4,737 matches
-
în sentiment pozitiv sau negativ. Controversa declanșată de William James și Walter Cannon continuă. Robert Zajonc 90, în articolul său Feeling and thinking: Preferences need no inferences ("Sentimente și gânduri: preferințele nu au nevoie de deducții"), din anul 1980, neagă supremația raționalului și susține existența independentă a emoției. John Barg91 confirmă conceptul. Această afirmație a declanșat valul de reclame luminoase menite să stimuleze, în jungla comercială, imagini provocatoare de emoții pozitive, favorabile cumpărării de marfă de către trecători. Spiralogia consideră modelul cerebral
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
falimentul teatrului apare după 3 ani. Se recăsătorește cu Eva König. Din 1770 devine bibliotecarul ducelui de Braunschweig și moare la vârsta de 52 de ani. Lessing încearcă să se apropie de adevăr, prin ironie și polemică, dar crede în supremația îndoielii, ca Descartes. Este adept al poeticii lui Aristotel și îl apreciază pe Shakespeare. Între piesele sale de succes se numără Miss Sara Sampson, Emilia Galotti și Minna von Barnhelm. În scrierile sale religioase și filosofice apără dreptul creștinilor la
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. ... (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Articolul 2 Suveranitatea (1) Suveranitatea naționala aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. ... (2) Nici un grup și nici o persoană nu pot
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
și Social Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare. Titlul V Curtea Constituțională Articolul 142 Structura (1) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. ... (2) Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. ... (3) Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României. ... (4
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
cel stalinisto-comunist care, prin unele concepte luate din filozofia materialistă și vulgarizate grosolan, instala nu numai „socialul”, recte societatea, deasupra tuturor valorilor, dar anula brutal toate celelalte „instrumente” și concepte ale gândirii umane, care puneau În discuție cât de cât supremația acestora. („Societatea” era bineînțeles cea „nouă”, de unde erau izolate, evacuate, nu numai proprietatea și individualitatea, dar și iraționalitatea, una dintre căile majore ale Înțelegerii tocmai prin „silogismul” metaforeiă Sigur că, prețuindu-mi În primul rând libertatea individuală, am pus-o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din pură răutate i-ai „lipit” și câteva calități exorbitante pentru o femeie, atunci: cum ar fi imaginația fertilă sau o inteligență care va depăși inteligența zecilor de bărbați din jur, luptători sau preoți, foarte mândri de „unicitatea” și de „supremația” lor, și aceștia, firi „practice”, nu-i așa, o vor arunca pe primul rug Întâlnit În cale, pentru că ce face un om, așa, un om oarecare, când Întâlnește o ființă care Îl zăpăcește, care nu se potrivește cu ceea ce el
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
zăpăcind chiar și acele minți care Încă sperau că o renaștere românească era posibilă Într-un stat care distrugea temeliile națiunii române, care au fost dintotdeauna Țăranul, Biserica și Cultura. (Când Nichita Stănescu Încerca să-mi fac o teorie a supremației și nobleței nației române - În același moment În care Noica Își Învăța talentații săi ucenici că Occidentul se află În decadență spirituală! -, Îl Îndemnam pe prietenul meu să vorbească mai Încet, pentru că cerberii puterii ceaușiste s-ar fi putut folosi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
grele stau la fund și cele mai ușoare rămân deasupra, deasupra de tot instalându-se boabele seci ori pleava. La fel și în societate: lopata socială tinde să arunce deasupra elementele ușoare care vor intra în concurență între ele pentru supremație. Ce e sec, putred, neserios, corupt etc. se instalează confortabil în zona elitară. Acest fenomen social poate fi contracarat prin pârghii sociale, cum ar fi meritocrația (ierarhia meritului în orice domeniu), legea compensației (fiecare individ să dea societății în schimb
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mici au un singur avantaj, pot fi absorbite de culturile mari. Noțiuni precum identitate politică, culturală, mi se par astăzi arhaice. Omul secolului XXI nu are spațiu și e nefericit în timp. Atunci când majoritatea își va depăși acest handicap al supremației, va atinge apoteoza. Niciodată. Marile crize ale omenirii vin din dorința de a-și depăși condiția. Rusia nu a fost nicicând civilizată, și nu va fi. La fel și românii. Dacă noi am fi beneficiat de o poziție geografică prielnică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
energiilor divine, nu durează, căzând pradă entropiei. În ordinea argumentației, apare aproape de la sine înțeles, capitolul despre postmodernism și spaima de identitate, temere proclamată de Guy Scarpetta și Leon Wieselter, unde se afirmă că "dacă admitem că modernismul a adus supremația majorităților, iar postmodernismul pe cea a minorităților, depășirea ambelor forme de oprimare nu poate fi decât transmodernistă, căci numai transmodernismul se fundează pe antitetică pe care o întrevăd ca filosofie a viitorului." (p. 127), iar ca paradigmă larg socială este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Germania lui Hitler), ci și acestea pot, la rându-le, mutila majorități. Comunismul a fost o ilustrare a acestui tip de antiteză monstruoasă. O istorie normală înseamnă întotdeauna echilibrul antitezelor, iar orice mutilare a uneia dintre ele înseamnă oprimarea vieții. Supremația principalului înseamnă imperialism, iar supremația secundarului dictatură. Infernul nu e majoritatea, cum crede Virgil Nemoianu, fiindcă minoritatea poate fi infernul și invers". Ca autor al unei cărți despre transmodernism, Theodor Codreanu propune și o soluție metodologică în spiritul acestui concept
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acestea pot, la rându-le, mutila majorități. Comunismul a fost o ilustrare a acestui tip de antiteză monstruoasă. O istorie normală înseamnă întotdeauna echilibrul antitezelor, iar orice mutilare a uneia dintre ele înseamnă oprimarea vieții. Supremația principalului înseamnă imperialism, iar supremația secundarului dictatură. Infernul nu e majoritatea, cum crede Virgil Nemoianu, fiindcă minoritatea poate fi infernul și invers". Ca autor al unei cărți despre transmodernism, Theodor Codreanu propune și o soluție metodologică în spiritul acestui concept: " Dacă admitem că modernismul a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dictatură. Infernul nu e majoritatea, cum crede Virgil Nemoianu, fiindcă minoritatea poate fi infernul și invers". Ca autor al unei cărți despre transmodernism, Theodor Codreanu propune și o soluție metodologică în spiritul acestui concept: " Dacă admitem că modernismul a adus supremația majorităților (care e și cutuma democrației), iar postmodernismul pe cea a minorităților, depășirea ambelor forme de oprimare nu poate fi decît transmodernistă, căci numai transmodernismul se fundează pe antiteză pe care o întrevăd ca filosofie a viitorului". O nouă utopie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
instituție independentă, subordonată conducerii statului și deservind interesele acesteia. Tocmai necesitatea de a deveni util beneficiarilor a impus o activitate pragmatică, multilaterală, care, pe de o parte, să obțină succese în plan informativ, iar pe de altă parte, să obțină supremația în comunitatea structurilor de siguranță autohtone. Prin acțiunile întreprinse sau ingenios prezentate, Mihail Moruzov a devenit un element indispensabil conducerii statului român, mai ales că regele Carol al II-lea avea interesul să fie extrem de bine informat, în vederea executării planurilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Unele surse au afirmat că jandarmii au fost „principalii schingiuitori și ucigași ai legionarilor”, dar s-a omis că cei însărcinați erau militari și au primit ordine clare în acest sens. B. Serviciul Secret de Informații S.S.I. și-a consolidat supremația în comunitatea informativă din România aducându-și aportul atât la sprijinirea regimului instaurat de regele Carol al II-lea, cât și la întărirea sistemului național de securitate. Organizarea S.S.I. nu a suferit modificări, însă efervescența evenimentelor petrecute în apropierea granițelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 (1) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. ... (2) Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România. ... (3) Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și prezentei legi. Articolul 2 (1) Curtea Constituțională asigură controlul constituționalității legilor, a
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108300_a_109629]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 (1) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. ... (2) Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România. ... (3) Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și prezentei legi. Articolul 2 (1) Curtea Constituțională asigură controlul constituționalității legilor, a
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108302_a_109631]
-
în domeniul dimensiunii umane, constatînd, totodată, existența unor evoluții ce provoacă îngrijorări serioase și, ca atare, necesitatea unor noi îmbunătățiri. 2) Statele participante exprimă hotărîrea lor fermă de a asigura respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a supremației legii, de a promova principiile democrației și în această privință, de a crea, întări și proteja instituțiile democratice, precum și de a promova toleranță în întreaga societate. În acest scop, ele vor largi cadrul operațional la C.S.C.E., îndeosebi prin întărirea în
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
au pășit pe calea democrației și că unele legi sau texte de legi nu ar mai corespunde în raport cu Constituția noastră democrată. În încheiere, instanța invocă în sprijinul opiniei sale prevederile art. 51 din Constituție, în sensul cărora respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, iar Decretul nr. 400/1981 are putere de lege și trebuie respectat; deci și art. 18 alin. 2 lit. b) este constituțional. În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în vederea
DECIZIE nr. 269*) din 19 iunie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. 2 lit b) din Decretul nr. 400/1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, întărirea ordinii şi disciplinei în munca în unităţile cu foc continuu sau care au instalaţii cu grad ridicat de pericol în exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118325_a_119654]
-
sau procesual penale, altfel spus, probleme de interes general. Interesele private ale părților ar putea să le determine să nu exercite căile de atac pentru îndepărtarea erorilor judecătorilor, iar interesul general al legii reclamă pronunțarea unor decizii care să asigure supremația ei. De aceea, încă de la prima reglementare a acestor căi de atac s-a prevăzut posibilitatea declanșării controlului de către procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justiției. 3. Nici critică de constituționalitate privind art. 37 nu este fondată. Potrivit
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
nu va mai fi potopul morții decît o dată, în Înviere! Răstolița întîmpinarea manifestului respectiv, închegat (I) din parapete de inginer de drumuri și poduri, părerea lui, specifică epocii, că găsești beneficiarul la recepția lucrării, propagat (II) în prototipul oricăruia, afirmarea supremației naturii asupra culturii, biserica la esteme B, stingîndu-se muntele, Deda biserică în deficit geologic, întoarce în cîmpuri sociale ca să-l înlături la noroc, hăuri în strădania de dobîndire a omeniei direct din om, activitate misionară, nu munte pe gratis, de unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
erau complet amestecate. Dată fiind situația aceasta, este limpede de ce le venea greu statelor balcanice și marilor puteri să rezolve chestiunea și de ce soarta regiunii a fost în cele din urmă stabilită prin violență. În încercările lor de a obține supremația, naționalitățile rivale se bizuiau pe organizațiile care operau pe teritoriul Macedoniei. Activitățile acestora erau de două feluri: prima categorie era concentrată asupra abordării culturale și era bazată pe propagandă și pe îndoctrinare în vederea obținerii succeselor; cea de a doua avea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
instituirea unei administrații mai bune; de fapt, ei aveau interesul ca situația să devină cît mai greu de stăpînit. Statele balcanice erau și ele deranjate de cursul evenimentelor. Evident, guvernul bulgar beneficia de anumite avantaje în această competiție pentru obținerea supremației. Văzînd în Sofia cel mai redutabil inamic, guvernele sîrb și grec au încercat în anii '90 să ajungă la o înțelegere. Incapacitatea lor de a împărți între ele teritoriile respective a făcut la vremea aceea imposibilă ajungerea la un consens
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
contraalianțe. Trebuie să notăm mai întîi că, după încheierea păcii, interesele britanicilor și ale francezilor s-au împărțit; Marea Britanie intrase la început în război în scopul păstrării echilibrului de forțe pe continent. Acest stat nu avea nici un interes să înlocuiască supremația franceză cu cea germană. Cele două puteri avuseseră divergențe în privința împărțirii prăzilor de război și în ceea ce privește presiunile coloniale; un exemplu al acestei rivalități a fost deja prezentat în legătură cu evenimentele din Anatolia. Britania nu a acordat deci un sprijin total eforturilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ALBANIEI În ultimă instanță, menținerea aranjamentului stabilit prin Pacea de la Paris depindea de voința guvernului francez de a impune respectarea prevederilor ei și de disponibilitatea britanicilor de a susține acțiunea Franței. După cum am menționat, ambele state fuseseră dezamăgite în ceea ce privește recompensele supremației diplomatice. Opinia publică din nici una din aceste țări nu era dispusă să plătească prețul necesar menținerii nivelului militar care să le permită dominarea problemelor continentului. Drept urmare, alianța franco-răsăriteană a început să se clatine. În 1934, guvernul polonez a încheiat un
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]