4,202 matches
-
fonemului v. Exersarea pronunției scurte a fonemului v, semnalizate prin gestul de stopare cu mâna permite înlăturarea sunetelor parazitare. - Rezonanța nazală a fonemulul v se corectează prin exersarea fonemului asociat unor vocale deschise, ca a,o: o-val-val, oval; vo-vo-voce, vata - tava sau avav, apoi tava-ava-ava-vata. - Articularea bilabială a sunetului v este datorată imposibilității de retragere a buzei inferioare spre incisivii superiori, fiind un mecanism compensator care, dacă nu poate fi corectat, se încearcă obținerea unei delimitări mai nete față de fonemul b
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu tinichigeria, dar astăzi fac și comerț ambulant cu covoare, cuverturi, obiecte casnice. Tinichigeria presupune prelucrarea tablei, adică confecționarea burlanelor, a jgheaburilor și acoperișurilor; - kïkavari / căldărari - rromi a căror meserie tradițională este prelucrarea aramei / cuprului, din care fac cazane, căldări, tăvi, ibrice sau alte obiecte de cult (cristelnițe, căldărușa de Bobotează, pocale bisericești). Prin tehnica veche a alămirii vaselor obiectele rezultate se pot constitui În adevărate obiecte de artă; - xanotari / spoitori - rromi din neamul căldărarilor care, pe vremuri, se ocupau cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
vătrași sau rudari; - argintari - rromi care În mod tradițional se ocupă cu prelucrarea argintului și aurului, confecționează În special bijuterii și alte obiecte de podoabă, pentru piese de harnașament (catarame, scărițe, pinteni) sau pentru uz casnic și bisericesc (castroane, tacâmuri, tăvi, cești, solnițe aurite, cupe din argint sau aur, cădelnițe, sfeșnice, candele). Aurarii mai sunt cunoscuți și sub numele de zlătari. Tehnica filigranului metalelor prețioase și arta Încrustării pietrelor prețioase sau semiprețioase are vechi tradiții rrome aduse din lungul lor periplu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
acoperișuri, este meseria practicată mai ales de țiganii gabori sau de unii căldărari din zona Munteniei și a Moldovei; c) prelucrarea aramei este ocupația căldărarilor. Aceștia confecționează și repară vase de aramă de uz gospodăresc (cazane de fiert țuica, căldări, tăvi, tigăi) sau de cult (cristelnițe pentru botez, căldărușa de Bobotează, pocalul bisericesc). Cea mai importantă tehnică de lucru este alămirea țigănească, procedeu vechi, transmis În cadrul familiei și ținut secret, care cuprinde marea măiestrie a ciocănirii aramei. Cositorirea vaselor de aramă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
s-au ocupat spoitorii. d) prelucrarea metalelor prețioase (aurul și argintul) și confecționarea de podoabe este unul dintre meșteșugurile tradiționale ale rromilor. Argintarii confecționează bijuterii, piese de harnașament (pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești) și obiecte religioase (cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci). Se remarcă tehnica filigranului, tehnica modelării În relief prin ciocănire și arta Încrustării cu pietre prețioase și semiprețioase. Excelenți meseriași, argintarii, au reprezentat o elită
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care aceștia le folosesc. Aurarii și argintarii confecționau bijuterii (inele, cercei, salbe, broșe, agrafe, brățări, coliere, lanțuri), piese de harnașament pentru cai (hamuri, catarame, scărițe și pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), arme (săbii), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești, ceainice- figura nr. 18) și obiecte religioase (potire, chivoturi, cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci, aghiazmatare, anafornițe ). Obiectele care presupuneau o decorare mai detaliată erau obținute prin imprimarea, Încrustarea de ornamente cu ajutorul unor matrițe
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Pentru cultura tradițională a rromilor „aramăritul” sau „căldărăritul” sunt unele dintre cele mai vechi activități economice. Meseria tradițională a căldărarilor este prelucrarea aramei, folosită ca materie primă pentru confecționarea și repararea vaselor de uz gospodăresc (cazane de fiert țuica, căldări, tăvi, tigăi) sau de cult (cristelnițe pentru botez, căldărușa de Bobotează, pocalul bisericesc și chiar a clopotelor de biserică). Cea mai importantă tehnică de lucru este alămirea țigănească, procedeu vechi, transmis În cadrul familiei și ținut secret, care cuprinde marea măiestrie a
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
familial sau comunitar (cazane de fiert și de obținut sau distilat țuica(figura nr. 22), cazane de fiert săpunul (figura nr. 26), găleți de apă etc. și de ritual religios (criștelnițe pentru botez); - vase mici sau medii de uz gospodăresc: tăvi, tigăi, căni, tipsii, talere, oale, ibrice(figura nr. 24), ceaune și de cult: pocalul bisericesc, căldărușa de Bobotează. Toate aceste vase au rol dublu, funcțional și decorativ. În special vasele rituale au decor complex, atât prin tehnică cât și prin
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
este miezul nopții, după ceasul nostru biologic, ora de culcare, surâzătoarele stewardese ne servesc cina. Meniul este stereotip: preparat din pește cu legume, carne de pui sau vită, prăjituri, fructe și sucuri. Frunzărim puțin din bucate și restul lăsăm pe tavă, nu neapărat din politețe, cum o fac o mare parte din călători. Ni se Închid ochii de somn, și stomacul refuză hrana la acea oră târzie. Ca să evităm problemele gastrice ne hidratăm cu apă și sucuri naturale de portocale sau
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
micul dejun toată lumea este mai bine dispusă, animozitățile au dispărut, se bea cafea sau ceai chinezesc fierbinte, omletă și clătite cu gem de portocale. Politețea de la cina nocturnă a fost uitată, și ca niște români sadea, am ras totul de pe tavă, nu fără a atrage zâmbetele celor din jur, care se rezumase la o minusculă ceașcă de cafea. După potolirea hulpavului pântec, ne mai dezmorțim puțin picioarele și ne manifestăm dorința, de data asta sinceră, de a afla pe unde ne
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
aliniate de pe puntea superioară a vasului, În care ne-am instalat comod. Bine dispuși, Închegăm conversații cu ceilalți membrii ai „expediției” noastre. Chelneri atenți să ne satisfacă toate dorințele unui scurt „sejur on line”, se strecoară pe puntea aglomerată cu tăvile Încărcate cu sucuri naturale În care plutesc cuburi de gheață, cafele. La finalul croazierei noastre de lux, ciocnim o cupă de șampanie În salonul roșu pentru reușita acestei zile memorabile. Seara târziu revenim În portul Cairns, feeric iluminat. Esplanada este
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
final se improvizează un supeu „cu butelci, pachete de mezeluri și franzele...”, aici petrecerea consfințind concilierea, consacrând triunghiurile amoroase. Coana Luxița la Moși mănâncă „trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură la tavă și salată de castraveți, trei cincizecuri cu sifon” și o cafeluță, două litre de bragă, doi mititei, turtă dulce, trei gogoși prăjite În ulei, două limonade, două bărdace de floricele calde, cârnați...; apetitul ei este monstruos. În Premiul Întâi pariurile
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
așteaptă „madam Georgescu a lui d. Mitică ceaprazarul și madam Petrescu a lui d. Guță de la minister”, tanti Lucsița „a dejunat așa de ușor: trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură la tavă, salată de castraveți, trei cinzecuri cu sifon și o cafeluță.”. Însetată, coboară din tramvai și „bea una după alta două litre de bragă”, urcă, după imperiosul popas, În alt tramvai și coboară la barieră. Aici mănâncă doi mititei, „rupe o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
paharul și pleacă.) Așa! să vie acuma. (Își pune masca.). În așteptarea amantului infidel, Mița plănuiește scandal, vrea răzbunare și prinde curaj de la vermult. Atunci când primesc ori când merg În vizite, femeile beau Îndeosebi cafea: „... jupâneasa cea răgușită intră cu tava aducând dulceață și cafele.” (Vizită...). Cafea se bea matinal și În casa venerabilului prezident Zaharia Trahanache: „Ai puțintică răbdare, să vezi... Azi-dimineață, pe la opt și jumătate, intră feciorul În odaie - nici nu- mi băusem cafeaua...” (s.n.). În schimb, tânărul avocat
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
tacimuri și pahare nedegradabile și nedeteriorate, care vor fi spălate și dezinfectate, după fiecare folosire, la curent de apă și uscate în poziție verticală pe dispozitive speciale, fără utilizare de cârpe; paharele se vor păstra cu gura în jos pe tăvi de scurgere și vor fi reclatite la curent de apă înainte de folosire; ... h) este interzisă refolosirea veselei și a paharelor cu o singură întrebuințare; ... i) unitățile care fierb sau frig preparate din carne vor executa aceste operațiuni în interior și
ORDIN Nr. 863 din 10 mai 1995 pentru aprobarea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, tranSportul şi desfacerea alimentelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113418_a_114747]
-
impresia că au venit aici de la mare distanță ; zăresc chiar și un cort de două persoane instalat pe un petic de iarbă, resturi alimentare aruncate peste tot, resturi de sarmale, sticle de suc. Zeci, sute de lumânări ard în niște tăvi de tablă umplute cu nisip, așezate direct pe caldarâm. Tăvile nu mai fac față numărului prea mare de ofrande, ceara și parafina se scurg încet la vale, arzând în râuri mici de foc, oamenii se apleacă pe rând și alimentează
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și un cort de două persoane instalat pe un petic de iarbă, resturi alimentare aruncate peste tot, resturi de sarmale, sticle de suc. Zeci, sute de lumânări ard în niște tăvi de tablă umplute cu nisip, așezate direct pe caldarâm. Tăvile nu mai fac față numărului prea mare de ofrande, ceara și parafina se scurg încet la vale, arzând în râuri mici de foc, oamenii se apleacă pe rând și alimentează cu noi și noi surse de lumină acest altar ad-hoc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
urmate de două săgeți mici, indicatoare. Locul atrage și el ca un magnet, nu doar pe pelerinii sau pe simplii curioși ai zonei ce doresc să aprindă o lumânare, ci și echipele de televiziune, în cautare de cadre insolite. Lângă tăvile cu nisip a sosit și o tânără blondă de circa 26-28 de ani, ovalul feței delicat, ochelari fini de intelectuală, îmbrăcată elegant și funcțional în același timp. Avea, cum să spun, un „aer de Occident”, pe care-l cunosc prea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
firmă renumită, la 150 de euro perechea, vestă de protecție pentru ploaie, rucsac ergonomic, tot tacâmul. Fără să se ferească de lichidul lipicios și fierbinte ce se găsea risipit peste tot pe pavaj în acea zonă, s-a poziționat între tăvile de ardere, apoi a scos cu un gest rapid și exersat dintr-o geantă de piele tare, pe care o purta pe umăr, o cameră de filmat High Definition, marca Sony. A început să filmeze, cu obiectivul apropiat de sol
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gardurilor de protecție. După mai bine de jumătate de oră de așteptare, frigul începe să se facă simțit, mulți dintre cei prezenți se refugiază la căldură în biserică sau în clădirile din apropiere, inclusiv într-un restaurant de tip „împinge tava”, numit, oare de ce, „Art-Café”. Dacă părăsesc mai mult de două-trei persoane șirul de așteptare, breșa astfel creată se umple imediat cu cei veniți din spate, ca și cum rândul, ca un organism viu, ar avea oroare de gol, dorind păstrarea unei ordini
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tatea proprie. Un semn mi s-a părut a fi și faptul că nu existau toalete publice sau ceva asemănător, prevăzute în dispozitiv, cu toate că așteptarea și numărul de pelerini ar fi justificat folosirea lor. Foarte sugestiv, cei de la restaurantul „împinge tava”, aflat chiar vizavi, au blocat toaleta proprie cu un scaun mare, pe care era poziționat un carton mare pe care stătea scris „defect”. Dar același restaurant nu ezita să organizeze „mese festive pentru pelerini”, după cum declarau doamnele vesele și harnice
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a Sfintei Parascheva, în varianta icono grafică „oficială”, cea promovată în ultimii ani de Mitropolia Mol dovei. Jos, pe trotuar, mai multe icoane, de mai mici dimensiuni de data aceasta, pictate pe suporturi „neconvenționale”, să spunem : scoarță de copac, o tavă de serviciu de masă, farfurii ale unor ceșcuțe de cafea. Pictorița, o femeie masivă, blondă, cam la 50 de ani, se plictisește vizibil și acceptă cu ușurință dialogul. „Anul trecut am vândut doar una din icoanele astea mari, anul acesta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu toții că „este pentru Dumnezeu, noi așa am apucat din moși-strămoși”. Par a fi sinceri, nu simt nimic fals în spatele răspunsului. Preotul cel tânăr îmi mulțumește pentru ajutor și mă roagă să-i mai fac o ultimă fotografie, oferind o tavă plină cu sarmale unor jandarmi. Aceștia nu-l pot refuza, dar se vede că sunt vizibil încurcați de mulțimea de sarmale. Grupul se urcă în mașini, cu oalele sale de lut, bidoane goale de vin și saci de plastic plini
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
resturi și gunoaie în curte”, ultima inscripție fiind în relație cu farfuriile și caserolele de plastic folosite pentru împărțirea sarmalelor. În acest context, îmi amintesc și de inscripția „Toaletă defectă” pe care o afișa un cunoscut restaurant-autoservire de tip „împinge tava” aflat în imediata apropiere a Bisericii Sfântul Gheorghe cel Nou din București, acolo unde se organizează acum micropelerinajul de Sfântul Nicolae, în decembrie. Pelerinii prezenți erau bineveniți doar în postura de consumatori, dar proprietara locului nu făcea nici cel mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de mirare ancestrală în fața „străinului”, mirare reînnoită an de an, și bucurie comercială în fața pelerinului-resursă, care poate va lăsa și câțiva bănuți la tarabele înșirate în fața caselor. Cele mai elaborate păreau a fi cele ale rromilor căldărari din Târgu-Mureș : ceaune, tăvi, talgere, trepiede, discuri, toate din aluminiu, turnate și finisate cu mare acuratețe. Nu este prima oară când văd acest tip de comerț, ce-i drept, din ce în ce mai rar în ultima vreme, mai ales de când aluminiul beneficiază de o presă defavorabilă cu privire la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]