4,883 matches
-
dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În ziua de 1 decembrie 1918 a avut loc o manifestare cu caracter plebiscitar și democratic la Alba- Iulia; la 15 octombrie 1922 la Alba- Iulia s- au încoronat ca suverani ai României Mari Ferdinand și regina Maria. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
de la noi uric acestui mai sus scris sat, Vama” <footnote Ibidem, p. 429 footnote>. Domnii Moldovei, asemenea principilor, regilor și împăraților din apus, din epoca feudală, în virtutea prerogativelor de „singuri stăpânitori”, „din mila lui Dumnezeu”, beneficiau de „dominium eminens”, drept suveran, de a dărui credincioșilor „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”, beneficii constând din moșii, sate, venituri din vânat, din mori, heleștee, prisăci, vii, hanuri, alte venituri, toate întărite cu un act de donație <footnote Alexandru Gonța, op. cit., p. 159; pentru a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
credincioasă slujbă”, beneficii constând din moșii, sate, venituri din vânat, din mori, heleștee, prisăci, vii, hanuri, alte venituri, toate întărite cu un act de donație <footnote Alexandru Gonța, op. cit., p. 159; pentru a compara atributele domnilor români cu cele ale suveranilor apuseni vezi și: Radu Manolescu, Societatea feudală în apusul Europei, Ed. Științifică, București, 1974. footnote>. Trebuie făcută precizarea că daniile făcute de domni unor credincioși slujitori puteau fi anulate de cei care le-au emis sau de urmașii lor, în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Vama, precizarea „unde a fost jude Cârstea” indică unde a fost curtea, casa lui, a judelui local, altfel spus, satul Vama a fost un sat domnesc, în braniștea domnească,care a făcut obiect de danie către mănăstirea Moldovița în virtutea dreptului suveran de „dominium eminens” <footnote Ibidem, p. 70. footnote>. Dacă Vama a fost un sat în braniștea domnească din zona Obcinilor, a muntelui Tomnatic și Rarău, locul l-ar arăta ca făcând parte din Ocolul Câmpulungului, unde domnia avea doi vornici
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor la realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru a o investiga și a o exploata, fără a exista consecințe ale acțiunilor noastre.<footnote Sandu, Antonio, Dimensiuni etice ale comunicării în postmodernitate, Editura Lumen, Iași, România, 2009, p.46; footnote>” Dinamica lumii actuale este caracterizată de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
pe plan global și de valorizarea lor genizată. Statul, așa cum este el prezentat sau dedus din majoritatea teoriilor relațiilor internaționale, este un construct puternic genizat, o prezență abstractă cu atribute masculine, similare cetățeanului rațional al teoriei politice liberale. Este rațional, suveran (autonom), interesat de atingerea obiectivelor sale prin maximizarea câștigurilor și/sau diminuarea pierderilor. El se raportează la semenii lui (alte state) în mod conflictual sau cooperant, prin contracte (tratate și înțelegeri internaționale). La fel, dihotomia anarhie-ierarhie, suprapusă celei internațional-național și
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
face obiectul uneia dintre rarele inițiative de a aborda fenomenul păcii democratice în contextul mai larg al globalizării și al noii fragmentări mondiale. Din coliziunea tematicii pacifismului democratic cu problematica transnațională, Barkawi și Laffey extrag concluzia că prin favorizarea statului suveran definit prin teritorialitate, teoria păcii democrate pare a fi incapabilă să considere atât efectele generale ale globalizării, cât și transformările sociale particulare, cum ar fi impactul procesului de decolonizare, al organizațiilor transnaționale ori transformările în ceea ce privește folosirea forței la nivelul sistemului
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
a se raporta sintetic și spontan la actele pe care le îndeplinește, dând curs pulsațiilor și impulsurilor emoționale care „ țâșnesc “ din „ străfundurile eului “. Pentru că definirea este un act exercitat de inteligența cunoscătoare, iar libertatea este proprie actelor care ne socotesc suveran constrângerile inteligenței, o definire a libertății devine principial imposibilă pentru cei ce o reduc la „ raportul spontan al eului concret cu actul “ . „ Acest raport este de nedefinit pentru că suntem liberi “ - scrie Bergson, conștient că „ orice definiție a libertății va da
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Europa Centrală și Italia, Imperiul romano-german se compune din aproximativ 300 de principate, conduse de o putere temporală , dar și spirituală, în cazul celor ce au în frunte principi-episcopi și orașe libere. Deși partea nordică a Italiei este disputată de suveranii Franței și Spaniei, transformându-se de multe ori în câmp de luptă, ea exercită un indiscutabil primat artistic și intelectual. Nordul se împarte în Comitatul de Savoia, Ducatul de Milan, Republicile Genovei și Veneției. Florența este condusă de familia de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
se află sub autoritatea Genovei. În Europa Orientală, Polonia , stat catolic, devine puternică sub dinastia Iagellonilor. Ea controlează Marele Ducat al Lituaniei și Prusia Orientală, aceasta din urmă după înfrângerea suferită de Cavalerii Teutoni. Slabiciunea sistemului polonez constă în alegerea suveranului de către o Dietă compusă numai din elemente aristocratice. Fiecare schimbare de domnie înseamnă tulburări , deci instabilitate. Într-un astfel de context istoric , discuțiile privin libertatea și responsabilitatea sunt extrem de diverse, și îndreptate îndeosebi spre individ, și spre relația individului cu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Spania. Răspândirea în Europa: Anglia, Germania, Franța, Italia. Aventurierii. Cap. 7 - AGONIA ȘI MOARTEA. Copernic. Ticho-Brahe. Kepler. Sfârșitul. Cap. 8 - PHOENIX. Învierea. Calculul probabilităților. Vibrațiile. Soarele. Luna. Medicina astrală. Tabelul ilustrațiilor Bibliografie Capitolul 1. DOCTRINA Istoria reprezintă apologia omului ca suveran al lumii, deoarece a avut singur grijă să se proclame ca atare. Nu cunoaște pe nimeni mai presus de sine, în afara iubirii pe care și-o poartă sieși. Din aceasta izvorăsc pornirile spre cer, iubirile pământești, avariția crâncenă, vanitatea negativă
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
asemănătoare "V". Această constelație reprezintă taurul; steaua roșie din vârf, este ochiul taurului; această zodie arată forță, de multe ori înfuriere, dar de multe ori și cumpătare la mâncat. Soarele era prin natura sa favorabil și binefăcător: îi reprezenta pe suverani, pe prinți, pe marii demnitari. Saturn - trist, morocănos și rece conduce viața celor bătrâni și serioși (preoți, călugări, rentieri, pensionari). Luna - umedă și melancolică, are influență asupra tuturor acelora cu meserii nocturne sau ilegale (actori, lumânărari, hangii, cămătari, borfași, etc.
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
cu precădere în orașul în care era ales ca patron și în templul în care se credea că locuiește, dar unitatea țării era cu neputință de realizat. Marele lor rege Hamurabi, înțelese că doar impunând pe unul dintre zei ca suveran al celorlalți, poate determina ca cetățile să depindă și material de casa zeului suprem. Marduk, zeul Babilonului, reședința lui Hamurabi, trebuia impus celorlalți. Cum Bel-domnitorul poseda conform tradiției tablele destinului, s-a inventat o legendă ad-hoc. Marduk, învingîndu-l în luptă
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
dorință. Mai târziu, într-o ocazie asemănătoare, a fost regizată o adevărată scenă. Insuși Zeul a coborât de pe soclu și umblând prin altar, l-a ales dintre preoții prezenți pe unul dintre fiii regelui; l-a dus la tronul rezervat suveranului și l-a învestit, încredințîndu-i sceptrul și alegîndu-i numele regal, Tutmes al III-lea. Se poate bănui că de la Heliopolis porneau către o oază, odată cu celebrii pelerini străini, porumbei călători care purtau mult mai repede - odată cu vestea sosirii acestor oaspeți
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Cairo, iar înțelepții de pe lângă curțile din Alcazar și cele patru Alhambra rivalizau în renume cu cei din Bagdad. Astrologia nu putea circula în Peninsula Iberică numai printre arabi și evrei, lăsîndu-i neatinși pe spanioli și portughezi. Poporul, burghezimea, nobilimea și suveranii au fost curând molipsiți. In Portugalia, Ioan al II-lea și Emanuel s-au înconjurat de magi, iar pasiunea pentru astrologie a lui Alfons al X-lea (1226-1252-1284), rege în Leon și Castilia, a determinat un important eveniment cultural al
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
gest pe care îl urmă și marea regină Elisabeta (1533-1558-1603), față de John Dee (1527-1607). Se cunoaște umătoarea convorbire pe care a avut-o într-o zi de rea dispoziție Henric VII cu astrologul său: - "Unde voi petrece sărbătorile Crăciunului?", întrebă suveranul. - "Sire, nu pot ști aceasta.", îi răspunse cu umilință și cu oarecare precauție astrologul, căci regele se putea foarte bine duce în altă parte decât ar fi spus el. -"Eu sunt deci un astrolog mai bun decât tine, căci eu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
prințul astrolog Wilhelm IV de Hesse, de la Cassel, l-a chemat cu stăruință pentru a-l desăvârși în știință. Wilhelm, încîntat de revelațiile danezului, l-a trimis înapoi, cu multe laude, recompense și recomandații speciale, la Frederic, regele insulelor daneze. Suveranul l-a primit la palat, i-a cerut horoscopul celor trei prinți (dintre care două au fost uimitor de exacte), și l-a răsplătit cu o insulă pe care i-a clădit un observator, un laborator, ateliere, tipografie și tot
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Deoarece procentul lor este ridicat (Ioana d`Arc, Frederic cel Mare al Prusiei, Ludovic al XIV-lea, Richelieu, Gandhi...), se poate trage următoarea concluzie: Luna în constelația Leului, la naștere, predispune (nu asigură), aptitudini de conducător. Sau, deoarece mulți dintre suveranii de seamă s-au născut către amiază (Napoleon I, Henric al VIII-lea al Angliei, Ludovic al XIV-lea, Soliman Magnificul, Frederic cel Mare), această oră atrage un plus de strălucire viitoarei domnii a prinților regali. Tot așa s-a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
poziția, nutriția, copulația, toate aceste gesturi au nevoie de suport material și tehnologic, și nu, în ultimul rând, de suport social (preotul, judecătorul, războinicul). Autorul distinge doar două categorii de simboluri ce aparțin regimului diurn: ”dominant postural, tehnologia armelor, sociologia suveranului mag și războinic, ritualurile de elevație și de purificare” , de exemplu: calul chtonian, căpcăunul, apa tristă, femeia fatală, păianjenul, sceptrul și spada, ochiul, focul purificator; simboluri ce aparțin regnului nocturn: ”dominantele digestive și unitive sau ciclice, primul subsumând tehnicile receptacolului
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
liderul Partidului Național țărănesc, Iuliu Maniu, demonstrează complicitatea oamenilor politici cu elementele Cominternului. De fapt, liderul țărănist a avut o atitudine duplicitară și la procesul din 1946, când au fost condamnați cei din lotul lui Ion Antonescu. Nu întâmplător, chiar suveranul României, Carol al - II - lea, avea o impresie urâtă despre Iuliu Maniu, folosind chiar o expresie vulgară, referindu-se la liderul țărănist, numindu-l ”căcăciosul de la Bădăcin” Perioada 1934 - 1940 este complexă, atât pe plan politic internațional, cât și intern
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
îl apostrofează cu apelativul autor: Ah, autorule, autorule! Îmi făcu el cu degetul, nu m-aș mira să aflu azi, mâine, că noaptea eu mă plimb cu un autor!...32. Înregistrându-i povestea pe bandă, Babis Vătășescu notează: Oricum, eram suveran. Amintirile lui îmi aparțineau. Puteam să fac orice cu ele. Să le dau, de exemplu, o modernă, ironică turnură. Să adaug sau să tai. Să agravez sau să îndulcesc. Să-l jertfesc, într-un cuvânt, pe bătrân, dar invers, așa cum
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
in perspective, New York, Greenwood Press, 1987. Moyser, George, Wagstaffe Margaret (coord.), Research methods for Elite Study, Boston, Allen and Unwin, 1987. Muchembled, Robert, Culture populaire et culture des élites dans la France moderne (XVe-XVIIIe siècle), Paris, Flammarion, 1991. Nastasă Lucian, Suveranii Universităților românești. Mecanisme de selecție și promovare a elitei intelectuale, Cluj, Editura Limes, 2007. Ory, Pascal (dir.), Dernières questions aux intellectuels, Paris, Olivier Orban, 1990. Ory, Pascal, Sirinelli, Jean-François, Les intellectuels en France, de l'affaire Dreyfus à nos jours
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
n. ns„ R. R.], nu erau în concordanță nici cu poziția Moldovei, nici cu poziția sa personală deoarece [...] el nu administrează țara decât în virtutea unor tratate încheiate între Rusia și Poartă”. Așadar, Mihail Sturdza dă un răspuns de pe poziția unui suveran care nu este independent și a cărei sarcină era de a apăra niște instituții date de Regulamentul Organic țării sale. Din același raport, aflăm despre o „măsură stângace” luată de prinț în acele zile în care moldovenii care se aflau
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
s-a dat bătălia de la Actium. În componență acestuia intrau o serie de alte orașe precum: Ambracia, Amfipolis, Acarnania, și Leucas. În mai multe locuri au apărut orașe noi, care purtau numele lui Augustus: Caesarea, Sebaste, acestea fiind ridicate de suveranii locali, vasali. În această zonă continua să existe orașe grecești libere și aliate, scutite de impozite, care își păstrau vechea lor administrație. În mod formal, ele nici nu intrau în componența provinciilor, ci erau considerate orașe libere aliate. Orașele răsăritene
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
că relațiile apropiate ale Austriei de Țara Românească nu au Îndepărtat-o de la scopul său principal, acela de a cuceri peninsula balcanică. În ceea ce privește relațiile româno-polone, Brâncoveanu a trimis un agent la Curtea Poloniei pentru a afla intențiile reale ale noului suveran, August al II-lea. Din discuțiile avute În capitala Poloniei, regele și-a reafirmat politica antiotomană prin folosirea Moldovei. Dar din punctul său de vedere, folosirea teritoriului moldovean nu Însemna și anexarea acestuia. Aceste vorbe nu au fost crezute, mai
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]