3,525 matches
-
M. Amabile, 2005, p. 228). C. Afectivitatea - este în raport cu întregul organism, fiind o reacție concomitent organică, psihică și comportamentală, o „vibrație a lumii” în întreaga ființă. Procesele afecticve reflectă relațiile între subiect și obiect sub formă de trăiri atitudinale. D. Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetică a personalității care se exprimă cel mai pregnant în conduită, fiind cea mai ușor constatabilă latură a personalității. Nu există vreun tip temperamental inapt pentru creație, dar în funcție de domeniul de afirmare, este posibil ca un tip temperamental
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
conștiinciozitatea, inițiativa, curajul, încrederea în sine, independența nonconformismul, capacitatea de risc sunt trăsături caracteriale cu o pondere particulară în creativitate. Caracterul desemnează ansamblul însușirilor psihice care privesc relațiile unei persoane cu semenii săi și valorile după care se conduce. În timp ce temperamentul este în cea mai mare parte înnăscut, caracterul se formează pe parcursul vieții ca urmare a integrării omului într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de povestire și compunere, de activitățile practice și muzicale, de contactul cu natura și da activitățile de muncă. Caracteristicile personalității la vârsta școlară mică Personalitatea copilului se dezvoltă încă de la vârsta preșcolară, când se schițează unele trăsături mai stabile de temperament și caracter. În școală, elevul trece la o nouă formă de activitate și la un nou mod de viață, care vor influența într-un mod determinant formarea în continuare a personalității. Începând cu aspectul exterior - ținuta vestimentară - copilul capătă o
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
să cunoască oamenii. Un antrenor își va studia mereu jucătorii pentru a se putea apropia cât mai mult de aceștia. Cuvintele tari adresate unul jucător sensibil au efect negativ, în timp ce ele vor fi suportate ușor de alt jucător, cu un temperament mai robust. Nu sunt de loc indicate aprecierile generale, ele nu spun nimic util jucătorilor care au greșit. Greșeala trebuie foarte exact definită, referindu-se exclusiv la randamentul jucătorului, fără a atinge însă, personalitatea acestuia. Dacă un jucător a comis
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cont și de impactul pe care îl are aceasta asupra celui mic: dacă, temperamental vorbind, este un copil maleabil, cooperant, mulțumit, va accepta destul de ușor faptul că îi impunem o regulă, de exemplu; dacă este însă un copil cu un temperament mai dificil, care se adaptează greu la schimbări, care acceptă cu greutate regulile, ar fi de dorit să discutăm cu el și să-i dăm posibilitatea de a alege. Pe de altă parte, și un copil și celălalt s-ar
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
că în ultimul timp s-a cam neglijat biologia simțămintelor noastre ca adulți și părinți în dezvoltarea sănătoasă a copiilor noștri. Ca părinți, educatori și profesori la orice nivel trebuie să ținem cont că fiecare copil se naște cu un temperament deosebit. Unii copii pot avea temperamente dificile, sau temperamentele pot fi marcate de experiențe dureroase de viață. Ei nu vor să fie răi pentru că ei știu că asta nu e fericirea, indiferent cum ar părea în ochii părinților și a
ARTA DE A FI PĂRINTE by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93087]
-
cam neglijat biologia simțămintelor noastre ca adulți și părinți în dezvoltarea sănătoasă a copiilor noștri. Ca părinți, educatori și profesori la orice nivel trebuie să ținem cont că fiecare copil se naște cu un temperament deosebit. Unii copii pot avea temperamente dificile, sau temperamentele pot fi marcate de experiențe dureroase de viață. Ei nu vor să fie răi pentru că ei știu că asta nu e fericirea, indiferent cum ar părea în ochii părinților și a celorlalți. A fi părinte înseamnă a
ARTA DE A FI PĂRINTE by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93087]
-
simțămintelor noastre ca adulți și părinți în dezvoltarea sănătoasă a copiilor noștri. Ca părinți, educatori și profesori la orice nivel trebuie să ținem cont că fiecare copil se naște cu un temperament deosebit. Unii copii pot avea temperamente dificile, sau temperamentele pot fi marcate de experiențe dureroase de viață. Ei nu vor să fie răi pentru că ei știu că asta nu e fericirea, indiferent cum ar părea în ochii părinților și a celorlalți. A fi părinte înseamnă a-ți asuma rolul
ARTA DE A FI PĂRINTE by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93087]
-
a îndeplinirii obiectivelor propuse, în funcție de specificul muncii în colectivul pe care îl conduce. I.9.2 Personalitatea profesorului (antrenor) Personalitatea antrenorului este o parte importantă a succesului și eficienței în această profesie. Personalitatea poate fi privită sub mai multe aspecte: temperamentul, capacitățile, predispozițiile, caracterul. Temperamentul ține mai mult de latura înnăscută a personalității și se leagă de reacțiile și manifestările comportamentale ale persoanei, mai ales în condiții de tensiune și solicitare. Este latura cea mai vizibilă a personalității, fiind prima care
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
în funcție de specificul muncii în colectivul pe care îl conduce. I.9.2 Personalitatea profesorului (antrenor) Personalitatea antrenorului este o parte importantă a succesului și eficienței în această profesie. Personalitatea poate fi privită sub mai multe aspecte: temperamentul, capacitățile, predispozițiile, caracterul. Temperamentul ține mai mult de latura înnăscută a personalității și se leagă de reacțiile și manifestările comportamentale ale persoanei, mai ales în condiții de tensiune și solicitare. Este latura cea mai vizibilă a personalității, fiind prima care iese în evidență. Profesia
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
și apropierea de jucători. El trebuie să conducă și nu să iasă în evidență, să creeze un climat de muncă și înțelegere, să-și apropie colectivul și să favorizeze dezvoltarea personalității sportivilor. Tipul coleric este un antrenor cu prea mult temperament. Este deosebit de dinamic, chiar exploziv și cere celor din jur supunere deplină. Muncește mult, dar cel mai adesea haotic, în schimb are o mare capacitate de a schimba datele situației. Dezavantajul acestui tip este că, de cele mai multe ori, nu-și
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
șocantă, cu mare putere de stăpânire, care trăiește profund sentimentele. Aceasta îl ajută să raționeze eficient și să ia decizii bine gândite. Când reușește să transmită această stare de calm și echipei, este o situație ideală. Partea negativă a acestui temperament este o atitudine de un calm placid sau nepăsător. Al patrulea tip este cel melancolic. Acesta se caracterizează prin rigiditate, sobrietate și pesimism. Este un individ puțin sociabil, ușor demoralizat, rezervat, anxios. Este, în schimb, foarte înțelegător cu sportivii, sensibil
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
recreeze mereu pe sine, violent, într-un limbaj marcat de cultivarea ostentativă a unor imagini sordide. Se tinde astfel spre o formulă ce conține însuși procesul de creație, spre o definire de sine prin propriul demers poetic. V. este un temperament romantic bine cenzurat, cu o luciditate crudă, terifiat de prozaismul unei existențe golite de romantism. SCRIERI: Frontiera dintre cuvinte, București, 1988; Poeme din Ev-Mediul odăii, București, 1991; Orașul de sub varul pereților, Piatra Neamț, 1995; Femeia din Ev-Mediul odăii, Timișoara, 1996; Tratat
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
subordonate sarcinii principale a unui elev: necesitatea de a învăța, de a-și însuși cuantumul de cunoștințe, priceperi și deprinderi corespunzătoare vârstei. La stabilirea regimului zilnic al unui copil de clasa I, trebuie luați în considerare și alți factori, precum temperamentul său, aptitudinile, numărul de copii din familie, sexul, diferitele hobby-uri ale copilului, mediul social unde locuiește etc. Asupra conținutului formelor de colaborare școală-familie se poate discuta mult. Iată, câteva exemple de teme ce pot forma subiecte de dezbatere cu
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
pot zbura, americanii nu vor veni niciodată”. În ambele cazuri, liderii germani au subestimat puterea americană, fiind atenți exclusiv la calitatea efectivelor militare la un moment dat, la antimilitarismul american și la distanța geografică. Ei au ignorat însă complet calitățile temperamentului american, cum ar fi inițiativa individuală, capacitatea de autoperfecționare și competențele tehnice, care, împreună cu alți factori materiali, în condiții favorabile, ar putea depăși dezavantajele îndepărtării geografice și armatei puțin numeroase. Pe de altă parte, încrederea multor experți, cel puțin până la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se schimbă locul de muncă. De pildă, într-un studiu (Staw, Ross, 1985) s-a găsit că satisfacția inițială a persoanelor corela semnificativ cu satisfacția măsurată cinci ani mai târziu, chiar printre angajați care și-au schimbat locul de muncă. Temperamentul măsurat în adolescența timpurie corelează cu satisfacția în muncă a unei persoane ca adult. Staw, Beel și Clausen (1986) au demonstrat acest fapt într-o cercetare impresionantă, în care datele au fost culese prin trei studii longitudinale care au investigat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
echității și gradul de satisfacție (Witt, Nye, 1992); modelul trăsăturilor personale și a componentelor genetice - pornind de la premisa că diferențele individuale sunt la fel de importante ca și caracteristicile mediului muncii, modelul consideră că satisfacția muncii este rezultatul unor însușiri de personalitate (temperament, caracter) sau al factorilor genetici; investigațiile efectuate pe perioade mari de timp, de la 2 la 50 de ani, au demonstrat existența acestei relații (vezi infra, abordarea dispozițională a satisfacției). Informații cu privire la modelele explicativ-interpretative ale satisfacției pot fi găsite în: Kreitner
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de precizie. Concluzii psihologice mai bogate pot fi apoi obținute din analiza raportului dintre viteza și precizia gesturilor instrumentale. Astfel: * Gesturile rapide, dar de o precizie mediocră denotă în general o stare de hiperexcitabilitate care constituie o caracteristică "naturală" a temperamentului coleric. La alte tipuri temperamentale, această stare poate fi semnul fie al unei ridicate tensiuni emoționale, fie al unei puternice iritații. Gesturile prompte, sigure și precise denotă calm, stăpânire de sine, încredere în sine, prezență de spirit etc. Gesturile lente
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de sine, încredere în sine, prezență de spirit etc. Gesturile lente, dar sigure și precise denotă meticulozitate, grijă pentru amănunte, tendința de a neglija dimensiunea temporală a activității în favoarea calității. Această categorie de însușiri poate fi întâlnită mai frecvent la temperamentul flegmatic. Mult exagerate, luând forma pedanteriei, respectiv caracterul unei manii, ele pot apărea însă și la alte tipuri temperamentale, de pildă la melancolic. Gesturile retorice sunt cele care, fie însoțind, fie înlocuind vorbirea, au drept scop să convingă interlocutorul sau
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
individului și a elementelor componente ale acestora, ca de exemplu: ¾ Gândirea - rapiditatea, ritmul, flexibilitatea, creativitatea, ¾ Atenția - stabilitatea, concentrarea, volumul, distribuția, mobilitatea, ¾ Memoria - rapiditatea întipăririi, trăinicia păstrării, exactitatea, promptitudinea si completitudinea reactualizării datelor memorate, ¾ Alte capacitați precum: imaginația, afectivitatea, aptitudinile, motricitatea, temperamentul, caracterul. Fiecare caracteristică are în final o anumită valoare. Dacă se așează toate aceste valori pe verticală iar apoi sunt unite printr-o linie, se obține o figură asemănătoare siluetei umane. Din acest motiv metoda este numită „profil psihologic”. Această
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
în care se puneau, de pe poziții raționaliste, bazele culturii și civilizației vestice, exploatînd potențialul constructiv al omului, în timp ce atitudinea distopică se manifestă cu precădere pe fondul deziluziilor provocate de punerea în practică a unor idei utopice. Se recunoaște că sentimentul, temperamentul, impulsul utopic reprezintă o caracteristică a unei vîrste, a omului și a omenirii, a inocenței, a iluziilor și a încrederii determinate de o cunoaștere de suprafață a complexității ființei umane, în timp ce impulsul distopic este o caracteristică a maturității, a cunoașterii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că în relațiile simetrice, interlocutorii își reflectă reciproc comportamentul (apare așa-zisul mecanism de sincronizare interacțională despre care vorbește C. Kerbrat-Orecchioni), în timp ce, în relațiile complementare, participanții la schimbul verbal recurg la comportamente diferite, maximalizînd diferențele care decurg din poziții diferite, temperamente sau culturi diferite; astfel, în locul empatiei, al alternanței sau maleabilității, apare atitudinea de rigiditate extremă. Referitor la aspectele nivelului relațional două dintre ele au făcut obiectul unor investigații aprofundate: a) axa orizontală sau axa de proximitate/distanță mai mult sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
întâmplător. Actrița care interpretează e o persoană foarte specială; nu a terminat facultatea, e o actriță amatoare, acum face muzică, vioară, pentru că o interesează muzica țigănească. Ce m-a interesat pe mine la ea e că e țigancă, are un temperament care nu e așa de ușor de găsit în Cehia sau Slovacia; e o persoană hotărâtă, energică, fără inhibiții și, deși nu știa engleza, a acceptat imediat rolul. De asta am apelat din nou la ea, și se vede că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
interesantă atunci cînd presupune corespondența dintre personaj și mediul înconjurător, și nu simpla relație cu propria locuință - aceasta, nu din pricina construcției personajelor. Heathcliff și Catherine (din La răscruce de vînturi) nu au făcut ca sălbaticele bărăgane furtunoase să reflecte propriile temperamente, așa că, dacă se datorează unei intenții de construcție, aceasta aparține unei puteri invizibile superioare. Și tot astfel, căpitanul Ahab (din Moby Dick) și Kurtz (din Inima întunericului) sînt într-un acord hipnotic cu spațiul lor mărginaș. Dar mai frecvente decît
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ale omului se adună după anumite reguli, pe care le descoperim în tipurile constituționale, temperamentale, medicamentoase, etc. De aceea, fiind date două sau trei detalii, este posibil, cu ajutorul unei suficiente cunoașteri a legii tipologice, să se tragă concluzii referitorare la temperamentul unui individ, și prin aceasta, să se prevadă o mare parte a reacțiilor organice și psihice ale acestuia (Allendy). Medicina cunoaște nu numai unul, ci numeroase asemenea sisteme de clasificare tipologică, fiecare ținând seama de un alt criteriu de diferențiere
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]