduce la apariția conflictelor interpersonale (intersubiective). Iată alte situații în care pot apărea conflictele de rol intersubiective
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
astfel de lideri reacționează cu furie, mânie și acte răzbunătoare. Ei își apropie persoane cu structură de personalitate dependentă. Stilul grandios al acestor lideri atrage subordonați dependenți, cu sentimente de insecuritate, cărora le permite responsabilitatea unei arii funcționale mari, însă subordonând nevoile acestora la propriile nevoi. Rezultatele practicării unui astfel de stil converg către o cultură organizațională de tip charismatic, în care subordonații tind să idealizaze liderul, ignorându-i greșelile și accentuând reușitele. Astfel crește capacitatea de control și de manipulare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în sfera publică (Lobby) 80 82 PUBLICITATEA ACTIVITATEA DE RELAȚII PUBLICE Se referă la produse și servicii Se referă la persoane fizice sau juridice Umărește creșterea vânzării Umărește să cultivarea înțelegerii și consolidarea încrederii Este o funcție a vânzării, fiind subordonată responsabilului cu vânzările Este o funcție a conducerii, fiind subordonată managerului general Se desfășoare pe termen scurt sau mediu Se desfășoară pe termen lung Contribuie la o anumită structurare a pieței Contribuie la o anumită structurare a opiniilor Are o
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
PUBLICE Se referă la produse și servicii Se referă la persoane fizice sau juridice Umărește creșterea vânzării Umărește să cultivarea înțelegerii și consolidarea încrederii Este o funcție a vânzării, fiind subordonată responsabilului cu vânzările Este o funcție a conducerii, fiind subordonată managerului general Se desfășoare pe termen scurt sau mediu Se desfășoară pe termen lung Contribuie la o anumită structurare a pieței Contribuie la o anumită structurare a opiniilor Are o finalitate strict economică Are și o finalitate socială Reguli de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
la primul sau al doilea stadiu. Cele patru tipuri de zone de preferință reprezintă 60% din comerțul mondial. Regionalismul ar fi așadar o metodă de a atenua carențele multilateralismului și de a introduce o doctrină de loialitate În relațiile comerciale, subordonându-le normelor privind munca, dar și celor privind concurența sau protecția mediului. Reglementarea de acest tip ar fi cu atât mai eficientă cu cât unificarea este mai avansată, după modelul Europei. Întrebarea care se pune este dacă, În definitiv, deplasarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asigurată de adaptarea forțată a practicilor individuale, În special În domeniul profesional, la caracteristicile genetice ale cetățenilor. Un astfel de reducționism, care ar legitima selecțiile și discriminările Între indivizi, i-ar priva pe aceștia prin definiție de libertate și ar subordona valoarea competențelor lor recunoscute celei a predispozițiilor lor cunoscute. Trebuie totuși să insistăm asupra unui aspect esențial: nu cunoașterea biologică În sine trebuie incriminată aici, cu gândul ascuns că ar trebui să i se stabilească niște limite sau chiar să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
discursul și-i dau unitate, încît presupune o ordonare și o ierarhizare de enunțuri. În funcție de planul de text, compoziția poate fi convențională, atunci cînd urmează reguli stabilite prin genul discursului, sau ocazională, dacă se realizează după o tehnică liberă, fiind subordonată numai exigențelor de coerență a conținutului. V. coerență, plan. DUBOIS 1973; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COMUNICARE. În limba latină, verbul communicare "a fi în relație cu..." este un derivat al adjectivului communis "care aparține la mai mulți; comun
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
într-o comunitate întreagă. În mod curent, comunicarea este considerată un fenomen interindividual, o relație între persoane, realizabilă prin intermediul limbii. De altfel, unele concepții științifice atribuie limbii în mod exclusiv funcția de a realiza comunicarea, celelalte întrebuințări ale ei fiind subordonate acesteia. Pe de altă parte, deși comunicarea se poate realiza prin mai multe tipuri de mijloace (sisteme sau coduri), numai cea care uzează de limba naturală întrunește maximum de complexitate, de frecvență și de eficiență, încît noțiunile "comunicare" și "limbă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui set de reguli care funcționează în discurs și antrenează formele verbului: în esență, sînt considerate sinonime cele două cuvinte urmate de determinarea timpurilor - concordanța/corespondența timpurilor cu sensul de "sistem temporal bazat pe interpretarea relativă a timpurilor din propoziția subordonată prin raportare la timpul verbal din regentă (uneori prin raportare la momentul enunțării)", fenomen numit și consecutio temporum. Fenomenul în discuție (manifest și în alte limbi) constă în faptul că verbul unei propoziții regente impune, atît prin proprietățile lexicale, cît
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
z a d i s c u r s u l u i, latura cognitivă este antrenată în explicarea orientării spre anumite realități și în determinarea capacității de a realiza ceva prin enunțuri. Componentele discursului, numărul și organizarea lor sînt subordonate scopurilor cognitive, încît analiza are sarcina de a stabili în ce măsură aceste scopuri au fost atinse. V. alteritate, comunicare, discurs, referință. D. FILOZ. 1978; FLEW 1979; VARO - LINARES 2004. IO CUVÎNT. Este un element al limbii obișnuite, lipsit în principiu de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a corespondenței între planurile enunțării; interesează, în principal, la acest nivel, strategiile de integrare a enunțării discursului citat în spațiul enunțiativ al discursului de citare (cu un accent marcat pe funcționarea elementelor deictice, a indicatorilor și cvasi-indicatorilor). Aceste perspective se subordonează, în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, problematicii constrîngerilor de gen și celei a poziționării vorbitorului raportor față de destinatarul discursului său. Tipul de gen discursiv în care apare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
puterii acestei Biserici și la subordonarea ei față de statul comunist (Bruce, 2001; Froese, 2004a; Stan & Turcescu, 2000). Ca și în cazul Bisericilor Protestante, Bisericile Ortodoxe au supraviețuit regimului comunist, deși au pierdut un număr mare de credincioși. Cu toate că au fost subordonate puterii politice și transformate în departamente ale statului comunist, Bisericile Ortodoxe au avut un avantaj în fața celor Protestante și anume legătura strânsă între Ortodoxie și identitate națională. În cazul națiunilor din Balcani, aflate sub dominația Imperiului Otoman pentru o lungă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și în care mediul social este destul de predictibil sunt mai expuși secularizării. În schimb, persoanele care trăiesc în societăți sărace, cu un procent ridicat de ocupare în agricultură și pentru care mediul este foarte puțin predictibil vor simți nevoia se subordoneze unei autorități religioase care să le ordoneze existența, să îi ferească de riscurile la care sunt expuși și să le garanteze o viață mai bună, dacă nu în lumea această, măcar în cea de dincolo. Studiile care abordează acest subiect
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
2001; Froese, 2004a). Revenind la cazul României, situația Bisericii Ortodoxe a fost una specială în timpul regimului comunist (Stark, 2001; Franklin Lytle, 1998; Stan & Turcescu, 2000; Gillet, 2001; Meyendorff, 1996). Deși supusă represaliilor din parte puterii politice, Biserica Ortodoxă s-a subordonat față de acesta, urmând tradiția bizantină, și a reușit să treacă prin experimentul comunist suferind pierderi mai mici comparativ cu alte biserici. În plus, pentru români ortodoxia este adesea alăturată ideii de națiune, creștinismul ortodox îngemănându-se cu națiunea română de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a instituției. În perioada comunistă, relațiile dintre Biserică și Stat s-a înscris în cadrul trasat de doctrina "apostolatului social", elaborată de patriarhul Iustin Marina. Doctrina pornea de la ideea că biserica trebuie să se afle în slujba poporului și să se subordoneze scopurilor pe care acesta le are. Subordonarea fața de interesele populare avea menirea de a justifica existența bisericii într-o epocă de ateism, în care poporul devenise sursa supremă de legitimare (Enache, 2005). Scopurile poporului erau însă, în fapt, cele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
autonomiei individuale si la scăderea respectului fătă de autoritate. Autorul vorbește despre un complex autoritar care apare în situații de schimbare rapidă ce duce la insecuritate existențială. În contextul unei societăți cu riscuri sociale crescute oamenii au tendința să se subordoneze unei autorități protectoare, căreia îi acordă credibilitate maximă. O observație similară face și Sandu (1999) care explica încrederea ridicată a românilor în biserică printr-o nevoie crescută de stabilitate. Cu alte cuvinte, încrederea în biserică este mare în România perioadei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]