KorAP: Find »[drukola/base=sur & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...96 97 98 ...404 >

10,100 matches

Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

une telle suppression est opérée, îl s'agit surtout de tirets à fonction purement ornementale, décorative, ce qui n'altère pas la signifiance. V. Lucian Blaga, La mănăstire (Au monastère), Un om s-apleacă peste margine (Un homme se penche sur le bord), Ursul cu crin (L'ours au lys), La curțile dorului (À la cour du mystère), Poetul (Le poète), Ardere (Combustion), Cântecul brumelor, urmelor (La chanson des frimas, des traces), Lângă un fluture (Auprès d'un papillon), în Poemele

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
que tu l'attends encore ? " 1437 Le nom " Être ", qui commence par une majuscule, acquiert une signification hautement philosophique et peut évoquer, par exemple, le concept de " Dasein " de Martin Heidegger. 1438 Nous partageons la vision de Vinay et Darbelnet sur la particularisation, qui est conçue comme le " procédé inverse de la généralisation : traduction d'un terme général (ou abstrait) par un terme particulier (ou concret). " V. Jean-Paul Vinay, Jean Darbelnet, Stylistique comparée du français et de l'anglais, op. cît., p.

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
que le traducteur préserve dans son texte-traduction le tiret du texte d'origine, tout inédit qu'il puisse paraître au lectorat français. 1440 V. aussi Lucian Blaga, Inscripție, în Opera poetica, op. cît., p. 257. Ce poème est construit entièrement sur cinq reprises de contenu, c'est-à-dire sur des vers en miroir. Nous citons ci-dessous leș deux premières reprises de contenu : " Drumurile, pe care nu umblam,/drumurile, ce rămân în noi,/ne duc și ele, fără număr, undeva./ Cuvintele, pe care

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
le tiret du texte d'origine, tout inédit qu'il puisse paraître au lectorat français. 1440 V. aussi Lucian Blaga, Inscripție, în Opera poetica, op. cît., p. 257. Ce poème est construit entièrement sur cinq reprises de contenu, c'est-à-dire sur des vers en miroir. Nous citons ci-dessous leș deux premières reprises de contenu : " Drumurile, pe care nu umblam,/drumurile, ce rămân în noi,/ne duc și ele, fără număr, undeva./ Cuvintele, pe care nu le rostim,/cuvintele, ce rămân în

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
une simple virgule ou par des points de suspension. V. l'Annexe 6. 1442 V. Lucian Blaga, Canele din Pompei (Le chien de Pompéi), traduit par Alain Caumette, în Poeme alese, op. cît., p. 239. On peut lire " Venant jadis sur moi, par *laporte [...]. " En plus, le traducteur fait commencer parfois des vers qui ne représentent pas des débuts de phrases par une majuscule, fait qui montre qu'il n'a pas un style traductif propre, et qui indique également un

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
183 : " On qualifie de monorimes (du grec "monos", "seul", et "rime") des groupements de vers, strophiques ou non, liés par une rime unique [...]. " 1510 V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît., p. 243 : leș rimes embrassées șont celles qui " sur le même couple de base ab réalisent un chiasme, abba ". 1511 Lucian Blaga, III. Umbră (III. L'ombre), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 113. 1512 Lucian Blaga, Printre lacurile de munte (Parmi leș lacs

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
de Paul Miclău, op. cît., p. 321. 1514 V. http://www.centrepompidou.fr/education/ressources/ens-brancusi/ens-brancusi.htm, consulté le 9 novembre 2011. 1515 V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît., p. 243 : " Leș rimes croisées (ou alternées) forment, sur deux rimes, une structure de répétition et d'entrecroisement, abab (alternance entre a et b), mais aussi de reprise du groupe ab (ab/ab). " 1516 V. Jean-Paul Vinay, Jean Darbelnet, Stylistique comparée du français et de l'anglais, op. cît

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
un sonnet. Îl n'y a aucune recherche de recréer la rime en français. 1529 Le terme roumain " alean " fait pârtie du champ sémantique du moț " dor ". Nous traitons la traduction de ces termes dans le Chapitre VI, qui porte sur la traduction du signifié. 1530 V. Lucian Blaga, 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît. : Greierușa (La cigale), p. 55 ; Cântec în noapte (Chanson dans la nuit), p. 56 ; Primăvară (Printemps), p. 59 ; Cântec pentru anul 2000 (Chanson pour

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
ères), p. 88 ; Toate drumurile duc (Toutes leș voies mènent), p. 89. 1531 V. Lucian Blaga, Peisaj trecut (Paysage passé), în Laudă somnului, op. cît., p. 91. 1532 Nous faisons allusion à la " poésie sonore " des premiers dadaïstes, fondée uniquement sur la force expressive des sons, ou à la poésie lettriste, qui assemble librement des " lettres ", en dehors de tout groupement appartenant à une langue parlée. V. Jean-Louis Joubert, La poésie. Formes et fonctions, op. cît., p. 66. 1533 Nous rappelons

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
du "nivellement" dans la traduction littéraire ", în op. cît. 1572 Philippe Loubière, Traduire " În marea trecere " de Lucian Blaga (1895-1961) ", op. cît., p. 46. 1573 V. Patrick Bacry, Leș figures de style, Belim, Paris, 2010, p. 57 : " [...] la métaphore repose [...] sur la relation de similitude ou du moins d'assimilation qui caractérise l'ensemble des procédés stylistiques que nous avons appelés figures de ressemblance. " C'est nous qui soulignons. 1574 V. Henri Suhamy, " La traduction des métaphores et des hypallages dans

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
idéologique, alors que la production textuelle est toujours au moins partiellement anti-idéologique. " V. Henri Meschonnic, Pour la poétique ÎI. Epistémologie de l'écriture. Poétique de la traduction, op. cît., p. 76 et 315. 1596 Maryvonne Boisseau, " "Je brûle pour Thésée", Réflexions sur leș opérations linguistiques engagées dans la traduction d'une métaphore de Phèdre ", în Palimpsestes, no. 17 : Traduire la figure de style, op. cît., p. 35 et 38. 1597 Terme appartenant à Bensimon. V. Paul Bensimon, " Figure, figuralité, dé-figuration, sur-figuration : aspects

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
noastre site de în -/vremea se cerne, și-o pulbere albă/pe tâmple s-așează. Nous citons la traduction de Paul Miclău : " Comme par des tamis de lin par nos veillées/le temps passe, et une poudre blanche/se pose sur leș tempes. " V. Lucian Blaga, Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 403. C'est nous qui soulignons. 1609 V. http://dexonline.ro/definiție/z%C4%83voi, consulté le 2 avril 2011. 1610 V. Philippe Loubière

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173

disciplină anume. SCRIERI: Marea transparență, București, 1979; Ființă și spațiul, București, 1992; ed. (Symbols and Language în Sacred Christian Architecture), tr. Cristina Ilina Sălăjan, New York, 1996; Muntele înflorit. Contribuții la o hermeneutica a imaginarului, București, 1998; Leș Mondes renversés. Etude sur la représentation de l’espace de la société traditionnelle, pref. Paul-Henri Stahl, Paris, 1999; ed. (Lumile răsturnate), tr. Roxana Pitea, București, 2000. Repere bibliografice: Constantă Buzea, „Marea transparență” de Radu Dragan, AFT, 1979, 10; Laurențiu Ulici, Universul poetic, RL, 1980, 3

DRAGAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

bălți și iezere cu nume slave: Bistrețu, Nedeea, Suhaia. Înălțimile, dealurile și munții au nume slave-deal și podgorie sunt, în mod evident, slave. Munții, până pe vârfurile cele mai înalte, sunt presărați cu denumiri slave-în Munții Făgărașului, alături de nume românești ca Surul, Moldoveanul, avem și altele ca Negoiul, Viștea, Podragul, evident slave. Așezările, satele, târgurile și orașele (târg este slav), au în mare măsură denumiri slave: Craiova, Râmnicul, Târgoviștea, Bistrița, Zimnicea, Slatina, Slănic, Zlatna, Soroca. Nume de sate în Oltenia: Vodița, Jidovștița

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Iorga, op. cit., p. 112-115; Ș. Papacostea, op. cit., p. 138-141, 142-144. 32. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 249-250. 33. Ibidem, p. 270-272; Gh. Brătianu, Actele notarilor genovezi de la Pera și Caffa la sfârșitul secolului al XIII-lea, București, 1927; Idem, Recherches sur Vicina et Cetatea Albă, București, 1935; N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe, București, 1899. 34. P.P. Panaitescu, op. cit., p. 273-278. CAPITOLUL XII ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI Trecerea de la "țară" (voievodat) la stat Perioada din ajunul întemeierii statelor

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Marii Biserici" a răsăritului, abjurând catolicismul. Aceste acțiuni politice și bisericești ale domnului muntean au fost revelate de prof. Daniel Barbu, în două lucrări importante, Pictura murală din Țara Românească în secolul al XIV-lea (București, 1986) și în articolul Sur le double nom du prince de Valachie Nicolas-Alexandre (în "Revue roumaine d' histoire", XXV, 1986, p. 287-300). Cercetătorul medievist își întemeiază concluziile pe două argumente: mai întâi, faptul cu totul neobișnuit, al schimbării numelui voievodului în cursul domniei. El subliniază

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
De la Dunăre la Mare, Galați, 1977, p. 34-62. Brătianu Gh., Actele notarilor genovezi de la Pera și Caffa la sfârșitul secolului al XIII-lea, București, 1927. Idem, Originile stemelor Moldovei și Țării Românești, în RIR 1, 1931, p. 50-62. Idem, Recherches sur Vicina et Cetatea Albă, București, 1935. Idem, O enigmă și un miracol istoric: poporul român, București, 1940 (ed. II, 1988). Idem, Formarea unității românești. Factorii istorici, București, 1940. Idem, O nouă mărturie despre un voievod moldovean în secolul XIII (1277

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670

București, 1959; Îndreptar artistic al monumentelor din nordul Moldovei, București, 1961; Ion Jalea, București, 1962; N.N. Tonitza, București, 1962; Iosif Iser, București, 1965; Gh. D. Anghel, București, 1966; Ion Sava, pref. Tudor Arghezi, București, 1966; Ion Țuculescu, București, 1967; Témoignages sur Brancusi (în colaborare cu Mircea Eliade și Ionel Jianu), Paris, 1967; ed. (Mărturii despre Brâncuși), tr., îngr. și pref. Nina Stănculescu, Târgu Jiu, 1997; Deineka, București, 1968; Lascăr Vorel, București, 1968; The Romanian and the Universal in Brancusi’s Work

COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811

alături de soțul ei, cineastul Sergiu Huzum, ca scenaristă și coautoare a unor filme de artă și telefilme (Biografie, 1962, Prietenul meu poetul, consacrat lui Miron Radu Paraschivescu, Prin Vrancea, 1969, Métropoème, 1970, Anatomie d’un couple, 1974, Allée des Brouillards-Regards sur Maurice Utrillo, 1983, Sfidarea Sfinxului-Poetul Gherasim Luca, 1994, realizat împreună cu George Astaloș). Primul volum de versuri în limba franceză Neuf + un (1980), este urmat de două scurte romane, scrise în colaborare cu fiul ei, Adrian Cremene, și semnate cu pseudonimul

CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982

Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976; Edgar Papu, Barocul ca tip de existență, I-II, București, 1977; Gustav-René Hocke, Manierismul în literatură, tr. Herta Spuhn, pref. Nicolae Balotă, București, 1977; Viorica S. Constantinescu, Considérations sur le baroque roumain, CREL, 1978, 1; [Barocul], RITL, 1978, 1 (semnează Mircea Anghelescu, I. C. Chițimia, Alexandru Duțu, Dan Horia Mazilu, Mihai Moraru, Al. Piru); Simion, Scriitori, I, 543-581, III, 260-264; Alexandru Duțu, Modele, imagini, priveliști, Cluj-Napoca, 1979, passim; Alexandru Ciorănescu

BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029

regimului comunist, cartea pare să fie scrisă din perspectiva unei datorii morale față de tânăra generație, dar și pentru a căuta un raspuns obsesivei întrebări „cum a fost posibil?” SCRIERI: Stradă Mare, București, 1969; Poèmes, I-II, Lausanne, 1989; Dix méditations sur une roșe, Lausanne, 1989; Phrases pour la vie quotidienne - 1989, Lausanne, 1990; ed. ( Fraze pentru viața de zi cu zi - 1989), tr. Irina Ediade, București, 1998; Timpul ce ni s-a dat, București, 2000. Traduceri: Petre Ispirescu, Contes roumains, București

BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
tr. Irina Ediade, București, 1998; Timpul ce ni s-a dat, București, 2000. Traduceri: Petre Ispirescu, Contes roumains, București, 1979; Anthologie de la poésie populaire roumaine, București, 1979 (în colaborare cu Andreea Dobrescu-Warodin); Pascal Bentoiu, L’Image et le sens. Essai sur le phénomène musical, București, 1979; Tudor Arghezi, Cincizeci de poeme - Cinquante poèmes en vers et en prose, ed. bilingva, București, 1981, Poeme alese - Poèmes choisis, ed. bilingva, îngr. Ion Acsan, pref. Eugen Simion, București, 1996; Mărgărita Wallmann, Pridvoarele cerului, București

BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062

pentru multe sute de ani, b. se vor retrage între zidurile mănăstirești, singurele locuri apărate oarecum de violența frământărilor popoarelor migratoare. Celebrele mănăstiri irlandeze, cele plasate pe continent (Luxeuil, Corbie, Korvey), cele de la Fulda, Saint Gall, Bobbio, Monte Casino, Fleury sur Loire, Cluny, Vivarium și multe altele aveau biblioteci din care au parvenit până astăzi relicve salvate din furtunile vremilor. Un moment de strălucire se va ivi în Apus în vremea lui Carol cel Mare. La Aachen se va desfășura o

BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
Corola-publishinghouse/Science/266_a_513

First, Edimburgh, Edimburgh, 1811"I, James, am neither a god nor an angel, but a mân, like any other. Therefore I act like a mân and confess to loving those dear to me more than other men. You may be sure that I love the Earl of Buckingham more than anyone else, and more than you who are here assembled I wish to speak în my own behalf and not to have it thought to be a defect, for Jesus Christ

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
iau drept o doamnă de companie!»"<footnote idem, p. 159: "Vers six heures du matin, en février, îl fait encore nuit. Dans le chateau du Blois, tout dort. Noul ne la voit enjamber l`appui de șa fenêtre, qui donne sur la terrase ouest. Elle aborde gaillardement la descente, au mépris de șa corpulence, oubliant qu`elle s`est alourdie de plusieurs cassettes où șont entassés șes précieux bijoux... la fugitive arrive sur la terrasse verte de peur, jurant qu`elle

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]