2,509 matches
-
la Universitatea Liberă, dar nu numai acolo, de care autoritățile de la București, prin reprezentanții lor în capitala Belgiei, uzau după 1919, cu deosebire în deceniul al treilea al secolului al XX-lea - asa- numitul "schimb avantajos", adică un schimb valutar subvenționat în favoarea studenților, care, desigur, trebuiau să îndeplinească anumite condiții de asiduitate la cursuri. În fine, ne-am încheiat demersul cu un eseu (a patra secțiune din acest volum) întrucâtva mai excentric dacă ar fi să ne gândim la tipologia și
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
României în Belgia din acel moment, Trandafir Djuvara, solicită, în cuprinsul aceleiași corespondențe, instrucțiuni pentru reglementarea situației pe lunile noiembrie și decembrie 1919. Dar ce era "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos"? Era vorba de faptul că guvernul de la București subvenționă, în baza unor convenții speciale cu Belgia (sau cu Franța, pentru că am evocat și cazul studenților de la Paris!), acolo unde studiau tinerii români, schimbul unei anumite sume de bani din lei în monedă țării respective, în cazul nostru, în franci
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
autorități, care diponibilizau diverse sume de bani pentru a depăși situațiile de criză. De asemenea, la începutul secolului al XX-lea s-a dezvoltat o nouă formă de ajutor, mai putin studiată până în prezent: este vorba de un schimb valutar subvenționat de stat, care se numea "schimb avantajos" sau "schimb de favoare". Guvernul aloca sume destul de importante pentru a subvenționă un schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă, facilitate care era accesibilă studenților înscriși la studii (ce
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
XX-lea s-a dezvoltat o nouă formă de ajutor, mai putin studiată până în prezent: este vorba de un schimb valutar subvenționat de stat, care se numea "schimb avantajos" sau "schimb de favoare". Guvernul aloca sume destul de importante pentru a subvenționă un schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă, facilitate care era accesibilă studenților înscriși la studii (ce trebuiau să facă dovada asiduității la cursurile ce le urmau), cât și șotiilor acestora, după caz. Toate aceste ajutoare
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nici de ambițiunea de a ne vedea numele scris la tipar, ci pur și simplu, ne punem în slujba poporului, contribuind, bineînțeles, după puterile noastre, la alungarea întunericului ce predomină satele noastre, totodată luptând pentru apărarea cauzei învațătorești. Nu suntem subvenționați de nimeni, nu 2 Publicat în „Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii - 1875-2005, TipoMoldova, Iași, 2005”, p.205-208. 83 suntem în slujba nici unui partid politic, nu facem politică." Consecvent scopurilor propuse, ziarul publică informații despre neplata salariilor, situația
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
200 abonamen te a 20 lei prețul 205 unui volum. Printre primii care subscriu se num ără profesorul G.D. Neștian din Bârlad, atrăgând atenția și simpatia lui N. Iorga către importantul centru de intelectuali - Bârlad. În plus, latifundiarul Al. Callimachi subvenționează integral tipărirea „Istoriei literaturii române în secolul XVIII‐ lea” și astfel apar la editura Minerva 31 de volume însumând 10.635 pagini de materiale documentare. Din această vastă colecție din „Studii și documente cu privire la istoria românilor” volumul al cincilea se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sunt coaliții de persoane cu un inters comun în obținerea unui rezultat într-o chestiune politică și care se organizează în scopul influențării rezultatului. De exemplu, fermierii francezi, care au un mare interes în negocierile internaționale din cadrul Comunității Europene (care subvenționează agricultura) și în convorbirile privind comerțul mondial (care stabilesc tarifele pentru produsele agricole), exercită presiuni politice asupra guvernului francez prin organizații, fac lobby pentru legislația dorită, contribuie la campaniile politicienilor. De multe ori grupurile de interese se formează în jurul sindicatelor
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
militare, după cele ale Ioaniților și templierilor (de origine franceză) luând naștere și unul german: Ordinul teutonic. Inițiativă a unei familii de nobili germani, dependent inițial de ospitalieri și având ca scop întreținerea unui spital pentru pelerinii bolnavi, el era subvenționat de orășenii din Lübeck și Bremen. La finele secolului al XII-lea, la insistențele arhiepiscopului de Mainz, personalul spitalului s-a constituit în ordinul militar religios sub numele de Ordinul Teutonilor (confirmat de papa Celestin III în 1190). Prezența germană
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pe jos, în fiecare zi, câte zece kilometri pentru a învăța să scrie și să citească și pentru toți cei care cred, ca mine, că educația este valoarea de bază pe care statul trebuie să o cultive și să o subvenționeze, îmi scot, acum la început de an școlar, pălăria și le urez succes și șansă! Și sper să nu emigreze chiar toți. 30 septembrie 2014 Din noianul de știri, șantaje, capcane, dezinformări și minciuni pe care ni-l revarsă neobosit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
facultate și au venitul mediu pe membru de familie mai mic decât venitul minim pe economie; 2.2. suport pentru educația copiilor rromi: - continuarea formării și utilizării unor mediatori școlari în comunitățile cu abandon școlar ridicat, preponderent de rromi; - locurile subvenționate la liceu și facultate ar trebui să continue să fie acordate, rezultatele anterioare fiind pozitive; - copiii rromi vor beneficia de bursele acordate celor săraci care învață la liceu sau facultate; - accesul la grădiniță trebuie asigurat prin înființarea unor grădinițe în
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Ion Lungu (1911-1948), publicist, poet, prozator, colaborează la revista Înmuguriri din Fălticeni. Este coautor, împreună cu Mihai Havriș, la volumul Ghiveci, scos la o tiparniță din Fălticeni. 47. Teofil Lupu (1869-1935), medic, om de cultură, chirurg la spitalul din Câmpulung Moldovenesc, subvenționează tipărirea unor numere ale revistei sucevene Făt-Frumos în care a semnat o serie de articole. În 1935 publică broșura Soluții la câteva probleme bucovinene. 48. Gheorghe Maxim (1901-1967), scriitor, profesor de română la liceele din Cernăuți și Suceava, colaborează la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
seminar la Palo Alto, la sud de San Francisco, iar în 1951 a publicat împreună cu Ruesh Communication: The Social Matrix of Psychiatry 51, carte ce prezenta comunicarea drept matricea în care sînt fixate activitățile umane. În 1952, fundația Rockefeller a subvenționat, la universitatea Stanford, un program de cercetare asupra "paradoxurilor abstracției în comunicare", aflat sub conducerea lui Bateson, care a ales să lucreze cu Jay Haley, student la comu-nicare socială, John Weakland, inginer chimist, si William Fry, psihiatru. Această primă echipă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a fost ales în 1981, exista dorința de a schimba statutul învățămîn-tului privat. Așa că s-au început negocieri peste tot. În învățămîntul agricol, sub conducerea predecesorilor mei, acestea băteau pasul pe loc. Și totuși, Ministerul Agriculturii era tutorele, cel care subvenționa învățămîntul tehnic agricol, adică 200.000 de elevi! Sigur vă amintiți că a avut loc în Franța, în jurul lui 1984, o mare manifestație, de un milion de persoane, pentru a apăra școala privată. Mă aflam la sfîrșitul negocierilor care începuseră
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dacă puterile publice se feresc să ajute cercetarea științifică în mod direct, ele contribuie la dezvoltarea științei susținînd reformele din învățămîntul superior care vor consacra profesionalizarea savanților. La acea vreme, activitățile de cercetare apar ca un scop în sine. Statul subvenționează cercetarea științifică precum o activitate culturală printre altele, acordîndu-și sprijinul cercetărilor așa-zis pure mai degrabă decît celor aplicate 148. E vremea în care Ernest Renan scrie, în 1848, L'Avenir de la Science (Viitorul Științei), o emoționantă pledoarie în favoarea susținerii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să dovedești, în economia politică, că doi plus doi fac patru; și dacă reușiți cumva, vi se strigă: "e așa de clar, că e plictisitor!". Iar apoi se votează ca și cum nu ați dovedit absolut nimic. Teatrele, artele frumoase Trebuie să subvenționeze statul artele? Cu siguranță, sunt multe de zis Pro și Contra. În favoarea sistemului subvențiilor, se poate zice că artele lărgesc, înalță și poetizează sufletul unei națiuni, că acestea îl smulg din preocupările sale materiale, îi dau sentimentul frumosului, și astfel
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Lamartine spunea: Dacă suprimați subvenția unui teatru, unde vă opriți pe acest drum, oare nu veți fi angrenați, în mod logic, să suprimați și Facultățile, și Muzeele, și Institutele, și Bibliotecile voastre? I s-ar putea răspunde: Dacă doriți să subvenționați tot ceea ce este bun și util, unde vă veți opri dumneavoastră pe acest drum, oare nu veți fi angrenați, în mod logic, să constituiți o listă civilă pentru agricultură, pentru industrie, pentru comerț, pentru caritate, pentru instrucție? Și apoi, este
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că duce la nimicirea libertății și demnității umane. Dar se știe oare de ce sunt acuzați economiștii, printr-un raționament pe cât de fals pe atât de injust? Când respingem subvenția, suntem acuzați că respingem lucrul însuși care ar urma să fie subvenționat și că suntem dușmanii a tot felul de activități, deoarece vrem ca aceste activități să fie, pe de o parte, libere și, pe de altă parte, să își găsească în ele însele răsplata. Astfel, dacă cerem ca statul să nu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
educație, suntem acuzați că urâm Luminile. Dacă afirmăm că statul nu trebuie să dea, prin impozitare, o valoare factice solului sau unei industrii anume, suntem etichetați drept dușmani ai proprietății și ai muncii. Dacă credem că statul nu trebuie să subvenționeze artiștii, suntem considerați niște barbari care consideră că artele sunt inutile. Protestez aici, cu toate forțele mele, împotriva unor astfel de raționamente. Departe de a avea ideea absurdă de a nimici religia, educația, proprietatea, munca și artele atunci când cerem statului
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu în umanitate. Credința noastră este în umanitate, nu în legislator. Astfel, domnul Lamartine spunea: "În numele acestui principiu, trebuie abolite expozițiile publice care fac onoarea și bogăția acestei țări". Îi răspund domnului Lamartine: Conform punctului dumneavoastră de vedere, a nu subvenționa înseamnă a aboli, deoarece plecând de la acest dat, că nimic nu poate exista decât prin voința statului, conchideți că nimic nu trăiește înafară de ceea ce impozitul face să trăiască. Dar o să întorc exemplul pe care l-ați ales împotriva dumneavoastră
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și muncitori. Altcineva vrea ca statul să împrumute fără dobândă; nu poate face acest lucru fără a viola proprietatea. Un al treilea reclamă educația gratuită la toate nivelurile; gratuită! adică pe cheltuiala contribuabililor. Un al patrulea cere ca statul să subvenționeze asociațiile de lucrători, teatrele, artiștii etc. Dar subvențiile înseamnă tot atâta valoare sustrasă de la cei care au câștigat-o în mod legitim. Un al cincilea nu are liniște deoarece statul nu a făcut să crească în mod artificial prețul unui
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
exemplu, investiții sau pensii. Prețurile erau stabilite la rândul lor arbitrar, în funcție de costurile medii de producție; cum multe sectoare funcționau în pierdere, interesate de îndeplinirea cifrelor din plan, nu de piața de desfacere pentru produsele lor, statul ajungea deseori să subvenționeze deficite considerabile. Adăugând la aceste aspecte marota inflaționistă a statelor comuniste, grav afectate de exploziile prețurilor din perioada postbelică și astfel axate pe limitarea cantității de bani introdusă în economie (Kornai: 138-153), o politică monetară prin care ajustarea economică se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mult lipsa de bruiaj, varietatea și numărul mare al emisiunilor care pot fi ascultate la aproape orice oră. O evoluție poate fi totuși notată în ultimii ani în ce privește atitudinea populației față de acest post: mai toată lumea știe că este un post subvenționat de guvernul american dar unde lucrează numai cetățeni originari din România. El este deci considerat postul cel mai bine informat despre situația din lumea comunistă în general și cea din România în particular. Audiența sa depășește cu mult pe cea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
subvenției în anul 2006 *Font 7* Unitatea --------- Anexă 2/2 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI Calculația subvenției în anul 2006 *Font 7* Unitatea --------- Anexă 2/3 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI Calculația subvenției în anul 2006 * Font 7* *) produsele din aur se subvenționează la producția marfă fabricată Anexă 2/4 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI Calculația subvenției în anul 2006 * Font 7* Ș.A. Anexă 2/5 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI Calculația subvenției în anul 2006 * Font 7* Unitatea --------- Anexă 2/6 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173853_a_175182]
-
subvenției în anul 2006 * Font 7* Ș.A. Anexă 2/5 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI Calculația subvenției în anul 2006 * Font 7* Unitatea --------- Anexă 2/6 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI Calculația subvenției în anul 2006 * Font 7* *) produsele din aur se subvenționează la producția marfă fabricată Anexă 2/7 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI Calculația subvenției în anul 2006 * Font 7* Unitatea --------- Anexă 2/9 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI Calculația subvenției în anul 2006 * Font 7* Ș.A. Anexă 2/10 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173853_a_175182]
-
Articolul 38 (1) În termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va aproba bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2005 ale regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, societăților comerciale subvenționate de la bugetul de stat, la propunerea ministerelor și a altor organe centrale coordonatoare, precum și bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2005 ale societăților comerciale cu capital de stat, care au această prevedere în actul constitutiv. ... (2) În cadrul termenului prevăzut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163269_a_164598]