3,826 matches
-
conflictului. Acest gest de retragere din fața reproșurilor i se părea lui Ioanide cel mai nedelicat. Conflictul se alimentase treptat cu incidente noi (nasturele) și reevocări, prin stingerea memoriei la punctul mort, unde se aflau. Acum Ioanide privi nasturele fără nici o supărare. Luă un ac și așezîndu-se pe pat și-l cusu singur, și unicul sentiment care-l stăpâni fu orgoliul că numai el știa să coasă bine un nasture. Terminând cusutul, dezbrăcîndu-se și punîndu-și pijamaua, Ioanide merse la comutator și stinse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
credeam c-a intrat vreun hoț." Această femeie inocentă, gândi Ioanide, nu vede nimic în jurul ei. Ea nu știe că acum m-am certat cu ea." "Bietul Ioanide! medita doamna Ioanide reintrând în iatacul său. Muncește necontenit. Ce om superior! Supărarea lui este fără nici o răutate, cu ea își face rău lui însuși! Mă bucur că i-a trecut." Ioanide se sculă în zorii zilei, hotărât să stea de vorbă cu Pica. După ce se plimbă cu mâinile în buzunare, în sus
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Manigomian și pe care avea, nici vorbă, de gând să-i scoată în caz de mutare. Glaful ferestrei era dintr-o felie de travertin. Satisfăcut de mirarea și plăcerea vizibilă ce se constata pe fața lui Dan Bogdan, Ioanide uită supărările recente și deveni expansiv. - Ghici, zise el, care este tot secretul acestui trucaj? Căcinu-i decât o odaie comună, cinci metri pe șase, într-un apartament ieftin. Bogdan se codi, mai dădu o ochire întregului spațiu, apoi opină că mozaicul. - Da
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de față începură comerajul. - Nu știți isprava! se repezi Suflețel în mijlocul odăii, cupărul vâlvoi, într-o comică indignare. - Ce ispravă? Întrebă Gulimănescu, prefăcîndu-se ignorant, spre a savura, ca de obicei, necazul altuia. - Canalia, monstrum horrendum!1 strigă Suflețel, care la supărare latiniza. Gaittany râse satisfăcut spre cei de față, în semn că ședința este foarte reușită. În fine, Suflețel își vărsă ciuda, aducând de știre că Bonifaciu Hagienuș îl trădase, numind ca director al pinacotecii pe pictorul Aslan. - I-am împrumutat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dacă nuconsimți tu, vor chema pe Ioanide! . - Ce grozăvie! se cutremură madam Pomponescu-mamă.Un oarecine de pe stradă! Pomponescu se schimbă la față, fiindcă această ipoteză i se părea posibilă. Dacă Ioanide ar fi fost de față la dialog, cu toată supărarea lui, ar fi râs. El, ministru! Nu știa precis nici măcar cine este șeful departamentului de care depindea ca profesor. Și cu toate astea, afirmația doamnei Pomponescu nu era complet lipsită de temei, o vorbă vagă ajunsese și la urechile lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mare. Povestea Atlantidei în mic! Demirgian asculta fără nici o jenă vizibilă erudiția profesorului și clătina din cap, cu sensul: "Știu precis asta, mie-mi spui?" Ioanide observase acest tic, consecutiv căsătoriei, al lui Demirgian și era foarte agasat. Cu toată supărarea pricinuită de doliu, nu se putu reține, intrând odată în prăvălie, de a nu juca o farsă comisului-general consort al Sultanei. Oprindu-se în fața unei mâzgălituri în ulei reprezentând un cap de bătrân, imitație sau copie proastă, exclamă: - De unde aveți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
auzit că are, adică Sultana, uite, mi-a dat vânzătorul chiar adresa lor. Au depozitat tuș chinezesc. - Spune așa, madam Ioanide! Această scenă stârni imaginația arhitectului, care se plimbă în lung și-n lat prin odaie spre a se potoli. Supărarea lui nu venea din incidentul cu tușul ca atare, neglijabil în sine, ci din semnificația pe care i-o atribuia. Mania asta de a menaja dusese la tăinuiri culpabile, din care cauză pierise Pica și Tudorel. Mizerabil sistem acesta de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ar fi auzit aceste cuvinte, Conțescu nu le-ar fi aprobat, căci nu spre a se amuza pe socoteala lui Gonzalv se îmbolnăvise. Era ceva stricat în mașinăria lui. Astfel, abia ieșit ca prin miracol din pneumonie, căzu în altă supărare. Stând G. Călinescu de atâta vreme pe spate în pat, făcu o escară la capătul de jos al șirei spinării, care-l incomoda grozav. Acum i se puse sub fese un colac pneumatic, de cauciuc, care însă la rîndu-i îi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nemaiauzit! Pneumonie, uremie, numai una din astea ar nimici pe oricare. . - Ți-am spus că are umor, zise Smărăndache. Adevăratul bolnav este Gonzalv. . Într-adevăr, Gonzalv se îmbolnăvise, dar, fiindcă nu avea capacitatea de a se irita în centrii superiori, supărarea lui căzuse la viscere. Avea crampe, motiv pentru care lua mereu picături de Davila pe cîte-o bucățică de zahăr. După câtva timp de relativă liniște, în care și temperatura peste normal dispăruse, Conțescu avu un atac de apoplexie în formele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care-i permit individului să se implice și să finalizeze situația/relația conflictuală. Totodată, conflictele însele produc emoții (uneori, sentimente, pasiuni) și ne amintesc de experiențele neplăcute pe care le-am trăit, prin care am trecut. Ne vin în minte supărarea, frustrarea, grija, disconfortul, stresul nemeritate. Avem sentimentul că celălalt nu se gândește la toate aceste incomode implicații. La fel, celălalt așteaptă de la noi să-i înțelegem stările afective și să-l eliberăm de aceste noxe sufletești. • mecanisme de stingere a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și la sentimentele noastre. Este foarte greu să rezolvăm conflictul dacă nu ne luăm în seamă emoțiile, dispozițiile, sentimentele. Când ne aflăm într-o situație încordată, de confruntare, de neînțelegere "simțim emoții foarte puternice, precum furie, ușurare, satisfacție și frustrare", supărare și înverșunare, răzbunare și ură. "Cu toate acestea, precizează D. Schapiro încercăm foarte puțin să identificăm și să exprimăm aceste sentimente. Dorim mai curând să le ținem în noi" (1998, p. 152). De asemenea, este (foarte) greu să ne dăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
André (2003) furia este una dintre acelea care continuă să ne tulbure, sub formele atenuate ale resentimentului, animozității, chiar ale urii" (p. 56); • să ne stabilim prioritățile; • să acceptăm consecințele; • să acceptăm reconcilierea, dar nu imediat: în cele mai multe cazuri, exprimarea supărării noastre nu are ca scop încetarea definitivă a relațiilor cu celălalt, ci este o încercare de a-l determina să ne acorde mai mult respect și mai multă atenție. Pe scurt, pentru stingerea mâniei/a furiei sunt importante toleranța, iertarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
încercare de a-l determina să ne acorde mai mult respect și mai multă atenție. Pe scurt, pentru stingerea mâniei/a furiei sunt importante toleranța, iertarea și scuzele. Iertarea și scuzele Deoarece în viață există confruntări, neînțelegeri, comportamente compromițătoare, întristări, supărări, mesaje greșit înțelese, lașități etc., în relațiile interumane există și iertarea. Ea începe odată cu recunoașterea faptului că suntem imperfecți și că avem dreptul să fim tratați cu respect și înțelegere; iertarea înseamnă că admitem că lucrul care s-a întâmplat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
privință importantă: "deși este concentrată asupra unei persoane, ea nu se concentrează asupra unei nedreptăți sau unei incorectitudini precise" (idem, p. 227). Pe scurt, ca orice stare sufletească negativă, ura ne împinge la "înecul în detalii" (André, 2009, p. 180). Supărarea și suferința Suferința este o stare emoțională negativă în care suntem dezamăgiți de celălalt, de noi. Așteptările noastre au fost zadarnice, neconfirmate, distruse. Trecem printr-un moment de nedumerire, de dezorientare, de negură. Potrivit specialiștilor, putem vorbi de două tipuri
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
suferința Suferința este o stare emoțională negativă în care suntem dezamăgiți de celălalt, de noi. Așteptările noastre au fost zadarnice, neconfirmate, distruse. Trecem printr-un moment de nedumerire, de dezorientare, de negură. Potrivit specialiștilor, putem vorbi de două tipuri de supărări: una nocivă și alta oricât ar părea de surprinzător benefică. Din punctul de vedere al lui W. Dryden (2000), "evenimentele sau modul de a acționa al altor oameni nu ne provoacă prin ele însele o stare de supărare nocivă. Noi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
tipuri de supărări: una nocivă și alta oricât ar părea de surprinzător benefică. Din punctul de vedere al lui W. Dryden (2000), "evenimentele sau modul de a acționa al altor oameni nu ne provoacă prin ele însele o stare de supărare nocivă. Noi înșine ne determinăm starea de supărare nocivă legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ar părea de surprinzător benefică. Din punctul de vedere al lui W. Dryden (2000), "evenimentele sau modul de a acționa al altor oameni nu ne provoacă prin ele însele o stare de supărare nocivă. Noi înșine ne determinăm starea de supărare nocivă legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest tip de supărare ne afectează starea de bună-dispoziție
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
modul de a acționa al altor oameni nu ne provoacă prin ele însele o stare de supărare nocivă. Noi înșine ne determinăm starea de supărare nocivă legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest tip de supărare ne afectează starea de bună-dispoziție; Supărarea nocivă, care ne afectează imaginea de sine și pe care o numește supărarea Eu-lui. J.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
stare de supărare nocivă. Noi înșine ne determinăm starea de supărare nocivă legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest tip de supărare ne afectează starea de bună-dispoziție; Supărarea nocivă, care ne afectează imaginea de sine și pe care o numește supărarea Eu-lui. J. Averill (apud Dryen, 2000, p. 36) a ajuns la concluzia potrivit căreia "noi ne
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
înșine ne determinăm starea de supărare nocivă legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest tip de supărare ne afectează starea de bună-dispoziție; Supărarea nocivă, care ne afectează imaginea de sine și pe care o numește supărarea Eu-lui. J. Averill (apud Dryen, 2000, p. 36) a ajuns la concluzia potrivit căreia "noi ne provocăm mai frecvent stări de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nocivă legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest tip de supărare ne afectează starea de bună-dispoziție; Supărarea nocivă, care ne afectează imaginea de sine și pe care o numește supărarea Eu-lui. J. Averill (apud Dryen, 2000, p. 36) a ajuns la concluzia potrivit căreia "noi ne provocăm mai frecvent stări de supărare nocivă în legătură cu activitățile persoanelor apropiate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest tip de supărare ne afectează starea de bună-dispoziție; Supărarea nocivă, care ne afectează imaginea de sine și pe care o numește supărarea Eu-lui. J. Averill (apud Dryen, 2000, p. 36) a ajuns la concluzia potrivit căreia "noi ne provocăm mai frecvent stări de supărare nocivă în legătură cu activitățile persoanelor apropiate nouă, decât în legătură cu activitățile celor pe care nu îi agreăm"; ne supărăm mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne afectează starea de bună-dispoziție; Supărarea nocivă, care ne afectează imaginea de sine și pe care o numește supărarea Eu-lui. J. Averill (apud Dryen, 2000, p. 36) a ajuns la concluzia potrivit căreia "noi ne provocăm mai frecvent stări de supărare nocivă în legătură cu activitățile persoanelor apropiate nouă, decât în legătură cu activitățile celor pe care nu îi agreăm"; ne supărăm mai frecvent pe cei care ne sunt dragi, decât pe cei care ne sunt indiferenți sau mai îndepărați din punct de vedere afectiv
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a fi plăcut sau neplăcut. În plus, față de acești oameni avem așteptări mai mari, comparativ cu persoanele cunoscute întâmpător sau necunoscute. Existența acestor standarde superioare facilitază asocierea pretențiilor rigide" (idem, p. 36). În ceea ce-i privește, psihologii consideră că există: • supărarea nocivă situațională: este vorba de acea supărare pe care o trăim atunci când ne-o provocăm într-o anumită situație, dar nu avem tendința de a repeta fenomenul într-un număr mare de împrejurări; • supărarea nocivă temperamentală: este vorba de acea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
față de acești oameni avem așteptări mai mari, comparativ cu persoanele cunoscute întâmpător sau necunoscute. Existența acestor standarde superioare facilitază asocierea pretențiilor rigide" (idem, p. 36). În ceea ce-i privește, psihologii consideră că există: • supărarea nocivă situațională: este vorba de acea supărare pe care o trăim atunci când ne-o provocăm într-o anumită situație, dar nu avem tendința de a repeta fenomenul într-un număr mare de împrejurări; • supărarea nocivă temperamentală: este vorba de acea supărare ce presupune resimțirea frecventă și în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]