4,909 matches
-
o lume transfigurată sau spre un univers de selecție cu reliefuri multiple, evocatoare sau sugestive și te întrebi pe ce criterii a fost premiat în 1967, dacă nu ajunge la poezie. Gh. Tomozei este doar un versificator. Vasile Nicolescu "Enescu", suită lirică, E. S. P. L. A., 1958; "Poeme", E. P. L., 1963; "Parabola focului", E. P. L., 1967; "Clopotul nins", Editura Eminescu, 1971; "Secțiunea de aur", Editura Eminescu, 1973; Starea lirică", eseuri, Editura Eminescu, 1975. Formula poetică a lui Vasile Nicolescu este claritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
meditație", Editura Militară, 1975. Dan Mutașcu debutează sub steaua lui Lucian Blaga și treptat se apropie ca formulă de Ion Barbu 1: "Coboară și mie ochiul lui Zamolxe, o, întunericul tragic gestând licurici!" "Ochiul lui Zamolxe" se constituie într-o suită de poeme în care Zamolxe este soare, lună și humă; procedeul cel mai des întâlnit este exclamația retorică: "O, coamele lui Osiris!/ O, tăcerea mărilor de apă!". Ochiul lui ZamoIxe se confundă cu era primară, cu începuturile efervescente din vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe mult visatul călător menit să-i alunge singurătatea pe care este răstignită cu palide cuie de lacrimi. Nina Cassian este o poetă a iubirii și a morții, a rațiunii, a credinței în "viața de dincolo a poemului". Cu "O suită de poeme" ne propune "Quasi una fantezia...", vis de copilărie incluzând fosforescența candorii și premonițiile experienței: "Era o vârstă bucuroasă de zăpadă/ cu frigul convertit ornamental,/ abur de aur, fastuos apel,/ netemător de unda nomadă." Poeta este încă departe de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
impune cu un univers cunoscut în estetica lui: folclorul, istoria, Biblia și valorificarea unei bogate tradiții: "Era să fie sărbătoare/ sau slujbă de înmormântare?/ Urlau și câini-n haită la năvală/ ajută, Doamne, țara-i în răscoală". Poetul imaginează o suită de portrete, în care se înfruntă, de o parte,căprarul, din "Lipsesc morminte", Pătru al Catrinei, Răzvrătitul, de partea cealaltă Conul Alecu, Coana Mare, Duduia. Duduia amintește de Fătălăul "Florilor de mucegai" prin limbaj și construcție, prin monstruozitatea fizică, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de la sân." Legenda biblică a lui Cain și Abel îi implică pe trădătorii de azi: Când am fost Matei Corvin/ Te-am vândut la străin/ taie-mi cu sabia labele/ fratele meu, Abele" Mutul Zugrafu desenează mari bătălii într-o suită de tablouri: Podul Înalt, Șălimbăr, Sarmisegetuza și Oituz, și portretele lui Ștefan, al lui Harmăn, al lui Purice și al altor viteji, cu faptele lor eroice "adormite în urice". Astfel, tot ce a fost măreț și nobil a avut rezonanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
al poemului "Mânzul" și al ciclului "Mării": Se ridicase mânzul întâi pe un genunchi,/ Apoi pe celălalt, pe o copită./ Și dintr-odată lumea din haos se închega/ Și-și părăsea pământul întâia lui clipită". Ciclul " Sentimentul mării" cuprinde o suită de poeme care evocă simbolic îndepărtarea de copilărie: Îmi pare rău, copile, că trebuie să pleci/ așa curând din gesturile mele."/ Contactul cu marea dezvăluie altfel lumea, și versurile populare în contextul cărora poetul dă sens meditației ne amintesc de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sunt puse în relații cu cerul, de aceea evocarea se încarcă de un suflu tulburător: "Poarta străveche în satul părintesc/ Simbol curat fără izvor/ De-o parte te veghează țintirimul/ De alta șopotește un izvor." Satul este prezentat într-o suită de ritualuri străvechi: "Dealuri sărace, pământul transilvan/ Sfințit cu lacrimi și zvântat de soare/ Un clopot stins ne cheamă luminat/ în zorii blânzi de sărbătoare/... Același clopot într-un amurg târziu/ Strânge făptura stinsă într-o raclă/ Un pumn de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mie cine-o să-mi plângă urmele?", pentru că "trebuie cineva să sfințească/ în propriul sânge/ Țara părintească...". Prefigurând "Mai mult ca plânsul", în care valorifică iconografia, "Zoosofia" îi prefigurează aduce pe Mutu Zugravu din poemul "Faraoanca", care desenează într-o suită de tablouri pe Ștefan, pe Șmil, bătălia de la Podul Înalt, Șelimbăr, Sarmisegetusa și Oituz. Datele sunt culese din literatura religioasă, cronicari, moldoveni și munteni, toți apostoli ai neamului. Țara trece prin foc și sabie, răscoalelor țărănești li se dau dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un vulcan/ și după o zi de muncă/ Te poți iscăli direct pe cenușă" ("Creație"). Cuvintele sunt neputincioase în fața universului: "într-o zi mă voi ridica de la masa de scris/ și voi începe să mă îndepărtez de cuvinte". După o suită de poeme programatice ("Retroversiune","Fuge","Sepia"), ne asigură că lumea nu va reuși să recepteze cantitatea de hârtie care se scrie; scriitorii, nu se știe de ce, se vor rata înainte de debut, sau odată cu el ("Hârtie"). Totuși,în "Portretul artistului" crede
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
stau la umbra lor/ Când m-apucă disperarea". Trimiterea pe care o face critica la I. L. Caragiale este valabilă. De-altfel, vocația de dramaturg a lui Sorescu se vădește și în construcția poemelor. Autorul morții ceasului surprinde instantanee, momente în suita sentimentelor și caracterelor omenești: suspiciunea, în poemul "Pânda", exasperarea celui " Care aduce nămol", adică spiritul dogmatic în "Echerul", absurdul în "Cămila", incertitudinea, singurătatea, disperarea: Există tristețe la toate nivelurile,/ Dumnezeu este deznădăjduit,/ Mă uit în ochii lui goi și mă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Perfecțiunea sferei generează plictis pentru că, pământul are formă de sferă, în virtutea principiului că "totul trebuie să fie perfect". Faptul de a trăi include și reflecții grave, amar ironice. Dialogul cu divinitatea e punctat de sunete stranii. Viața omului este o suită de relaxări ("Contradicții"). Lumea care se va naște își va avea originea tot în principiul masculin și în cel feminin ca-n "Rig-veda": "Ce mai faci?/ într-o zi luna a întrebat pământul". Pământul dă un răspuns obosit și grav
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
miturile, le distruge sau imaginează un univers haotic. Un sentiment legat de o tematică tradițională apare și în "Istoria unei secunde", unde poetul resuscită cultul strămoșilor, al brazdei, al țării, al limbii, lucrările sfinte și cântecele lui Anton Pann. O suită de poeme stau sub semnul poveței și al sorții, al înțelepciunii antonpannești: "Anton Pann e cel ce spune; cu mare deșertăciune/ și ce rău poate produce cel care proverbe spune? Pentru el, cuvântul soare în cuvântul cer apune.". În poemele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
diversitatea personalității umane în funcție de ipostazele în care se află, fapt care presupune implicit o expresie muzicală a acestei diversități. A treia oră Resurse didactice: CD-uri cu muzică, CD player Secvența 1: 30 minute Se propune spre audiție Edvard Grieg, Suita "Peer Gynt". Principiul diversității, aplicat la prima lecție pe diverse lucrări audiate, se va aplica de această dată doar pe o singură lucrare muzicală (consonanță-disonanță, contraste de dinamică, nuanțe și expresie, contraste melodice, alte procedee componistice). Secvența 2: 10 minute
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
sau Osborne, Pip Thomson (eroul din Cartofi prăjiți la orice) sfârșește prin a accepta. [...] Am revăzut succint numai unul din subtextele pe care Alexa Visarion, student regizor în clasa prof. Radu Penciulescu, le-a pus în evidență prin intermediul unei excelente suite de imagini scenice. Sala, în concepția regizorului, este un posibil interlocutor, un participant nemijlocit la experiența grupului de recruți. Scena fără cortină, sala înconjurată de practicabile pe care țintele bocancilor execută infernala partitură a instrucției armate, zgomotul mântuirii armelor sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Diaconu) și invalidul care merge în mâini totul amintind, prin detalii, ca și prin aură, parodia fanfaronadei... (Valerian Sava) Valeria Seciu Ana și Liviu Rozorea Stavrache Alexa Visarion ne oferă momente de mare artă, bijuterii filigramate de o înălțătoare emoție (suita de stop-cadre din generic echilibrată de ecoul sec al cizmelor: cenușiul pereților hanului cu reflexe gălbui dau senzația unui interior rece și neprimitor, umed și "murdar", un interior dominat de spații scenice suprapuse, colțuroase, aspre, cu zone copleșite de umbre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
simț social al multor interpretări, o voce obosită a rațiunii, a inevitabilității schimbării, a lumii care-și urmează cursul. Întreg actul trei, cel al vânzării livezii și al victoriei lui Lopahin, are ca temă muzicală, reluată ad nauseam, valsul din Suita II a lui Șostakovici (cel din Eyes Wide Shut), o referință culturală, e adevărat, care însă își ascunde propria încărcătură emoțională, metaforică, ideatică. Muzica lui Șostakovici e a vechii vieți rusești care-și vede sfârșitul lipsit de glorie, jumătate de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
iar noi vedem în oglinda retrovizoare cum Tico-ul iese în afara carosabilului, totul desfășurându-se cu mare rapiditate. BMW-ul oprește pentru o clipă, după care își continuă călătoria, deși cei patru sunt vizibil marcați de ceea ce s-a petrecut. O suită de gros-planuri arată limpede îngândurarea, iar tăcerea ce se înstăpânește contrastează puternic cu vacarmul anterior al unei conversații neîntrerupte. O discuție ulterioară între cei patru într-un bar din Brașov dezvăluie abordările cele mai diverse ale catastrofei. Șerban și Irina
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și postmodernistă; majoritatea pastelurilor, a poeziilor „de atmosferă“), simbolică (proza mitică/fantastică, proza absurdului; pastelul psihologic, pastelul simbolist, elegia etc.), ludică ori parodică (creații postmoderniste). Dialogul este modul de expunere care pune în valoare discursul direct al personajelor, însumând o suită de replici atribuite acestora. - Dialogul dramatic - definitoriu pentru discursul teatral - cumulează funcții multiple: dezvoltarea conflictelor, progresia acțiunii și a relațiilor dintre eroi, actualizarea unor momente/evenimente anterioare, caracterizarea personajelor etc. - Inserat în opera epică, dialogul conferă viziunii un caracter scenic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Bacovia); După aceea au început să cânte / și melodia a întins spre tine / brațele ei reci. (N. Stănescu); Haina de zăpadă se zdrențuia dezvelind trupul negru al câmpurilor. (L. Rebreanu) Alegoria desemnează un procedeu stilistic complex care apelează la o suită de imagini artistice, la un ansamblu de metafore succesive, spre a prezenta o idee generală sau abstractă sub o formă convențională, concretă. Utilizată în fabule, în parabole, în poeme alegorice, în ghicitori etc., alegoria presupune un nivel literal, al sensului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
evidențiază prezența unui personajnarator, desemnat prin persoana I (îmi luasem obiceiul să mă duc...), și a unui personaj feminin - iubita lui. O altă caracteristică rezidă în predominanța narațiunii, ca mod principal de expunere. Astfel, în prima secvență, se relatează o suită de acțiuni legate de pasiunea de a pilota avioane și activități cotidiene, numite mai ales prin verbe la timpul imper fect - indice specific al narativității (Veneam, mâncam, fumam etc.). 9. Secvența selectată din text reprezintă o reflecție a eroinei asupra
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
să-i implice pe ceilalți (auditoriul său, oamenii de dialog) în modalitățile sale de a problematiza. Într-un alt timp istoric, celebrul Lucien Febvre spunea că faptele istorice sunt mai mult inventate decât descoperite, iar istoria istoricului ar fi o suită de interpretări, pe baza acelei moderne munci de limbaje. Nietzsche era și mai "radical": Nu există fapte, ci doar interpretări; fiind vizibil contaminat de cotitura hermenutică și fenomenologică germană. Această idee l-a determinat pe Foucault să creadă că evenimentele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
societate". Ceea ce nu umbrește cu nimic exclusivismul și intransigența morală a poetului, în vreme ce pesimismul său în parte livresc, este sporit și de presentimentul bolii și sfârșitului iminent. Eriniile funeste i-au martelat viața în ultimii șase ani, în tandem cu suita de nenorociri în familie (sinuciderea fratelui Nicolae ș.a). Omul de acțiune de la Viena, Putna, Cernăuți și Iași, ziaristul militant de la "Timpul", se repliau în cel ce simțea tot mai mult că e martorul unei vieți străine de el, departe
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
similară a protagoniștilor lumii de invenție. Aspirînd la "Cetatea vie", personajele aștern asupra orașului o aură utopică, îndeajuns de puternică pentru a arăta preponderent, în reversul ei, natura ruinantă, dezastrul moral. Atrase spre ritmurile și latențele lui, ele compun o suită a pionieratului citadin, reflectînd în variate postùri întîlnirea, pe diferite trepte ale aclimatizării, cu locul visat. O asemenea schimbare a decorului, implicînd lumea citadină, relativ nou "colonizată" literar, deschide în roman o nouă perspectivă, influențată deopotrivă de tradiția genului și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Oroarea de indiscreție (Hagienuș?), postura nepotrivită de voyeuri fără voie nu ar fi dat un asemenea impuls energetic retragerii lor. Scopul este vehicularea grabnică a imaginii în sine, desprinsă parcă de autor din romanul Donnei Alba scena sărutului carnasier. În suita raporturilor de ironie cu personajul central se înscrie și natura eredității negative, ilustrate deopotrivă de Tudorel și de Pica. Pentru propriul său genitor, "băiatul era voluntar ca și Ioanide, în forma inferioară a obstinației (credea arhitectul)..." Tocmai de aceea, succesul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ironiei auctoriale. Una acceptabilă, care-l atestă într-o oglindă imaginară drept singurul dublu veritabil. SCENA EXOTICĂ. UN ...EASTERN MEDIEVAL În Europa secolului al XVII-lea, un călător român trece porțile Marelui Zid al Chinei. Nu este un aventurier, iar suita de 150 de curteni și oficiali care-l însoțesc se află în subordinea sa. Primit cu ceremonialuri complicate și imuabile, percepute în amănuntul lor deseori bizar, demnitarul este Nicolae Milescu Spătarul, căruia țarul Rusiei, Alexei Mihailovici, îi încredințează, în 1675
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]