2,448 matches
-
semeni porneau dintr-o experiență personală. El nu teoretizează această iubire, ci o trăiește autentic. Aceeași prietenie, manifestată față de Paulin de Nola, a dovedit-o și în legătură cu păstoriții săi, transformându-i prin puterea dragostei și a credinței în Hristos, din tâlhari în monahi. Niceta era convins că puterea credinței creștine „preface pe om din vrăjmaș în prieten al lui Dumnezeu”. Între dragoste și pace este un raport de reciprocitate. Nu poate fi pace adevărată dacă lipsește lucrarea dragostei, iar dragostea nu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mod diferit de la om la om. Convorbirea a VI-a (17 capitole) tratează despre uciderea sfinților și este susținută de Părintele Teodor ca urmare a interpelării făcute de Cassian și Gherman după primirea de vești din Palestina despre uciderea de către tâlharii sarazini a mai multor monahi ce trăiau în deșert. Avva Teodor face apel la credința că sfinții sunt răsplătiți pentru faptele lor nu în prezent ci în viitor. Ceea ce se dovedește deosebit de interesant este modalitatea de analiză a bărbatului desăvârșit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
unei adunări de episcopi întrunită pentru sfințirea unei Biserici, în anul 529, să condamne învățătura casiană că prima mișcare a voinței poate fi făcută fără harul dumnezeiesc; dar în același timp a condamnat predestinația și a citat modelele lui Zacheu, tâlharul pocăit și Corneliu sutașul, rămânând ambiguu prin împărțirea părerilor celor prezenți. Un augustinian ca Fulgețiu de Ruspe a fost așa de impresionat de lectura Așezămintelor mănăstirești și Convorbirilor duhovnicești, încât a întreprins după aceea un pelerinaj în Egipt; alt augustinian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
făcând presiuni asupra organelor de Miliție și Securitate. S-a constatat de asemenea, pe de altă parte, că organele Securității, Miliției și Procuraturii nu au depus o activitate susținută pentru descoperirea adevăraților dușmani ai poporului muncitor ca: spioni, diversioniști, sabotori, tâlhari, speculanți, etc. Se constată că organele de urmărire penală tergiversează peste limitele admise de lege anchetarea cetățenilor reținuți. Sunt cazuri când unii cetățeni au fost reținuți sub stare de arest luni de zile și chiar ani până la clarificarea situației lor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Condamnările administrative, tovarășe Miron, se practicau din 1954. Este o măsură aprobată atunci de conducere și ulterior iar aprobată de conducere. În ceea ce privește problema cu infractorii împușcați în București. Da, au fost împușcați în București infractori. Este vorba de hoți, de tâlhari, care au intrat în casele oamenilor. Tov. Simulescu, este aici și el, a fost obiectul unui furt. Este vorba de un hoț care stătea în Bărăgan și care venea în București și la fel este vorba de alți hoți, care
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
un punct de pornire fascinant și foarte caragialean, foarte în acord cu celebrele vorbe: "văd enorm și simt monstruos". Eroul are aici o viață dublă, ba chiar triplă: este preot respectat, este în același timp șef de bandă, căpetenie de tâlhari; apoi devine erou la Plevna, iar după război ofițer activ, ba chiar și escroc care fuge cu banii regimentului. Alexa Visarion a păstrat fascinantul personaj (Ion Caramitru), dar ca un contrapunct de înfrumusețare, personajul principal fiind fratele preotului, hangiul Stavrache
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mult - libertatea sau o sum] de bani în situațiile în care aceștia sunt doar amendați. În mod normal, privarea oamenilor de aceste lucruri nu este justificat]. Chiar dac] este justificat] pedepsirea infractorilor dovediți, exist] limit]ri în ceea ce privește pedepsele. Dac] un tâlhar m]runt ar fi pedepsit cu 10 ani de închisoare, aceasta ar fi considerat] o pedeaps] excesiv]. Pe de alt] parte, dac] un criminal cu sânge rece ar fi eliberat dup] doar o s]pt]mân] petrecut] în închisoare, aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uf]c]torii s] sufere. Unii r]uf]c]tori sufer] deja, fie c] aceast] suferinț] este un rezultat al infracțiunii lor, fie c] este unul independent de aceasta: un sp]rg]tor își rupe piciorul în timpul infracțiunii comise, un tâlhar înarmat, lipsit de experient], se împușc] în picior, un atacator sufer] de o boal] care nu are nici o leg]tur] cu infracțiunea. Nici una dintre persoanele oferite ca exemplu nu sufer] datorit] pedepsei. Ar trebui statul s] îi fac] s] sufere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pedeapsă ar trebui s] imite crimă. Ar trebui criminalii uciși în aceeași manier] în care și-au ucis victimele? În orice caz, este imposibil de aplicat legea talionului în cazul mai multor r]uf]c]tori: hoțul f]r] bani, tâlharul f]r] dinți care îi sparge dinții victimei sale, cel care realizeaz] fraud] fiscal] etc. În cazul în care, fiind conștienți de defectele legii talionului, retributiviștii inc] mai insist] că pedeapsa s] fie proporțional] cu gravitatea moral] a faptei comise
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de cei ce plâng datorită păcatele săvârșite<footnote id="5">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt XV la Matei; P.G. LVII, 225<footnote> , prin care au supărat pe Dumnezeu și pe aproapele lor, asemenea fiului pierdut, lui Zaheu vameșul sau tâlharului răstignit de-a dreapta Mântuitorului. Aceasta este întristarea despre care Sfântul Apostol Pavel scrie: „Întristarea, cea după Dumnezeu aduce pocăință spre măntuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte” (II Cor. 7, 10). Despre această întristare vorbește și Sfântul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Pentru a lămuri mai bine ideea de aproapele, Iisus menționează că, uneori se poate întâmpla ca unul dintre noi să fie mai puțin aproapele celuilalt, decât un străin. Preotul și levitul din pildă, care erau considerați aproapele celui căzut între tâlhari și slujitori ai legii, aveau datoria să-l ajute, dar tocmai ei n-au făcut-o. Iar samarineanul, cel socotit de ei vrăjmaș și necurat, s-a dovedit aproapele celui în suferință. Aproapele este cel pe care îl simți lângă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
trebuie să ne lase indiferenți. Această pildă ni se adresează și nouă cu îndemnul ca atunci când găsim suflete rătăcite să le îndreptăm către Sfânta Biserică, pentru vindecare. Dar importantă trebuie să fie și grija noastră de a nu cădea între „tâlharii” păcatelor, pentru a nu fi răniți noi înșine. Mila arătată de Samarinean aproapelui său este o însușire care stă la temelia vieții adevăratului creștin. Ca să atragă atenția oamenilor asupra răspunderii și obligațiilor pe care le are fiecare om pentru vremea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
curăția inimii, concilierea, statornicia în credință; „Cine este modelul suprem de smerenie?” - Mântuitorul Iisus Hristos „care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră”; „Care din personajele cunoscute de voi la religie manifestă pocăință?” - fiul risipitor din pilda cu același nume, tâlharul de pe cruce; „ Ce modele biblice de milostenie cunoașteți?” - samarineanul milostiv din pilda cu același nume; Mântuitorul Iisus Hristos, care fiind pe cruce, se ruga „Părinte, iartă-le lor că nu știu ce fac”. În lecția Hristos, Lumina lumii Vindecarea orbului din naștere
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Tema: Pilda Samarineanului milostiv • Citiți Pilda Samarineanului milostiv (Luca 10, 25 37); • Valorificați cazul prezentat, urmărind următoarele aspecte: situația care a generat rostirea pildei de către Mântuitorul Iisus Hristos; atitudinea comparativă a preotului, levitului și a Samarineanului față de omul căzut între tâlhari; motivele pentru care Samarineanul poate fi considerat model pentru creștini. În cadrul lecției Iubirea prin fapte: ajutorarea celor aflați în suferință, pentru generalizarea și aplicarea cunoștințelor, profesorul poate adresa elevilor următoarea cerință: „Cum îți poți dovedi iubirea prin fapte dacă: Prietenul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
se roage numai într-un singur loc, tocmai pentru că tot pământul era necurat, din pricina fumului, a grăsimii arse și a tuturor celorlalte întinăciuni de la jertfele elenilor, aduse pe pământ”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și la tâlhar, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 88-89) „Pomenești, tâlhare, Împărăția cerurilor, te întreb, ce ai văzut? N-ai văzut decât piroane și cruce. Da, răspunde tâlharul, dar Crucea este semn al Împărăției
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Omilia I la Cruce și la tâlhar, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 88-89) „Pomenești, tâlhare, Împărăția cerurilor, te întreb, ce ai văzut? N-ai văzut decât piroane și cruce. Da, răspunde tâlharul, dar Crucea este semn al Împărăției. De asta îl numesc Împărat, pentru că Îl văd răstignit. Este de datoria unui împărat să moară pentru supușii lui. El Însuși a spus: Păstorul cel bun sufletul Lui Își pune pentru oi ( In. 10
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pune pentru oi ( In. 10, 11). Așadar, și împăratul cel bun își pune sufletul pentru supușii Lui. Din această cauză Îl numesc Împărat, pentru că Și-a pus sufletul Lui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și la tâlhar, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 93) „Poți vedea nespusa iubire de oameni a lui Hristos nu numai de la Cruce, ci și din cuvintele rostite pe Cruce. Era pironit pe cruce, batjocorit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe Tine Însuți! (Mt. 27, 40), iar El făcea totul ca să-i mântuiască pe cei ce-L acuzau, zicând: Iartă-le lor păcatul, că nu știu ce fac (Lc. 23, 34)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și la tâlhar, V, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 96) „Răstignirea este în ea însăși un lucru de ocară, dar Hristos o numește slavă, pentru că s-a făcut pentru cei iubiți”. (Sf. Ioan Gură de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cea mai blestemată. Căci Blestemat este cel spânzurat pe lemn (Gal. 3, 13). De aceea s-au hotărât iudeii să-L răstignească pe lemn, pentru ca astfel să-L facă de batjocură. De aceea au fost răstignit cu El și doi tâlhari, pentru ca astfel să se facă părtaș lor și să se plinească ceea ce s-a zis: și cu cei făcători de rele a fost numărat (Is. 53, 12). Dar cu atât mai mult strălucește adevărul și cu atât mai mult devine
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu considerau lucru urât a-L ucide, ci a-L ucide într-un asemenea mod pentru a-L arăta mai vrednic de dispreț decât toți, la aceasta se gândeau; însă, cu toate acestea, nimic n-au făcut. Astfel, deși amândoi tâlharii erau niște pângăriți - deși mai la urmă unul dintre ei s-a schimbat - ei chiar de pe cruce își băteau joc de El și nici conștiința propriilor lor păcate, nici faptul că erau și ei în aceeași situație și nici că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
La tribunalul de sus nu se întâmplă așa, căci Dumnezeu este judecător drept, iar judecata Lui ca lumina iese și nu-i umbrită nici de întuneric, nici de neștiință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și la tâlhar, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 92) „... A Cărui Împărăție nu va avea sfârșit ...” Prea iubiți frați, împărăția lui Dumnezeu poate fi Hristos Însuși, pe care-L dorim zilnic să vină, a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
jăratec compus din curpeni de viță sălbatică, în care inchiziția ar fi putut să arză o sută de eretici, îngropară într-însul pe toți mieii. [...] Dinu, neînțelegând nimic din acest mod de a face friptură, privea cu uimire. [...] Pe când ceata tâlharilor se ocupa cu pregătirea acestui ospăț original, se auzi un pocnet ca al unei bombe... «Acest sunet va să zică, cocoane, c-a venit timpul să vă puneți la masă.» [...] «Și de ce a pocnit mielul, frățioare?» « Fiindcă s-a fript de ajuns
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
desfășurarea comerțul și schimbul necesar sacrificiilor și a provocat clasa conducătoare a preoților prin cuvinte grele (Mc 11,15-18): Nu este scris oare: «Casa mea se va numi casă de rugăciune pentru toate neamurile?» Dar voi ați făcut-o peștera tâlharilor” (Mc 11,17). Prima parte a acestui verset citează din Is 56,7, care face parte dintr-un oracol care înaintează cu privirea în timp spre ziua când toate popoarele, păgânii și iudeii ce locuiesc departe de țară, vor veni
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
1Reg 8,41-43). Acțiunea lui Isus și apelul retoric la oracolul lui Isaia sugerează că autoritățile templului au eșuat în îndeplinirea datoriei lor. Templul nu a devenit un loc al rugăciunii pentru toate neamurile. Dimpotrivă, a ajuns o „peșteră a tâlharilor”. În a doua parte a cuvintelor sale, Isus face aluzie la critica tăioasă a instituției templului din zilele sale (Ier 7,11), avertizând că Dumnezeu va distruge templul. Clasa conducătoare a preoților, scribii și bătrânii trebuie să se fi simțit
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
destinul omului imediat după moarte, ci mai degrabă la viața plăsmuită într-un mod nou, la un moment dat, dincolo de acea fază. Cea mai simplă cale de a înțelege acest lucru este să ne gândim la cuvintele lui Isus adresate tâlharului de pe cruce: „Astăzi vei fi cu mine în Paradis” (Lc 23,43). Luca însă ne precizează că Isus a înviat abia duminică. Prin urmare, „paradisul” se referă obligatoriu la un loc sau o stare de fericire deplină în așteptarea învierii
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]