3,677 matches
-
mor..." Uitași al tău cuvînt: Nu m-ai chemat să viu Alăturea-n sicriu, La stînga ta-n mormînt! Dar azi, cînd se părea Că-n veci eu te-am uitat, Tu iar te-ai arătat, Ca-n tinerețea mea; Suflarea ta ușor Zburat-au răcorind. Și reîntinerind Întăiul meu amor..." Astfel, toate amintirele legate de Ipotești i-au revenit cu o intensitate uimitoare, ca la moartea Casandrei. Din năvala de versuri care atunci și în zilele următoare l-au dominat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
întrupare de omăt. Trecînd prin vînt, prin neguri și fulgere, ea se îndreaptă către Arald. Cînd Arald își simte gîtul cuprins de brațele ei, " Pe pieptul gol el simte un lung sărut de gheață/ Părea un junghi că-i curmă suflare și viață". La sărutarea Mariei, care acum devenise strigoi, Arald moare. Prin somnul de care se simte cuprins, aude vorbele magului: "Harald!, eu în puterea misterului ce port Vă dau amîndurora viața trecătoare A nopților... căci luna, al nopții blîndul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
te văd, Întind a mele brațe, spre tine mă repăd. Cum oare din noianul de neguri să te rump Și să te strîng la pieptu-mi, iubite înger scump, Și fruntea ta cea albă pe umăru-mi s-o culci, Să sorb suflarea caldă, a gurii tale dulci Și degetele tale strîngînd să le sărut Să te mai am la pieptu-mi, așa cum te-am avut... Dar vai! un chip aevea tu nu ești, astfel te treci Și umbra ta cea albă în negură
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
opera” cotidiană „modestă” (muncă, organizarea spațiului domestic, educația copiilor, activitate sportivă sau militantă) și în proiectele mai ambițioase. De ce oamenii politici, marii patroni de întreprinderi, artiștii celebri nu se mulțumesc să-și savureze liniștit succesul și continuă până la ultima lor suflare să lupte, să se dăruiască unei cauze, să creeze? Pentru că individul nu se mulțumește cu o viață confortabilă: el simte nevoia să facă, să construiască, să se depășească, să reușească cel mai bine posibil în ceea ce întreprinde. Obsesia consumeristă n-
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
totuși ceva greu de definit, ceva ce nedumerește rămâne tăinuit în miezul acestor spuse, după cum tainice, nedeslușite rămân și consistența, aspectul și forma lor. Când vrăjitoarele dispar în văzduh, ele se imaterializează; tot ceea ce părea „corporal” se evaporă „ca o suflare de vânt”, cum remarcă Macbeth. Cât despre Banquo, acesta nu crede nici o clipă în realitatea lor, întrebându-se dacă și el, și Macbeth n-au mâncat cumva vreo plantă cu puteri malefice („the insane root”), care să le fi luat
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Acceptând să mimeze moartea, acceptând să interpreteze „cumplita scenă” a unui fals deces, cu toate riscurile ei, Julieta își asumă teribila confruntare cu grozăvia morții, cu spaima stârnită de „hidoasa gură” a criptei, prin care nu va pătrunde niciodată o suflare de aer proaspăt. Pregătindu-se să simuleze moartea, Julieta trăiește experiența morții reale, trăiește groaza de a se afla în curând într-un sumbru lăcaș: Sub bolta căruia de veacuri zac Străbune oseminte îngropate Și trupu-nsângerat al lui Tybalt, Abia-nhumat
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
curând? Frumusețea Mélisandei pare nepământeană, e o frumusețe de pe alte tărâmuri, necunoscute, ca și vocea ei, „o voce care vine de la celălalt capăt al lumii”. Iar fetița pe care o va naște la apusul soarelui, înainte de a-și da ultima suflare, nu este și ea, aidoma mamei sale, „o figurină de ceară”, metaforă a bizareriei unei ființe despre care nu se știe dacă e vie sau e moartă, dacă e de aici sau de altundeva? Și despre copilul din Intrusa „s-
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Când va relata episodul, Necunoscutul va preciza că își văzuse atunci întreaga viață trecându-i pe dinaintea ochilor, de câteva ori la rând, ca și cum ar fi repetat întruna experiența rătăcirii pe acel tărâm dintre viață și moarte, unde, în clipa ultimei suflări, omul își revede, pare-se, întreaga existență. Necunoscutul făcuse oare o incursiune în lumea morților sau trăise o experiență onirică? Greu de spus; în orice caz, dacă fusese vorba despre un vis, acesta avusese o „încărcătură de real” atât de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
s-a sfârșit cu teatrul. E de-ajuns ca piatra, sacul sau strachina să devină imobile și tăcute, și s-a sfârșit cu teatrul. Și iată că teatrul lui Beckett, ce pare gata în orice clipă să-și dea ultima suflare și care continuă să respire, să rămână în viață proclamându-și fără încetare moartea, ne mai spune ceva: nu este atât de ușor să faci să tacă pietrele, să fereci statuile în neclintirea și în tăcerea lor de materii moarte
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
plasate sub nasu-i. Isprava olfactivă îi permite să supraviețuiască trei zile, timpul necesar pentru abluțiunile familiale și pentru ca sora lui să se pună în acord cu cerul. De un apetit modest, dar de o înțelepciune imensă, el își dă ultima suflare nu fără a-și fi precizat cea din urmă dorință: cadavrul să-i fie conservat în miere... 5 Anecdote atomice. Doxografia antică e plină de anecdote. Diogene Laertios - care trebuie citit neapărat! - ne furnizează cu miile, păcat că profesioniștii filosofiei
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
uitându-se spre turn. Mașinile nu puteau ajunge decât până la jumătatea drumului, ceea ce presupunea jumătate de ceas de mers pe jos pe cărarea care venea șerpuind dinspre pod. O rută incomodă la ora aceea, cu soarele Încă sus, fără o suflare de vânt care să răcească pietricelele de pe costișă. Bună formă fizică, s-a gândit. Ori mare chef de vizite. A Întins brațele, ca să-și dezmorțească scheletul lung - Faulques era Înalt, osos, iar părul scurt și cenușiu Îi dădea un vag
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
să-i pună Întrebări și fără să-i dea altceva decât ce-i trebuia lui Faulques. Asta-i bine, și-a zis. Se potrivește, fără Îndoială. E perfect. Și-a mai turnat coniac În pahar, l-a golit dintr-o suflare și, simțind cum Îi lua foc gâtlejul, a rostit cu glas tare numele lui Olvido. Ciudat nume, s-a gândit. Ce vorbă incertă. Buimac, a pus iar mâna pe sticlă, pe marginea râului morților, Întrezărind pe celălalt mal umbre care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
zefirul), vîntul, lumina, apa și focul. Și-a făcut din ele armură. Mai Întîi s-a Îmbrăcat În eter, apoi a pus ca pavăză peste eterul (zefirul) nemărginit lumina fără teamă, măcinînd pe deasupra luminii praful umed și acoperind-o cu suflarea vîntului. Apoi, luînd În mîini focul ca scut și ca lance, a coborît repede pînă cînd a ajuns pe linia de luptă, lîngă combatanți. Atunci Bătrînul Diavol (Ibl@1@s al-Quad@1@m) s-a Întors la cele cinci principii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
toate acestea sînt bune, Dumnezeu se odihnește pentru o zi. Capitolul al doilea al Genezei provine dintr-o cu totul altă sursă și implică o versiune diferită și contradictorie asupra facerii lumii. Adam este creat din țărînă și animat de suflarea lui Dumnezeu (2:7). Dumnezeu face grădina orientală a Paradisului, cu Pomul Vieții și Pomul Cunoașterii (2:8-9). Adam este dus În Eden (2:15) și i se poruncește să nu mănînce din Pomul Cunoașterii Binelui și Răului (2:16-17
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
oricare ar fi Dumnezeul din Geneză (fie un intermediar, fie Diavolul), el i-a creat pe oameni cu ajutorul Arhonților (majoritatea gnosticilor și maniheenii). Să ne deplasăm acum În careul alăturat (2:7): Cine i-a suflat În nări lui Adam „suflarea de viață”? Această Întrebare este dependentă de o alta: Ce este „suflarea de viață”? Singurele posibilități logice sînt următoarele: 1. creatorul lui Adam; 2. altcineva decît creatorul lui Adam. În ambele cazuri, acesta sau aceasta ar fi putut sufla În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
i-a creat pe oameni cu ajutorul Arhonților (majoritatea gnosticilor și maniheenii). Să ne deplasăm acum În careul alăturat (2:7): Cine i-a suflat În nări lui Adam „suflarea de viață”? Această Întrebare este dependentă de o alta: Ce este „suflarea de viață”? Singurele posibilități logice sînt următoarele: 1. creatorul lui Adam; 2. altcineva decît creatorul lui Adam. În ambele cazuri, acesta sau aceasta ar fi putut sufla În nările lui Adam: 1. propria sa răsuflare; 2. răsuflarea altcuiva. Situația ne
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
bucurie (2); bule (2); comprimat (2); curățenie (2); eliberare (2); fluid (2); foc (2); fum (2); gaz (2); gaze (2); H2O (2); incolor (2); invizibil (2); lumină (2); mediu (2); mireasma (2); munte (2); pădure (2); putere (2); respiră (2); suflare (2); sufocare (2); sursă (2); transparență (2); viața (2); vînt (2); zbor (2); -; aer; aere; aerob; albastru; anvelopă; aspirație; balon; boare; briză; bun; carbon; casă; cor; curent; dens; dependență; durere; esențial; fără; flori; fluturi; frumos; fulger; gîze; greu; gură; hidrogen
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prenumele; prieten; un prieten; prietena; o prietenă; prieteni; primitor; profesor; promptitudine; a răspunde; rătăcit; reacție; realiza; regret; repezind; reproș; respinge; a ruga; a ruga să vină; rugăciune; simți lipsa; solicita; a solicita; solicitare; soră; sosi; speranță; a spune; stînga; stres; suflare; a suna; un sunet; școală; șef; șoaptă; în șoaptă; știre; nu știu; taxe; a tăcea; la telefon; la tine; a trage; a trimite; tristețe; țel; țipa; țipăt; uita; undeva; ureche; urla; Vasile; vecinul; venii; verb; vizită; vorbea; a vorbi; zice
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
10); deces(9); groapă(9); mormînt (9); neființă(8); jale(6); lacrimi(6); trecut(6); trup(6); dus(5); inert(5); înmormîntare(5); morgă(5); rău(5); suferință(5); viață(5); bătrîn (4); moarte(4); nemișcat(4); pierdut(4); fără suflare(4); suflet(4); uitat(4); beat(3); de beat(3); cavou (3); doliu(3); necaz(3); palid(3); pămînt(3); răposat(3); fără suflet(3); supărare(3); absent(2); biserică(2); casă(2); copt(2); dispariție(2); fiori (2); inexistent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
organ de miros; pantaloni; parte anatomică; pas; pată; Păcală; părinte; persoană; picături; picior; piele; piercing; piramidă; pistrui; pistruiat; prafuri; proeminentă; putoare; respir; respirații; respiri; ridicat; roșietic; rudă; Rudolf; rușine; sănătate; scurt; secreții; sensibil; simțuri; sinus; sistem respirator; sînge; spart; strîmb; suflare; suport ochelari; Tonciu; tristețe; trompă; trufă; uman; ură; vară; vas; vedere (1); 789/ 173/54/119/0 naște: copil (174); viață (130); mama (29); durere (27); a da viață (21); copii (20); dă viață (14); bebeluș (13); bucurie (13); mamă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nisip; nor; nota 1; oameni; oboseală; a ofta; om; omenește; oooo; în parte; pasăre; păr; plăcut; pleacă; a pluti; preciza; puf; răci; a răci; răsuflare; rău; repede; respiro; sărut; în sîn; sclipici; sfat; spulberă; sticlă; a-i sufla femeia; suflantă; suflare; suflă; suflet; sufleur; sufleuri; șoptit; șoșotea; șterge; teatru; test; testare; toamna; trage; trăia; trăim; trecut; a trișa; în trombon; țipa; umfla; urcare; usturime; ușurare; ușurință; viață fizică; în ureche; viață în nări; a viețui; vifor; vin; vine; viscolește; vițel; vîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ban (2); bogăție (2); conștiință (2); credință (2); dulce (2); emoție (2); entitate (2); esență (4); hain (2); nemurire (2); minciună (2); oglindă (2); prost (2); profunzime (2); pur (2); rațiune (2); simț (2); simțire (2); speranță (2); spiritualitate (2); suflare (2); trup (2); ușor (2); vietate (2); acuratețe; adîncime; Allah; amintiri; amorf; animal; aproape; arogant; atragere; Avram Iancu; bine; biserică; bolnav; bucurie; bunăvoință; chinuit; complicitate; concept; credincios; creștin; cuget; cuminte; curățenie; curcubeu; dar; darnic; dăinuire; demn; departe; deschidere; deschis; distrus
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
petrece; pe picior mare; pe placul tău; plăcere; plecă; posibilitate; prețui; prosperitate; provocare; puls; puțin; în rai; rău; a răzbi; relaxare; repar; repede; a reuși; rost; sat; satisfacere; sănătos; scop; soare; spera; sta; stă; străbate; cu succes; a suferi; suferință; suflare; suportare; supraviețuiesc; șansă; cel mai tare; tata; timp; pentru totdeauna; totul; trai; trăiesc; trăiește; trecere; trist; umbla; unic; urca; ușor; a vedea lumea; a se veseli; Vișinescu; vis; vita; zbura; zi; zile; zilnic; zîmbet; la 100% (1); 810/ 232/71
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
muzică; navă; nebănuit; nebun; de ninsoare; nisip; nou; nudă; ocean, mare; odihnă; oportunitate; păr; pictor; piedică; pierdut; plasă; plutire; prospețime; purtat de vise; rău; rece; relaxare; repeziciune; respirație; rîu; ros; sac; schimb; sentimente; senzație; sobă; somn; sorf; spargere; sport; spus; suflare; superior; surp; talaz; ceva trecător; ținut; tipar; treaptă; Turcia; ufff; ușor; valoare; după val; valuri; vapor; vară; verde; vioi; vuiet; zăpadă; zbor; zvîrle (1); 806/167/49/118/0 vale: deal (187); adîncă (34); apă (26); coborîre (23); jos (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iubire (7); naștere (7); viu (7); destin (6); eternitate (6); frumusețe (6); timp (6); dulce (5); energie (5); libertate (5); lume (5); copii (4); dor (4); drum (4); Dumnezeu (4); familie (4); inimă (4); limitată (4); natură (4); soartă (4); suflare (4); șansă (4); tot (4); a trăi (4); trăiește (4); trăiri (4); verde (4); veșnică (4); amintiri (3); durere (3); ființă (3); grea (3); greutate (3); început (3); longevitate (3); urîtă (3); vie (3); vietate (3); de apoi (2); bebeluș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]